Categories
Politic

Doi jurnaliști maghiari: alegerile din 2026 pot decide mai mult decât viitorul lui Orbán

În podcastul „Judecata de Acum #5”, doi jurnaliști maghiari din Transilvania: Zoltan Sipos (de la Atlatszo Erdely) și Csaba Lukacs (de la Magyar Hang), explică de ce alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026 sunt considerate un moment-cheie nu doar pentru Ungaria, ci pentru întreaga Europă. Miza nu este doar schimbarea unui guvern, ci posibilitatea ca Viktor Orbán să piardă puterea după 16 ani — și ce ar însemna asta pentru relația UE–Ungaria, pentru poziția României în negocierile europene și pentru dinamica regională, inclusiv față de Ucraina.

Pentru prima dată după mult timp, există o competiție reală. Unele sondaje îl arată pe liderul opoziției, Péter Magyar, în fața lui Orbán. În același timp, diferențele sunt mici și volatile, iar sistemul electoral complică orice predicție.

Jurnaliștii insistă asupra acestui aspect: în Ungaria, alegerile nu se joacă pe un teren egal. Sistemul este construit în favoarea Fidesz — de la circumscripții redesenate (gerrymandering), la instituții controlate pe mandate de până la 9 ani și un spațiu media concentrat. Din acest motiv, opoziția ar avea nevoie de un avans de cel puțin 3–5% pentru a putea guverna efectiv.

Profilul lui Péter Magyar este și el analizat. Este relativ nou în politica mare, dar a crescut rapid în popularitate, în ciuda atacurilor constante. Promisiunile sale sunt pragmatice: reducerea corupției, readucerea fondurilor europene și îmbunătățirea serviciilor publice. O parte importantă a electoratului îl susține însă mai degrabă ca alternativă la Orbán decât pentru un proiect politic clar.

Un element important discutat în podcast este strategia de campanie a lui Orbán. Potrivit invitaților, guvernul mizează pe mobilizarea electoratului prin teme de securitate, în special pe ideea riscului de război în regiune. Retorica oficială sugerează că o schimbare de putere ar putea implica Ungaria mai direct în conflictul din Ucraina, în timp ce actuala conducere este prezentată ca garant al stabilității și al evitării escaladării.

Podcastul introduce și dimensiunea externă. Potrivit invitaților, Orbán beneficiază de susținere indirectă din partea Rusiei, Chinei și a unor cercuri apropiate de trumpism. Sunt menționate inclusiv suspiciuni privind interferențe digitale și investițiile economice majore ale Chinei, în special în sectorul industrial.

Un capitol important este dedicat voturilor maghiarilor din România. Aproximativ 31.000 de persoane s-au înscris pentru votul prin corespondență — de două ori mai multe decât la alegerile precedente. În termeni concreți, aceste voturi pot aduce între 0 și 3 mandate în Parlamentul ungar, ceea ce le face relevante doar într-un scenariu foarte strâns.

În același timp, procesul este descris ca fiind netransparent: plicurile pot fi colectate de organizații precum Eurotrans sau UDMR, nu există observatori independenți, iar baza de date nu este actualizată constant. Invitații subliniază că nu există dovezi de fraudă, dar că există suficiente vulnerabilități pentru abuz.

Concluzia este clară: alegerile din 2026 pot produce o schimbare politică majoră, dar chiar și în cazul unei înfrângeri, sistemul construit de Orbán în ultimii 16 ani nu dispare automat. Iar impactul rezultatului se va vedea dincolo de Ungaria

Găsiți podcastul în întregime: Cel mai important vot din Europa în 2026 e al maghiarilor | JUDECATA DE ACUM #5

Categories
Internationale Politic Stiri

Zeci de mii de protestatari în Piața Eroilor din Budapesta: acuzații de risipă a banilor publici pe consultările partizane ale lui Orbán

Aproximativ 50.000 de manifestanți au ocupat duminică Piața Eroilor din capitala Ungariei, acuzând premierul Viktor Orbán că utilizează fonduri publice pentru consultări naționale pe care le consideră campanii de propagandă electorală partizană, în ajunul alegerilor parlamentare din 2026.

