Opinia publică din România este scandalizată din cauza faptului că jucătorii echipei naționale de hochei au cântat imnul Ținutului Secuiesc, la ultimul meci disputat la Campionatul Mondial de la Ljubljana împotriva Ungariei.
În loc de „Deșteaptă-te, române!”, jucătorii echinei de hochei a României, majoritatea din Miercurea Ciuc și Gheorgheni, au cântat imnul Ținutului Secuiesc înaintea partidei cu Ungaria, pe care au pierdut-o cu scorul de 2-4.
În 2011, la un meci dintre România și Ungaria, disputat la Miercurea Ciuc, sportivii din România au cântat imnul Ungariei.
Jucătorul echipei HSC Miercurea Ciuc, Tihamer Becze (21 de ani), spunea atunci în presa maghiară, că Ținutul Secuiesc a învins Ungaria, nu România, pentru că nu sunt români în echipă.
„Vinerea trecută, Ţinutul Secuiesc a învins Ungaria cu 4-1. Aceasta este formularea corectă, fiindcă românii nu au, practic, nici o legătură cu naţionala de hochei, dar nici cu sportul acesta, în general. În lotul de 26, avem un ucrainean şi un jucător cu nume românesc, portarul, care este născut la Gheorgheni, şi vorbeşte bine ungureşte, mama lui fiind unguroaică”, spunea atunci Becze.
Un proiect de lege inițiat de șapte parlamentari UDMR, care se referă la „protejarea copilului împotriva difuzării prin orice mijloace de conţinuturi privind devierea de la sexul stabilit la naştere sau popularizarea schimbării de sex sau a homosexualităţii”, a fost adoptat tacit în Senatul României. Trimis către Camera Deputaților, care este decizională, proiectul naște deja controverse, fiind văzut de unii ca o lege anti-LGBTQ, asemănătoare cu cea din Ungaria pentru care premierul Viktor Orbán are în prezent probleme cu Uniunea Europeană.
În proiect, se precizează că „sexul copilului este stabilit de medicul care a asistat sau a constatat naşterea” şi că nu poate să fie decât feminin sau masculin, ceea ce a generat reacții din partea unor voci care consideră că proiectul de lege se pronunță categoric împotriva comunității LGBTQ. „Copilul are dreptul de a fi protejat împotriva abuzului, neglijării, exploatării, traficului, migraţiei ilegale, răpirii, violenţei, pornografiei prin internet, difuzării prin orice mijloace de conţinuturi privind devierea de la sexul stabilit la naştere sau popularizarea schimbării de sex sau a homosexualităţii, precum şi a oricăror forme de violenţă, indiferent de mediul în care acesta se află: familie, institutii de invaţământ, medicale, de protectie, medii de cercetare a infracţiunilor şi de reabilitare/detenţie, internet, mass-media, locuri de muncă, medii sportive, comunitate etc.”, stipulează între alteleproiectul de lege.
Interesant este însă faptul că, în vreme ce Comisia pentru Învățământ și Comisia pentru Administrație publică au dat aviz negativ, proiectul a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru Drepturile Omului, Egalitate de Șanse, Culte și Minorități.
Cei şapte parlamentari UDMR care au iniţiat proiectul sunt: Benedek Zacharie, Biró Rozália-Ibolya, Gál Károly, Könczei Csaba, Kulcsár-Terza József-György, Seres Dénes și Zakarias Zoltán.
În cazul în care legea va trece de Camera deputaților și va fi și promulgată de președintele Klaus Iohannis, ne putem aștepta la consecințe similare cu cele pe care o lege similară le-a produs în Ungaria, împotriva căreia Comisia Europeană a declanșat proceduri de infringement din această cauză.
Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe acordă anual premiul „Pro Urbe”, o distincție prin care recunoaște meritele și contribuția anumitor persoane la bunăstarea comunității locale sau la buna reputație a acesteia dincolo de granițele orașului. Premiul se acordă în luna aprilie a fiecărui an, iar anul acesta, festivitatea de premiere a fost inclusă în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Sf. Gheorghe.