Protestul, organizat de trupa de teatru “Loupe Theatre Troupe” și susținut de opoziție, a inclus pancarte cu mesaje anti-guvernamentale și un balon gigantic în formă de zebră, simbolizând luxul extravagantei elitei Fidesz – o referință la conacul premierului din Hatvanpuszta.

Participanții au scandat lozinci precum “Opriți risipa banilor noștri!” și “Democrație, nu manipulare!”, contestând costurile uriașe ale consultărilor inițiate de guvern. Guvernul pregătește o nouă rundă de consultări în octombrie, privind impozitele, după ce un site pro-Fidesz a acuzat opoziția, în special Partidul TISZA al lui Péter Magyar, de planuri de majorare fiscală.

Opoziția a respins acuzațiile, numindu-le “dezinformare grosolană”. “Aceste ‘consultări’ sunt propagandă plătită din taxe, nu dialog real. Ultima campanie anti-Ucraina a costat 27,7 milioane de euro din buzunarele cetățenilor”, a declarat un reprezentant TISZA, citat de HotNews.ro.

Orbán a apărat inițiativele ca fiind “o formă esențială de implicare cetățenească în decizii naționale”.

Totuși, criticii le văd ca pe o tactică pentru a evita dezbateri autentice pe teme precum stagnarea economică sau izolarea internațională a Ungariei. Organizatorii au anunțat intenția de a iniția un referendum național pentru interzicerea consultărilor finanțate public, inspirându-se din practici similare din alte state UE. Manifestația, care a decurs pașnic sub supravegherea poliției, vine pe fondul ascensiunii TISZA în sondaje și a unor proteste recente, inclusiv marșuri pentru drepturile LGBTQ+.Autoritățile nu au comentat oficial numărul participanților.

(Surse: AFP citată de Agerpres; Telex.hu; NBC News; Fakti.bg; Liga.net; Ground News)

Categories
Politic

Cum se pregătește UDMR de alegeri: „campania împotriva AUR nu este un simplu instrument politic”, iar critica UE nu înseamnă ordine venite de la Budapesta

La dezbaterea Dialogul Transtelex din 13 februarie, Csoma Botond, purtător de cuvânt al UDMR și parlamentar din județul Cluj, a răspuns problemelor și întrebărilor ridicate, inclusiv despre poziționarea candidaților maghiari la europarlamentare și strategia UDMR în alegerile locale, inclusiv cum vede ascensiunea AUR. Această conversație a fost moderată de Vig Emese, redactorul-șef al Transtelex. Alături de aceștia, au fost prezenți și Peter Cseke, Eva Pal Edit, redactorul-șef al uh.ro, și Istvan Farkas.

Potrivit lui Csoma Botond, Alianța pentru Unificarea Românilor (AUR) este adesea, profund antimaghiară și antisemită, ceea ce reprezintă o amenințare serioasă pentru unguri și pentru alții, așa că atunci când UDMR face campanie împotriva AUR, nu este un simplu instrument politic, despre care se crede că mobilizează cu succes alegătorii, afirmând: „Să ne amintim care a fost evenimentul declanșator care a adus AUR în parlament, nu trebuie să uităm Valea Uzului și nu cred că ceea ce s-a întâmplat la Valea Uzului a fost un gest deosebit de pro-maghiar”. Csoma Botond a spus că liderul dintre extremiștii români care „s-au ciocnit” cu ungurii în cimitirul militar a fost George Simion, cel care a fondat AUR . Totodată, purtătorul de cuvânt a subliniat că UDMR nu face afirmații doar anti-AUR, potrivit acestuia, acest lucru se vede și în presa din ultimele două săptămâni.

Péter Cseke a afirmat că atâta timp cât AUR își bazează campania pe euroscepticism și izbucniri anti-Bruxelles, atunci acest lucru va forța celelalte partide să răspundă, amintind situația senatorului AUR, Dan Tanasă, din județul Mureș, care atacă drepturile de a folosi limba maternă în Odorheiu Secuiesc. El a mai adăugat că în ultima perioadă, AUR, dar și senatorul SOS România, Diana Șoșoacă, se feresc să atace comunitatea maghiară, preferând să atace UDMR.

István Farkas a subliniat că ascensiunea partidelor extremiste este o problemă nu numai în România, ci în întreaga Europă, iar Emese Vig a subliniat că tocmai de aceea alegerile pentru PE au acum o miză mai mare decât înainte: „Partidele naționalist-suveraniste simt, de asemenea, că le-a venit timpul, că deciziile greșite de la Bruxelles pot fi acum inversate. Interesant este că atunci când Consiliul Reprezentanților Federali și-a ținut ședința la Cluj, am auzit exact aceste expresii de la reprezentanții PE ai UDMR , că actuala conducere de la Bruxelles trebuie să fie înlocuită, trebuie corectate deciziile eronate, ceea ce nu s-a mai văzut niciodată”.

Csoma Botond a declarat că UDMR va rămâne în Partidul Popular European, afirmând că trebuie făcută o distincție între criticarea liderilor UE și anti-UE: „Dacă cineva critică UE, nu înseamnă că vrea să părăsească UE sau să distrugă UE”. Potrivit lui István Farkas, problema nu este cu critica în sine, ci cu stilul ei: „Când într-un program de la Radio Târgu Mureș se menționează de cinci ori ecologizarea profundă, că UE împinge lobby-ul climatic pentru că vrea să-i sărăcească pe fermierii români, atunci se depășește limita puțin”, a subliniat el.

Pe de altă parte, el a insistat asupra poziției sale conform căreia UDMR și Partidul Popular European au protestat împotriva anumitor prevederi din Green Deal, pe care, după cum i-au amintit jurnaliștii, le-au votat anterior, pentru că doreau să reducă utilizarea plantelor. Csoma știe că Partidul Popular European dorește să adopte o rezoluție la viitorul său congres de la București, în care își exprimă intenția de a modifica Green Deal: „Ei și-au dat seama că adoptarea unui astfel de pachet de protecție a mediului fără sprijin social, prin plasarea poverii financiare asupra anumitor pături sociale, nu va funcționa”, a spus el.

În legătură cu schimbarea de discurs a europarlamentarului UDMR Iuliu Winkler, Péter Cseke a explicat că presupunerea sa este că politicianul nu spune asta din convingere, ci pentru campanie: „Miza lui este să revină în fruntea listei EP. În ultimii ani, a existat o întreagă teorie că între politicienii UDMR a început o competiție de loialitate în direcția Budapesta, Fidesz. Retorica ecologică profundă și anti-Bruxelles rezonează, evident, foarte bine cu retorica Fidesz”, a explicat el. Csoma Botond a declarat că Gyula Winkler nu a primit un astfel de mesaj de la Budapesta în care să menționeze „verdele intens” în fiecare a doua propoziție și asta să nu-l facă din nou reprezentant al PE.

Invitații au discutat apoi despre posibilul rezultat al alegerilor pentru autoritățile locale din trei orașe. Cazurile Odorheiu Secuiesc și Târgu Mureș, unde există șansa unui primar maghiar, și Cluj-Napoca, unde sunt în joc existența unui viceprimar maghiar și numărul de consilieri locali ai UDMR.

Potrivit lui Éva Edit Pál, se pare că prăbușirea căminului Liceului Tamási Áron nu aruncă o lumină proastă asupra actualei administrații a orașului, cât mai degrabă asupra unuia dintre „candidații flotanți”, a cărui candidatură pentru rolul de primar a fost luată în considerare, dar nu este încă sigur, Jenő Szász, fiind unul dintre politicienii care sprijină renovarea Liceului Tamási Áron. Jurnalistul crede că cei care sunt nemulțumiți de actualul primar, Árpád Gálfi, l-ar susține pe candidatul UDMR, dar în prezent nu există un candidat semnificativ UDMR. Avantajul lui Gálfi este că are o identitate politică bine definită, ceea ce nu se poate spune despre posibilii săi adversari, dar nu are susținători: „Este în carantină politică, dar deja am văzut că iese bine”, a spus redactorul-șef al uh.ro, Éva Edit Pál. Csoma Botond a recunoscut că situația din Odorheiu Secuiesc este o provocare pentru UDMR: „Situația este destul de complicată și specifică, ca să folosesc un eufemism, momentan nu există niciun candidat, dar eu zic că se mai poate construi”, a spus el.