Pentru oamenii de aici, această distincție are greutate și este așteptată cu interes. Dovadă, faptul că în trecut, au avut loc în repetate rânduri discuții pe seama acordării acesteia. Cei mai nemulțumiți s-au dovedit a fi reprezentanții comunității românești, în opinia cărora, prin faptul că votul majoritar în Consiliul Local este al UDMR, cetățenii români nu au șansa de a fi recompensați pentru eventualele lor merite. În vederea soluționării acestei probleme, ei au propus să se acorde an de an un titlu onorific pentru un cetățean român de etnie maghiară și unul pentru unul român. Propunerea nu a avut însă succes și o astfel de regulă nu a fost încă instituită oficial.
Cu toate acestea, în fapt, anul acesta premiul „Pro Urbe” a fost acordat unui cunoscut medic ortoped de etnie maghiară, Sándor József, și unei profesoare de limba română, Maria Drăgan, pentru meritul de a fi ajutat multe generații de maghiari să învețe limba română.
Aparent, atât capra, cât și varza au fost împăcate, însă motivul de gâlceavă abia acum apare. Maria Drăgan a primit distincția abia după ce, Consiliul Local al Municipiului SF. Gheorghe a votat în ultimul moment să nu i-l mai acorde persoanei propuse inițial, respectiv președinta Fundației „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, prof. ing. Maria Peligrad. Aceasta fusese propusă de Asociația ASTRA Despărțământul Covasna-Harghita și se bucura de susținere și din partea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, care o consideră drept figură reprezentativă pentru comunitatea românească din zonă.
Motivul pentru care Consiliul Local Sf. Gheorghe a luat această decizie de ultim moment are legătură cu sentința pronunțată de Curtea de Apel Brașov, care a anulat hotărârea guvernului care prevedea aprobarea drapelului localității, cu doar câteva zile înainte de ceremonia de acordare a titlului onorific „Pro Urbe”. Procesul respectiv fusese deschis de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, cu care Maria Peligrad colaborează foarte intens.
„… cei care atacă simbolurile orașului atacă oamenii din acest oraș, comunitățile care trăiesc în acest oraș, și nu cred că putem să îi considerăm parteneri pe cei care nu vor ca noi să trăim în pace și în liniște în acest oraș. Eu îi consider parteneri pe cei care au fost aleși de oameni, pe cei care conduc partide, care au reprezentare politică, și nicidecum pe cei care se autoproclamă reprezentanții comunității românești din acest oraș”, a justificatprimarul Antal Árpád decizia C.L. (sursă covasnamedia.ro)
În mod previzibil, decizia adoptată de membrii CL Sf. Gheorghe adâncește prăpastia dintre politicienii maghiari și reprezentanții organizațiilor românești, care și-au asumat protejarea drepturilor și valorilor românilor din județele în care aceștia sunt minoritari și care au considerat și au afirmat constant în spațiul public că românii sunt supuși frecvent și sistematic discriminării autorităților. De altfel, nici faptul că persoana care s-a ales cu distincția, respectiv profesoara Maria Drăgan, este româncă nu îi mulțumește. Acesteia i se reproșează că și-a însușit un titlu nemeritat și că a acceptat jocul politicienilor maghiari. „Doamna nu trebuia să intre în acest joc, din moment ce nu a făcut absolut nimic pentrucomunitatea românească din municipiu. Eventual, putea intra pe locul comunității maghiare pe care a servit-o. Îmi pare rău, dar locul se cuvenea d-nei Maria Peligrad, desemnată de către toate organizațiile Forumului”, a scris de pildă într-un comentariu pe Facebook Rodica Pârvan, fost consilier local Sf. Gheorghe, din partea PSD.
Cum însă nu toți românii se regăsesc în politica dusă de organizațiile românești militante pentru protejarea românilor din cele trei județe locuite majoritar de maghiari, în spațiul public au apărut și sunt și voci care consideră că titlul onorific primit de Maria Drăgan este acordat pe merit. „Doresc să îi felicit din tot sufletul pe domnul doctor Sándor Jozsef, doctorul care m-a „reasamblat” de nenumărate ori (eu fiind un copil foarte cuminte…) și căruia nu îi pot mulțumi îndeajuns pentru integritatea oaselor mele și pe doamna Mariana Drăgan, doamna profesoară a sufletului meu, cea mai bună alegere pentru acest premiu”, a scris cu privire la acest subiect pe pagina sa de Facebook, Anna Maria Popa, directoarea Teatrului Andrei Mureșanu din Sf. Gheorghe.