La Târgu Mureș, cardiologul Horațiu Suciu a anunțat recent că părăsește PNL și candidează ca independent, în fundal fiind prefectul Ciprian Dobre, președintele organizației județene a PNL: „Horațiu Suciu este la fel de independent de Partidul Național Liberal precum Zoltán Soós de la UDMR în urmă cu patru ani”, a spus István Farkas. Potrivit jurnalistului este puțin probabil ca Horațiu Suciu să-l învingă pe Zoltán Soós, în ciuda faptului că Zoltán Soós și echipa sa sunt mânați de neputință, nu pot da dovadă de mari realizări, iar ceea ce au arătat a fost întâmpinat cu multe critici: „Au fost mari aștepări pentru el și nu a reușit să le îndeplinească, pentru că în jurul lui nu există o echipă adevărată, a făcut greșeala de a-și aduce echipa de campanie în birou, iar echipa nu a funcționat atât de bine în administrație”, a explicat István Farkas.

Recent a avut loc o schimbare la conducerea UDMR județeană, Ferenc Péter a demisionat, invocând că această funcție era prea împovărătoare pentru el pe lângă președinția consiliului județean. Potrivit lui István Farkas, în spate ar putea fi și conflictul dintre Ferenc Péter și conducerea centrală a UDMR, ceea ce va deveni clar dacă nu se află în fruntea listei consilierilor județeni ai UDMR la alegerile locale. Csoma Botond a explicat că Ferenc Péter s-ar fi săturat cu adevărat să îndeplinească cele două funcții până acum și că, conducerea centrală a UDMR are o influență mică asupra celui ales lider la nivel local sau asupra modului în care listele sunt alese. căci alegerile sunt puse împreună.

În ceea ce privește situația din Cluj, Péter Cseke a spus că referitor la coaliția locală dintre UDMR și PNL, aceasta este garanția că uniunea își poate păstra funcția de viceprimar și a menționat că popularitatea lui Emil Boc ar putea însemna o pierdere de voturi pentru UDMR. Csoma Botond a spus că în ultimii patru ani, UDMR a fost într-o situație mai dificilă la Cluj pentru că PNL a avut majoritatea unică atât în ​​consiliile locale, cât și în consiliile județene, dar este important că, în ciuda acestui fapt, există un viceprimar UDMR și un vicepreședinte UDMR în consiliul judetean. Conform spuselor sale, nu s-a luat încă o decizie cu privire la candidatul UDMR la funcția de primar al Clujului, dar acesta ar recomanda-o pe Emese Oláh. Potrivit lui Csoma, Oláh Emese a decis să demisioneze din funcția de președinte al organizației orășenești a UDMR, iar asta nu înseamnă că nu se bucură de sprijinul organizației. Purtătorul de cuvânt a spus că problema multor organizații locale este că nimeni nu vrea să preia funcția de președinte, ceea ce a justificat și faptul că succesorul lui Oláh Emese este avocata Katalin Azzola, necunoscută anterior în viața publică.

La finalul discuției au fost primite mai multe întrebări din partea publicului, printre altele, dacă politizarea etnică este încă sustenabilă pentru UDMR, dacă se va transforma într-un partid în loc de organizație de protecție a intereselor maghiarilor și de ce platformele care promovează dezbaterea în cadrul alianței au devenit lipsite de sens.

Sursa: transtelex.ro

Categories
Politic

Ce se mai întâmplă în scandalul din Ungaria, cu două zile înainte de discursul lui Orban privind starea națiunii

Chiar dacă în România presa din Ungaria este citită doar când apare ceva de Transilvania sau când este un meci de fotbal, scandalul ultimelor zile, care a dus la demisia președintei Ungariei, Katalin Novak, și a ministrului justiției, Judith Varga, și dezvăluirile ce i-au urmat, apărute în presa maghiară (neafilitată guvernului) ar trebui să pună pe gânduri orice european care încă mai crede în democrație și stat de drept.

De la izbucnirea scandalului grațierii de săptămâna trecută și în special de la demisia lui Katalin Novák și Judit Varga, jumătate din Ungaria se ocupă de acest caz și de evoluțiile sale. Interviul fostului soț al lui Judit Varga, Peter Magyar, la Partizán a adus peste 1,7 milioane de vizualizări în câteva zile.

Așa că cei care urmăresc viața publică maghiară a politicienilor Fidesz pe Facebook (și aici vorbim de sute de mii de urmăritori sau chiar mai mari pentru fiecare pagină), nu cunosc decât un singur moment din întreaga poveste: mesajul de aici este că Viktor Orbán a rezolvat problema cu modificarea constituțională, nu există milă pentru pedofili, cazul este închis, aici nu mai este nimic de văzut sau discutat.

Niciun comunicator Fidesz și pe nici un canal nu s-a rostit nici măcar un cuvânt despre baza întregului scandal: că, în calitate de complice al unui director de școală pedofil, profesorul care și-a amenințat și șantajat victimele a fost grațiat de președintele republicii – până în prezent nu se stie exact cu ce justificare si prin intervenția cui.

În schimb, cetățenii ungari au putut afla multe despre sosirea celei de-a 13 pensii, scăderea inflației, diverse succese sportive maghiare, reduceri de utilități, creșteri salariale pentru profesori, carnaval, turul cu autobuzul, Săptămâna căsătoriei, animalele de companie ale politicienilor, excelenții indicatori economici ai țării și, bineînțeles, despre Ferenc Gyurcsány (liderul socialiștilor maghiari).

Totuși, cele mai spectaculoase dezvăluiri au fost făcute de un om din interiorul sistemului de la Budapesta, fostul soț al ministrei demisionare, Judith Varga, Magyar Peter. Acesta a demisionat din toate funcțiile pe care le deținea în diferite companii de stat și a început o tiradă de acuzații la adresa establishment-ului, în special asupra lui Antal Rogan, șeful de cabinet și eminența cenușie a lui Viktor Orban.

Odată cu demisia președintei și a fostului ministru al justiției, acesta Peter Magyar a anunțat că demisionează din toate funțiile sale din companiile de stat. În același timp, a vorbit despre Antal Rogán, spunând: „Nu vreau să fac parte dintr-un sistem în care adevărații responsabili se ascund în spatele fustelor femeilor”. În postarea publicată pe pagina sa de Facebook, el l-a criticat pe Antal Rogán și pe oligarhii Fidesz.

Câteva declarații pe care le-a făcut Peter Magyar le-a făcut la Partizán: 

  • „Am fost profund revoltat de modul în care presa de dreapta, condusă de Antal Rogán, a tratat-o pe Președinta Republicii”.
  • „Antal Rogán va aproba și va elibera și ultimul permis ministerial”.
  • A numit Ungaria o „societate pe acțiuni familială”.
  • În opinia lui „Antal Rogán trebuie să plece!”

Din afirmațiile de mai sus, reiese clar că remarcile sale au vizat o singură persoană, de al cărei rol și activitate nu a fost mulțumit, și că vede rolul lui Rogán ca fiind foarte exagerat. Totuși, la rândul său, Peter Magyar a fost criticat de oameni din opoziție că a tăcut până acum, când a avut de pierdut pe plan personal. 

Zilele următoare promit multe evoluții pe acest subiect, așa că vom reveni cu siguranță cu amănunte, mai ales că urmează și discursul anual al premierului Viktor Orban, care are o cu totul altă încărcatură în aceste condiții.

Categories
Politic Stiri

Legile educației. Ce a reușit să obțină UDMR

Noile legi ale educației au fost aprobate luni, 22 mai, de Senatul României. Ele urmează acum să fie promulgate de președintele României, Klaus Iohannis, după care vor intra în vigoare. Deși deja partidele de opoziție USR și Forța Dreptei au anunțat că le vor ataca la Curtea Constituțională a României (CCR), UDMR are motive de bucurie, pentru că a reușit să își păstreze puterea atunci când vine vorba, de exemplu, de numirea directorilor din școlile cu predare în limba maghiară.

„Am reușit să păstrăm învățământul cu predare în limba maghiară de la grădiniță, creșă până la terminarea școlii și, pe lângă drepturile obținute, am reușit să extindem acele oportunități care vor stabiliza și consolida pe termen lung instituțiile de învățământ, educația în limba maghiară”, spunea președintele UDMR, Kelemen Hunor, după ce legile educației fuseseră aprobate în Guvern și plecau spre dezbatere în Parlament.