Să se determine de partea cui este dreptatea este ceva aproape imposibil. Un singur lucru este cert, într-un moment în care părea că între cele două părți se întinde, în sfârșit, o primă punte, o decizie judecătorească venită la momentul mai mult sau mai puțin potrivit – depinde din ce tabără privești lucrurile – a compromis definitiv speranța de a mai asista vreodată la împăcarea către care acest „Pro urbe” ar fi putut face un pas mărunt.
Ungaria a fost notificată miercuri de către Comisia Europeană printr-o scrisoare prin care își exprimăîngrijorarea cu privire la respectarea statului de drept în posibile cazuri de corupție. Viktor Orbán a fost înștiințat totodată cu privire la riscul înghețării fondurilor pentru guvernul său.
În ciuda criticilor din ultimii ani din partea activiștilor care îl acuză că a direcționat fonduri UE către asociații săi, Orbán a obținut luna aceasta un al patrulea mandat consecutiv de prim-ministru al Ungariei.
Bruxelles-ul a reacționat la noua victorie în alegerile parlamentare prin lansarea unui nou mecanism de sancțiuni împotriva Budapestei, care se afla deja în vizorul executivului comunitar pentru o lege anti-LGBTQ adoptată anul trecut.
Niciodată utilizat până acum, mecanismul este cel mai puternic instrument pe care Comisia Europeană l-a folosit în disputele sale cu privire la standardele democratice cu guvernul naționalist al lui Viktor Orbán, cu Polonia și cu alți membri ai blocului comunitar.
„Am identificat probleme care ar putea constitui o încălcare a statului de drept în Ungaria și care ar putea afecta bugetul UE”, a declarat Vera Jourova, vicepreședinte al executivului comunitar.
Potrivit unor înalți funcționari UE, cazul se referă la deficiențe sistemice în ceea ce privește atribuirea de contracte publice în Ungaria, cum ar fi ofertele unice, conflictele de interese și riscul de corupție.
Există „îngrijorări serioase” cu privire la funcționarea autorităților de la Budapesta care gestionează fondurile UE și monitorizează modul în care guvernul Orbán cheltuiește banii, au spus ei, adăugând că situația a fost agravată de limitările privind investigațiile și urmăririle penale independente.
Potrivit Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), au fost constatate nereguli în aproape 4% din cheltuielile Ungariei cu fondurile UE, față de o medie europeană de 0,36%.
Nu au fost oferite detalii cu privire la suma de bani pe care Budapesta ar putea să o piardă.
La sfârșitul săptămânii trecute, trei politicieni ai partidului de opoziţie din Ungaria, Jobbik, au mers în fața Ambasadei României la Budapesta, cu o petiţie şi trei saci de deşeuri, pentru a protesta față de poluarea râurilor, dupa ce ministrul mediului român, Tánczos Barna, a refuzat să discute cu ei despre această problemă.
„Vecinii noştri români ne poluează şi ne otrăvesc viitorul pe o lungime de câteva sute de kilometri”, a afirmatBéla Adorján, membru al consiliului judeţean Szabolcs-Szatmár-Bereg, care a menționat totodată faptul că poluarea despre care vorbește implică și implică cheltuieli de ordinul miliardelor din partea autorităţilor din Ungaria.
Béla Adorján a adăugat totodată că a ales să protesteze astfel întrucât ministrul Mediului de la Bucureşti a refuzat dialogul, dar și pentru că plângerea penală, pe care au depus-o cu doi ani în urmă, nu a produs niciun efect.
La rândul său, Csaba Gyüre, deputatul partidului în Parlament, a subliniat că evenimentele constituie o încălcare a mai multor principii de drept şi tratate internaţionale, motiv pentru care autorii petiţiei solicită României să elimine depozitele de gunoi ilegale de pe teritoriul său şi să asigure calitatea corespunzătoare a apelor care se varsă din România în Ungaria.
Gergő Keresztesy, preşedintele organizaţiei de tineret a partidului, a atras atenţia asupra responsabilităţii faţă de generaţiile viitoare, subliniind că poluarea de acum dăunează apelor vii, care reprezintă una din principalele comori ale Ungariei.
El a adăugat că găsirea unei soluţii necesită un parteneriat şi că niciun stat nu poate considera Bazinul Carpatic ca „un fel de groapă de gunoi”.
Când părea soluționată, disputa steagurilor în Covasna este reaprinsă de o decizie a Curții de Apel Brașov, care a anulat miercuri, în primă instanță, hotărârea de guvern prin care a fost adoptat steagul oficial al Municipiului Sfântu Gheorghe, admițând, parțial, o acțiune a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.Acestaconsideră că drapelul este reprezentativ doar pentru comunitatea maghiară. Hotărârea nu este definitivă. Primarul Municipiului Sf. Gheorghe,Antal Árpád, se declară șocat de această decizie și crede că aceste acțiuni sunt făcute doar cu scopul de a agrava relația româno-maghiară, în timp ce Dan Tănasă consideră că instanța de judecată a făcut dreptate.
„Este incredibil și absurd că instanța a anulat hotărârea de guvern privind steagul Municipiului Sfântu Gheorghe.
Am primit şocat vestea că Curtea de Apel Brașov a admis cererea absurdă de anulare a steagului oraşului nostru. Pur și simplu nu înțeleg cum, într-un stat de drept, este posibil ca două asociații vădit șovine și care urăsc maghiarimea (al căror unic scop este de a perturba relațiile interetnice pașnice și de a agrava relația româno-maghiară) să reușească să obțină anularea în primă instanță a unei decizii luate de Guvernul României, în baza unei legi în vigoare, cu respectarea tuturor cerințelor și normelor!
Sper în continuare să putem rezolva odată pentru totdeauna aceste dispute simbolice, astfel încât comunitățile din Transilvania să poată folosi steagurile comunitare fără niciun fel de deranj, pentru că așa este normal.
Am încredere și cred că există lucruri mai importante în secolul XXI decât atacarea constantă a unei comunități pentru identitatea și simbolurile sale. În orice caz, a fost naiv din partea mea să presupun că atât provocatorii care își câștigă existența din astfel de acţiuni, cât și cei ascunşi în spatele lor, au uitat de steagurile comunităților locale. Evident că nu, pentru că, dacă aceste probleme create în mod artificial vor fi rezolvate, vor rămâne fără slujbă. De fapt, sunt dezamăgit că acest lucru se poate întâmpla în România, care se prezintă în străinătate ca un stat model pentru rezolvarea problemelor minorităților. Și să nu ne facem iluzii, Sfântu Gheorghe este doar primul caz, vor urma multe altele. Nu asta așteptăm de la România, ci înțelegere și respect față de comunitatea maghiară!”, a scris edilul din Sf. Gheorghe, Antal Árpád, pe pagina sa de Facebook.
„În anul 2015, Forumul Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș se pronunța ferm împotriva acestui steag și contesta proiectul de hotărâre privind steagul municipiului Sfântu Gheorghe pe considerentul că este reprezentativ doar pentru comunitatea maghiară, nu şi pentru românii care constituie aproape 25% din totalul populaţiei orașului.
Conducerea Forumului Civic a adresat atunci un memoriu Consiliului local municipal în care arată că toate cele trei modele de steaguri propuse au un „caracter pur etnic maghiar” și cerea includerea unor simboluri heraldice reprezentative pentru comunitatea românească, precum un vestigiu dacic ori o monedă romană dintre numeroasele descoperite de-a lungul timpului pe teritoriul municipiului Sfântu Gheorghe.
Apelul comunității românești a fost complet ignorat de majoritatea UDMR din CL Sfântu Gheorghe.
Acum, instanța de judecată a dat dreptate Forumului Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș și a anulat HG prin care a fost adoptat simbolul local de la Sfântu Gheorghe, fiind unul în mod evident mono-etnic maghiar”, scrie Dan Tănasă pe blogul său, referitor la speța respectivă.