Totuși, deși s-a ferit să o spună, UDMR a obținut mult mai mult decât păstrarea limbii maghiare ca limbă de predare în școli.

UDMR a reușit să obțină prevederea conform căreia „organizarea de noi formațiuni de studiu pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale, cu efective mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege, se poate realiza la cererea părinților/reprezentanților legali sau al organizației minorității naționale reprezentate în Parlamentul României în condițiile legii”. Adică UDMR va fi liber să ceară înființarea de clase cu elevi mai puțini decât minimul prevăzut de lege, pentru că UDMR este organizația „minorității naționale reprezentate în Parlamentul României” în cazul etnicilor maghiari din țară.

Mai mult decât atât, UDMR va trebui să fie în continuare consultat înainte de numirea unui director într-o școală în care limba de predare este cea maghiară: „În aceste cazuri, numirea directorului sau directorului adjunct se face cu consultarea organizației care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităților naționale”.

Deși jurnaliștii au întrebat-o pe ministra Educației, Ligia Deca, ce înseamnă mai concret această „consultare”, membra Guvernului a refuzat să dea detalii. Deci, nu știm ce se va întâmpla dacă un profesor obține note bune la proba practică și cea a interviului din cadrul concursului pentru ocuparea postului de director, dar UDMR nu este de acord cu numirea lui.

Este posibil, totuși, ca respectiva „consultare” prevăzută în lege să fie doar un punct de vedere transmis de UDMR, de care nu trebuie să se țină neapărat cont.

UDMR a mai anunțat și că, odată cu adoptarea noilor legi ale educației, se va crea și un „program național dedicat predării limbii române pentru elevii care aparțin minorităților naționale”.

Foto: Facebook/Kelemen Hunor

Categories
Politic Stiri

De Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, Viktor Orban trimite săgeți către Bruxelles, Washington și Kiev

Viktor Orban a transmis, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, sărbătorită pe 15 martie, că Ungaria tratează cu respect toate națiunile, dar se așteaptă la același respect față de maghiari și de la „Bruxelles, Washington sau Kiev”.

În deja obișnuita sa scrisoare scrisă cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, prim-ministrul Ungariei i-a salutat pe toți membrii maghiare.

„Chiar şi la o distanţă de 175 de ani, ne aducem aminte cu admiraţie de această zi imaculată, plină de lumină, în care naţiunea maghiară şi-a câştigat libertatea în pace şi în armonie, fără vărsare de sânge. De-a lungul istoriei noastre, noi, maghiarii, am demonstrat de multe ori că avem curajul să luptăm împotriva forţelor inamice care vor să ne copleşească, dar în acelaşi timp – la fel ca multe alte naţiuni – preferăm mai degrabă să trăim în libertate, decât să murim pentru ea”, a punctat Viktor Orban.

El nu a ratat ocazia și a aruncat săgeți către Bruxelles, Washington și Kiev.

„Ne dorim pacea şi suntem de partea păcii. Tratăm alte naţiuni cu respect, dar ne aşteptăm la acelaşi respect şi faţă de maghiari – de la cei din Bruxelles, Washington sau Kiev”, a scris, în cadrul scrisorii, Orban.

El a mai precizat și că în Bazinul Carpatic „securitatea şi prosperitatea poporului maghiar poate fi garantată”.

Sursa: hirado.hu

Sursa foto: Viktor Orban/Facebook

Categories
Politic Stiri

Lecția UDMR pentru partidele românești: „Cu toții suntem responsabili de bătrânii noștri”

„Ajutăm bătrânii care locuiesc în așezări rurale și orașe cu mai puțin de 20.000 de locuitori, motiv pentru care sprijinim îngrijirea la domiciliu, înființarea de centre de zi și de reabilitare, crearea unei bucătării sociale și a unei rețele de gardieni din sat.

Municipalitățile, organizațiile civile și bisericile pot participa toate la licitație”, se arată într-un mesaj publicat pe site-ul UDMR.