La rândul său, președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, care a preluat postarea primarului din Sf. Gheorghe, informează că Forumului Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș a atacat în instanță și steagul Județului Covasna. „România nu este stat de drept, nu a fost niciodată. Aceeași „gașcă” a atacat în instanță și Hotărârea de Guvern privind aprobarea steagului județului Covasna, care prezintă stema județului, oficializată în 2007”, scrie acesta pe pagina sa de Facebook.
Președintele UDMR, Kelemen Hunor a declarat marți că politica Fidesz din statul vecin a fost una corectă în ultimii 10 ani. El a precizat totodată că numărul voturilor prin corespondență în Transilvania a crescut cu 24% față de alegerile din urmă cu patru ani, iar numărul celor care și-au exercitat dreptul de vot la consulate și au cerut buletinele de vot acolo a crescut și el, ceea ce confirmă că maghiarii apreciază la unison această politică.
„Acest lucru înseamnă că interesul pentru competiția din Ungaria a crescut, ceea ce consider că este un semn bun. Maghiarii din Transilvania, care au și cetățenie maghiară, și-au putut exprima prin votul lor opinia cu privire la relația pe care guvernul maghiar a cultivat-o și construit-o cu comunitățile de dincolo de graniță”, a mai spus liderul UDMR.
Potrivit lui Hunor Kelemen, sprijinul de aproape 94% pentru Fidesz-KDNP în străinătate confirmă faptul că schimbarea de paradigmă în politica națională din ultimul deceniu este considerată a fi cea corectă de către maghiarii care trăiesc în afara granițelor.
„Mă gândesc aici la elemente care nu pot fi cuantificate: posibilitatea dublei cetățenii, solidaritatea și sentimentul de apartenență. Acestea sunt mai emoționale, vorbesc cu inima. Este un lucru pe care opoziția maghiară probabil că nu l-a înțeles și nu îl înțelege”, a declarat președintele UDMR.
El a adăugat că victoria cu două treimi este importantă pentru că oferă guvernului maghiar o mare legitimitate într-un moment dificil, când trebuie să lucreze într-un mediu politic european și global schimbat.
Este frumos să fim împreună pentru că oameni foarte diferiți pot lucra împreună pentru cauza comună a națiunii.
Doar propaganda Fidesz ajunge la maghiarii din Transilvania.
Vrem să cooperăm cu poporul român în spirit fratern, printre altele de dragul maghiarilor care locuiesc aici.
Márki-Zay Péter
Prima vizită electorală în Transilvania a primarului din Hódmezővásárhely a fost la o cafenea la modă din centrul orașului Cluj-Napoca, unde a răspuns în direct la întrebările organizatorului serii și a participanților. Marea majoritate a celor interesați au fost tineri, care au întrebat despre constituția ungară, Ucraina și educația din România. Márki-Zay a spus clar că va da la fel de mulți bani peste graniță ca și actualul guvern, doar într-un mod mai transparent și „fără corupție, așteptări politice
„Nu mă supăr pe ei, nu sunt supărat pe nimeni. Nu mă aștept la nicio umilință”, a răspuns el când a fost întrebat dacă poate lucra cu politicienii ardeleni care susțin campania Fidesz și au refuzat să-l primească. Pe lângă promisiunile și criticile exprimate în Ungaria, candidatul la funcția de prim-ministru a afirmat că scopul ar fi ca maghiarii din Transilvania să-și poată trăi maghiaritatea în Transilvania, o zonă despre care păstrează multe amintiri frumoase. „Am fost de multe ori în Transilvania din anii 80. Este unul dintre cele mai frumoase peisaje din lume”, a spus el zâmbind, apoi a adăugat că, fiind catolic, obișnuia să meargă și la pelerinajul de la Șumuleu Ciuc.
A doua zi dimineaţă, Márki-Zay a început ziua cu un mic dejun de presă la Târgu Mureş, unde a promis pace nu doar maghiarilor din zonă, ci şi societăţii majoritare. „Vrem să cooperăm cu poporul român într-o fraternitate, printre altele de dragul maghiarilor care locuiesc aici”, a subliniat el. Politicianul a enumerat și o serie de fenomene, precum stadionul construit în orașul său natal, despre care a spus că arată asemănarea dintre Viktor Orbán și fostul dictator român Nicolae Ceaușescu.
Programul a continuat în Cimitirul Reformat din localitate cu depunerea de coroane de flori. După ce candidatul la funcția de prim-ministru a încununat mormântul cunoscutei figuri a revoluției române, scriitorul András Sütő, la plecare pentru câteva minute a încercat să convingă o doamnă nemulțumită de vizita sa, cu foarte puțin succes.
Miercuri, candidatul la funcția de premier s-a întâlnit și cu fostul președinte al UDMR, Markó Béla, și s-a întors la Cluj-Napoca pentru a discuta cu oameni de afaceri de seamă transilvăneni. Într-un interviu pentru publicația blikk.hu, la Târgu Mureş, Péter Márki-Zay a spus mai multe despre mesajele destinate maghiarilor din Transilvania, sprijinul partidului său și Ferenc Gyurcsány.
Recent a fost publicat un sondaj, conform căruia lista opoziției este sub două procente în Transilvania, în timp ce Fidesz este de peste 90 la sută. Ce părere aveți despre această diferență semnificativă?
– Nu mă îndoiesc de aceste proporții, întrucât am experimentat printre propriii mei cunoscuți ardeleni cât de recunoscători sunt pentru primirea pașaportului maghiar, care nu cred că poate fi ascuns de trădarea lui Orbán. Respect acest lucru din partea maghiarilor din Transilvania, dar mai știu că doar propaganda Fidesz ajunge la ei, nu se întâlnesc cu opinii critice guvernamentale. Ne dorim ca acest lucru să se schimbe în viitor, dar acum nu pot decât să fac apel la conștiința lor la alegeri. De aceea am rezumat în 10 puncte ceea ce au în comun Viktor Orbán și Nicolae Ceaușescu, motiv pentru care creștinii de dreapta nu mai pot vota Fidesz cu conștiința corectă.
Pe mâinile lui Ceauşescu este mult sânge maghiar. Nu este această paralelă prea puternică?
– Ceauşescu a exterminat maghiari şi români deopotrivă, toţi cetăţeni români. Câteva dintre rudele mele au stat și au fost condamnați la muncă silnică. Și Viktor Orbán are păcate istorice împotriva ungurilor. El este responsabil pentru faptul că atât de mulți oameni au murit în Ungaria în timpul epidemiei de Covid, deoarece multe dintre viețile bătrânilor ar fi putut fi salvate dacă nu ar fi prioritizat furtul. Viktor Orbán amenință și astăzi viața multor oameni, când nu poate apăra Ungaria de un posibil atac rusesc, de care doar UE și NATO ne pot proteja efectiv.
Ce le poate spune opoziţia maghiarilor din Transilvania despre războiul din Ucraina?
– În măsura în care susținem acum maghiarii din Ucraina, vom susține mereu și pe viitor și maghiarii din Transilvania. Când cimitirul militar din Valea Uzului a fost avariat, Viktor Orbán nu a scos un cuvânt, pentru că extremiștii erau mercenari de-ai lui Putin. Cu toate acestea, vom susține interesul maghiar, chiar dacă Putin nu ne permite.
În cadrul discuției de pe scenă de marți seara, s-a afirmat în repetate rânduri că Ferenc Gyurcsány a fost cel mai respins politician ungar în Transilvania. Ar vota mai mulți oameni aici pentru lista de opoziție dacă nu l-ar include pe președintele socialiștilor?
– Desigur. Și în Ungaria, mai mulți oameni ar vota pentru lista de opoziție dacă Ferenc Gyurcsány nu ar fi pe ea. Dar trebuie înțeles că sistemul electoral a fost făcut într-un singur tur de Viktor Orbán în speranța că el nu va fi niciodată pe lista comună a DK, MSZP, LMP și Jobbik.
Mesajul principal al turneului tău transilvănean este că vei iubi maghiarii de peste graniță chiar dacă nu vor vota lista pe care o conduci. Ați extinde această viziune și la alegătorii opoziției?