Reprezentanții UDMR subliniază, astfel, că bătrânii nu pot reprezenta o povară pentru nimeni.

„Persoanele în vârstă nu pot reprezenta o povară pentru societate, familie, comunitatea locală și administrația locală. Cu toții suntem responsabili pentru bătrânii noștri. În guvern, UDMR susține, așadar, ca cât mai mult sprijin să se adreseze organizațiilor care se ocupă de îngrijirea persoanelor vârstnice (…).

Bugetul total al licitației este de 124 de milioane de lei, ofertele putând fi depuse până pe 8 martie la sediul ministerului. Un avantaj important al licitației este că ministerul își va asuma costurile de funcționare ale acestor centre și servicii până la 31 decembrie 2024”, mai arată sursa citată anterior.

Mai multe detalii despre licitația lansată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale pot fi găsite aici.

Notă: traducerea textului s-a realizat din limba maghiară în limba română cu ajutorul dicționarelor disponibile online.

Sursa: UDMR

Sursa foto: UDMR

Categories
Politic Stiri

Ministrul Sportului, de la UDMR: „Nu putem avea (în România) echipe formate doar din jucători străini”

Ministrul Sportului, Eduard Novak, își susține în continuare Ordinul semnat prin care echipele sunt obligate să aibă cel puțin 40% din componență jucători români. Acuzat de președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, că ar fi vorba despre o măsură discriminatorie, ministrul din partea UDMR a replicat că decizia nu încalcă normele europene, deci nu poate fi vorba de o măsură discriminatorie.

„Am trăit cu toţii emoţiile momentelor de glorie din gimnastică, handbal, fotbal, canotaj şi alte sporturi cu echipe de aur, o tradiţie pe care vrem să o transmitem mai departe către generaţiile viitoare. Pentru asta avem nevoie în primul rând de un cadru adecvat, aşa cum este şi Ordinul 500/2022 privind ponderea de minimum 40% jucători români pe teren, în timpul competiţiilor oficiale. Este o iniţiativă intens dezbătută în ultimul timp, dar care poate reprezenta o gură de aer pentru sport. În plus, contrar unor opinii din spaţiul public, ordinul 500/2022 nu aduce atingere normelor europene, nu încalcă libera circulaţie prevăzută la art. 45 TFUE şi prin urmare nu este una discriminatorie”, a scris Eduard Novak, pe Facebook.

Ministrul a adăugat și faptul că el crede într-un sistem în care sportivii români să fie promovați.

„Cred într-un sistem în care să promovăm mai mult sportivii români şi să creştem baza de selecţie pentru înalta performanţă. Poate că pe pereţii din camerele lor tinerii noştri sportivi au idoli precum Hagi, Popescu, Neagu, Huţupan, Pîrv, Mureşan sau altă legendă a României, dar pentru a călca pe urmele lor ei au nevoie de spaţiu de afirmare în echipele în care evoluează”, a mai adăugat ministrul din partea UDMR.

Începând cu sezonul 2022-2023, Ministerul Sportului a impus obligativitatea unei ponderi de 40% a sportivilor români în competițiile naționale în sporturile de echipă. Federația Română de Fotbal, Federația Română de Handbal și alte federații au criticat decizia ministrului.

Sursa: digi24.ro

Foto: Eduard Novak/Facebook

Categories
Politic Stiri

Noi reacții din Ungaria după ce România nu a intrat în Schengen 

Alți doi miniștri ai Guvernului Orbán susțin că România ar fi meritat să intre în spațiul Schengen. Ministrul Justiției din Ungaria, Varga Judit, a spus, la începutul acestui an, aflându-se într-o vizită în Harghita, că țara noastră face o „treabă extraordinară” atunci când vine vorba de paza granițelor. Ministrul ungar de Externe și al Comerțului Exterior, Péter Szijjártó, a criticat și mai dur decizia luată în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) în luna decembrie a anului trecut. El se întreabă, ironic, unde sunt acum „cei îngrijorați pentru unitatea UE”.


Ministrul Justiției din Ungaria, Varga Judit, a afirmat chiar faptul că dacă România nu ar gestiona cum trebuie situația de la granițe Ungaria nu ar putea face față tentativelor de trecere frauduloasă a frontierelor.