– Lucrez la asta tot timpul. Am exprimat deja acest lucru în timpul procesului preelectoral, în ciuda faptului că o parte semnificativă a populației opoziției nu crede acest lucru. Dar este frumos să fim împreună pentru că oameni foarte diferiți pot lucra împreună pentru cauza comună a națiunii. Trebuie să ne uităm la ceea ce ne leagă, nu la ceea ce ne desparte.
Ministrul Resurselor Umane din Ungaria, Miklós Kásler, l-a nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2022 pe călugărul franciscan Böjte Csaba din Deva.
„L-am nominalizat pe fratele meu Csaba la Premiul Nobel pentru Pace. Fratele Böjte Csaba și-a început slujba de preot când Cortina de Fier a căzut. Cu peste 3 decenii de activitate umanitară, a dărâmat zidurile dintre naționalitățile care trăiesc în Europa Centrală de Est și servește, în același timp, drept exemplu și bună practică pentru întreaga omenire. În ultimele decenii a creat un program de salvare a copiilor care depășește ideologiile și interesele politice”, a spus ministrul Kásler referitor la motivele care l-au determinat să facă această nominalizare.
Astăzi, fundația din Deva fondată de Böjte Csaba are în grijă peste 2.500 de copii în 26 de instituții.
„Ca rezultat măsurabil al unor vieți omenești salvate, cred că, urmare a multor decenii de muncă, ar merita Premiul Nobel pentru Pace de anul acesta”, a precizat ministrul Resurselor Umane din Ungaria.
Vicepremierul Ucrainei, Irina Vereșciuk acuză Ungaria că urmărește anexarea regiunii Transcarpatia, care în trecut a fost parte din Imperiul Austro-Ungar. Motivul este acela că Budapesta nu livrează arme Ucrainei.
„Modul în care conducerea oficială a Ungariei tratează Ucraina în ultima vreme este chiar mai rău decât cel al unora dintre statele satelit ruse din fosta Uniune Sovietică. Cu siguranță va fi o surpriză neplăcută, mai ales pentru ucrainenii maghiari, pe mulți dintre care îi cunosc personal.
Ungaria nu susține sancțiunile. Ei nu furnizează arme. Nu permit tranzitul proviziilor de arme din alte țări. Ei spun „nu” la aproape orice. Foarte puțin diferențiază retorica Budapestei oficiale de poziția deschis pro-rusă.
De ce? Asta pentru că vor gaz rusesc cu reducere? Sau poate pentru că ei visează în tăcere la Transcarpatia noastră?
Dar oamenii din Ungaria? Vor să fie ei cei care încearcă să ne înjunghie în spate în timp ce suntem în situații dificile? De ce? Pentru un pic din documentul rusesc?
În această ciocnire civilizațională, Ungaria este puțin probabil să reușească să se încurce cu rușii și să pradă războiul în același timp.
Ungaria ar trebui să ia doar partea dreaptă, cea a lumii civilizate. Fără greșeli ale celui de-al Doilea Război Mondial când Ungaria a făcut o alegere greșită. Da, alegerea corectă este întotdeauna grea la început, dar este ușor de trăit în viitor. Tocmai de aceea alegerea este corectă”, a spus Irina Vereșciuk.
Acuzațiile la adresa Ungariei vin pe fondul unor declarații făcute de ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó, la început de săptămână. Acesta a afirmat că țara sa nu va sprijini încă impunerea de sancțiuni largi ale UE împotriva Rusiei în domeniul energiei, inclusiv al aprovizionării cu petrol și gaze. Potrivit informațiilor transmise de el, Budapesta se poziționează, de asemenea, și împotriva creării unei zone de excludere a zborului în Ucraina, deoarece astfel de propuneri ar putea duce la „lupte în aer”.
Anterior, premierul ungar Viktor Orbán a declarat că țara sa nu va urma exemplul SUA în interzicerea comerțului cu energie cu Rusia. Ungaria și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea cu privire la situația etnicilor maghiari din Ucraina. Multă vreme, a blocat integrarea Ucrainei în NATO din cauza legii lingvistice care îi privează pe etnicii maghiari de dreptul de a primi educație în limba maternă.
Acest site folosește "cookies". Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora. Cookie settingsACCEPT
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