„Ungaria, anul trecut, a oprit peste 260 de tentative de trecere frauduloasă a granițelor și dacă ar veni presiunea și din partea României, atunci nu am putea face fată. România face o treabă extraordinară în ceea ce privește paza garnițelor și din acest motiv poziția Guvernului Ungariei este că România ar fi meritat aderarea la Schengen. Începe un nou an, noi oportunități și Ungaria este deschisă către un dialog pragmatic”, a spus Varga Judit, fiind prezentă la Harghita cu ocazia unui eveniment de comemorare a secuilor uciși de trupele austriece în anul 1764.


Pe de altă parte, ministrul de Externe și Comerț Exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, a numit decizia luată în decembrie în Consiliul JAI drept o „ipocrizie fără margini”.


„De ce nu s-au putut alătura, totuși? Ei bine, pentru că două state membre – Austria și Olanda – au respins prin veto primirea lor (n. red.: atât a României, cât și a Bulgariei). Toți ceilalți au fost pentru. Acum unde sunt comentatorii profesioniști, unde sunt cei îngrijorați pentru unitatea UE, unde sunt europarlamentarii care doresc să desființeze luarea deciziilor în unanimitate, unde sunt jurnaliștii liberali mainstream, care se plâng mereu, unde sunt birocrații de la Bruxelles, unde sunt miniștrii guvernelor liberale? Mainstream-ul liberal a dat dovadă, încă o dată, de o ipocrizie fără margini: dacă o țară din Europa Centrală apelează la veto, este sfârșitul lumii, este distrugerea unității europene; dacă la veto apelează europenii vestici, atunci este în regulă”, a scris, pe contul său de Facebook, membrul Guvernului de la Budapesta.


În trecut, și ministrul de Interne ungar, Bence Retvari, a susținut că România merită să intre în spațiul Schengen, amintind beneficiile pe care le-ar aduce acest pas important pentru țara noastră.


Bence Retvari a menționat și că Ungaria a susținut întotdeauna aderarea României la Schengen.


Surse: hotnews.ro și stirileprotv.ro
Foto: Varga Judit și Péter Szijjártó/Facebook

Categories
Politic

2022: Ungaria nu permite folosirea teritoriului său pentru transferul de arme către Ucraina.
2019: Ungaria permite transportul de armament rusesc prin spaţiul său aerian, în pofida sancţiunilor impuse de UE

Ungaria nu va permite folosirea teritoriului său pentru transferul de arme către Ucraina, a decis luni Guvernul de la Budapesta, a anunțat ministrul de externe, Peter Szijjarto. În 2019, Ungaria a permis transportului de armament rusesc să tranziteze spaţiul său aerian, având destinaţia Serbia, în pofida sancţiunilor impuse de UE, sancţiuni ce vizau produsele militare de provenienţă rusească. România a blocat anterior transportul de armament rusesc pe Dunăre, din cauza embargoului, potrivit Gazeta.ru citată de Rador.
“Astăzi, am luat o nouă decizie, în baza căreia nu permitem transportul prin Ungaria al acestor arme letale – având în vedere că aceste transporturi ar putea fi cu uşurinţă ţinta unor atacuri militare”, a spus ministrul, menţionând că este important ca Ungaria să nu fie implicată în războiul din vecini.
“Această decizie este justificată de securitatea Ungariei şi a comunităţii maghiare din Ucraina Subcarpatică”, a spus şeful diplomaţiei ungare.
În 2019, datorită relaţiilor sale cu Rusia, Budapesta a permis transportului de armament rusesc să tranziteze spațiul său aerian, încălcând astfel regimul de sancțiuni impus de UE la adresa Federației Ruse. Ca urmare, cu sprijinul Ungariei, Moscova a livrat Serbiei zece mașini de patrulare și de recunoaștere, o parte din elementele celor 30 de tancuri Т-72 și a celor 30 de mașini blindate BRDM-2 pentru misiuni de patrulare și recunoaștere.
Belgradul acuzase Bucureștiul în iulie 2019 că a blocat transportul militar rusesc, care urma să fie transportat din Rusia pe Dunăre către Serbia.

Surse: hirado.hu, hotnews.ro