Categories
Fara categorie

Doi jurnaliști maghiari explică cine finanțează cu adevărat Transilvania și ce spun cifrele

Unul dintre subiectele cele mai sensibile din podcastul „Judecata de Acum #5” este legat de banii care ajung în comunitățile maghiare din România și de impactul lor politic. Doi jurnaliști maghiari din Transilvania: Zoltan Sipos (de la Atlatszo Erdely) și Csaba Lukacs (de la Magyar Hang), explică pe scurt: există un flux consistent de finanțări din partea Budapestei, dar modul în care acestea sunt direcționate și percepute este mai complex decât pare la prima vedere.

Potrivit unor anchete jurnalistice, guvernul ungar a finanțat în ultimii ani comunitățile maghiare din afara granițelor Ungariei cu sume de ordinul miliardelor de euro — doar în Transilvania fiind investiți, conform estimărilor, aproximativ 3 miliarde de euro între 2011 și 2021.

Banii ajung în special printr-un mecanism central: Fondul Bethlen Gábor, o fundație publică a statului maghiar care gestionează finanțările pentru organizații ale maghiarilor de peste granițe. Prin acest fond, în anii de vârf s-au acordat sute de milioane de euro anual; de exemplu, în 2020 s-ar fi direcționat echivalentul a aproximativ 365 milioane euro, iar în 2021 circa 91,5 milioane euro către organizații din Transilvania.

Cifrele exacte sunt greu de calculat — pentru că finanțările vin dintr-o multitudine de programe, ministere sau entități guvernamentale — dar investigațiile arată că o parte semnificativă a acestor sume ajunge prin intermediul unor fundații sau asociații apropiate de conducerea UDMR.

Printre cele mai importante organizații beneficiare sau implicate în distribuirea fondurilor se numără:

  • Fondul Bethlen Gábor – fundația principală prin care statul maghiar sprijină organizațiile maghiare din afara Ungariei.
  • Fundația pentru Școală – ONG condus de apropiați ai UDMR, cu finanțări de peste 5 milioane euro în perioada 2020–2021.
  • Fundația Eurotrans – pentru proiecte de simplificare a procedurilor de obținere a cetățeniei și mobilizarea votanților.
  • Fundația Pro Economica Alapítvány – proiecte turistice și agricole, cu sume de zeci de milioane de euro.
  • Fundația Mens Sana – proiecte locale, dotări medicale și facilități publice.
  • Diverse cluburi sportive, proiecte media sau instituții educaționale, inclusiv universități în limba maghiară.

Comparativ cu finanțările guvernului român, investițiile de la Budapesta sunt adesea mediatizate și asociate direct cu un mesaj politic — ceea ce le face vizibile. În schimb, fondurile care ajung în Transilvania prin bugetul statului român sau programe europene sunt adesea mult mai mari ca volum, dar percepute ca parte a funcționării normale a statului.

Podcastul atrage atenția asupra modului în care aceste finanțări influențează nu doar viața culturală sau economică locală, ci și comportamentul electoral. În contextul alegerilor din 2026, voturile maghiarilor din România — deși limitate numeric — se desfășoară într-un ecosistem în care sprijinul vizibil din partea unor fundații poate modela percepții și consolidări de loialitate.

În paralel, procesul de vot prin corespondență rămâne netransparent și fără mecanisme solide de verificare independentă, ceea ce ridică întrebări despre mobilizarea electorală.

Concluzia discuției rămâne pragmatică: influența nu vine doar din bani, ci din felul în care aceștia sunt direcționați, comunicați și integrați în viața comunităților — iar în această competiție de vizibilitate, percepția poate conta la fel de mult ca valoarea financiară.


Găsiți podcastul în întregime: Cel mai important vot din Europa în 2026 e al maghiarilor | JUDECATA DE ACUM #5

Surse:

Digi24 – „Iohannis despre rețeaua lui Viktor Orbán: e fundamental ca proiectele de interes să fie realizate cu acordul României” (link)

Digi24 – „Rețeaua lui Viktor Orbán: cum pompează guvernul de la Budapesta sute de milioane de euro în fundațiile UDMR” (link)

EVZ – „Viktor Orbán finanțează autonomia Ținutului Secuiesc” (link)

Atlatszo – „The Hungarian community in Transylvania flooded with financial support from Hungary: here are the biggest winners” (link)

Categories
Politic

Doi jurnaliști maghiari: alegerile din 2026 pot decide mai mult decât viitorul lui Orbán

În podcastul „Judecata de Acum #5”, doi jurnaliști maghiari din Transilvania: Zoltan Sipos (de la Atlatszo Erdely) și Csaba Lukacs (de la Magyar Hang), explică de ce alegerile parlamentare din 12 aprilie 2026 sunt considerate un moment-cheie nu doar pentru Ungaria, ci pentru întreaga Europă. Miza nu este doar schimbarea unui guvern, ci posibilitatea ca Viktor Orbán să piardă puterea după 16 ani — și ce ar însemna asta pentru relația UE–Ungaria, pentru poziția României în negocierile europene și pentru dinamica regională, inclusiv față de Ucraina.

Pentru prima dată după mult timp, există o competiție reală. Unele sondaje îl arată pe liderul opoziției, Péter Magyar, în fața lui Orbán. În același timp, diferențele sunt mici și volatile, iar sistemul electoral complică orice predicție.

Jurnaliștii insistă asupra acestui aspect: în Ungaria, alegerile nu se joacă pe un teren egal. Sistemul este construit în favoarea Fidesz — de la circumscripții redesenate (gerrymandering), la instituții controlate pe mandate de până la 9 ani și un spațiu media concentrat. Din acest motiv, opoziția ar avea nevoie de un avans de cel puțin 3–5% pentru a putea guverna efectiv.

Profilul lui Péter Magyar este și el analizat. Este relativ nou în politica mare, dar a crescut rapid în popularitate, în ciuda atacurilor constante. Promisiunile sale sunt pragmatice: reducerea corupției, readucerea fondurilor europene și îmbunătățirea serviciilor publice. O parte importantă a electoratului îl susține însă mai degrabă ca alternativă la Orbán decât pentru un proiect politic clar.

Un element important discutat în podcast este strategia de campanie a lui Orbán. Potrivit invitaților, guvernul mizează pe mobilizarea electoratului prin teme de securitate, în special pe ideea riscului de război în regiune. Retorica oficială sugerează că o schimbare de putere ar putea implica Ungaria mai direct în conflictul din Ucraina, în timp ce actuala conducere este prezentată ca garant al stabilității și al evitării escaladării.

Podcastul introduce și dimensiunea externă. Potrivit invitaților, Orbán beneficiază de susținere indirectă din partea Rusiei, Chinei și a unor cercuri apropiate de trumpism. Sunt menționate inclusiv suspiciuni privind interferențe digitale și investițiile economice majore ale Chinei, în special în sectorul industrial.

Un capitol important este dedicat voturilor maghiarilor din România. Aproximativ 31.000 de persoane s-au înscris pentru votul prin corespondență — de două ori mai multe decât la alegerile precedente. În termeni concreți, aceste voturi pot aduce între 0 și 3 mandate în Parlamentul ungar, ceea ce le face relevante doar într-un scenariu foarte strâns.

În același timp, procesul este descris ca fiind netransparent: plicurile pot fi colectate de organizații precum Eurotrans sau UDMR, nu există observatori independenți, iar baza de date nu este actualizată constant. Invitații subliniază că nu există dovezi de fraudă, dar că există suficiente vulnerabilități pentru abuz.

Concluzia este clară: alegerile din 2026 pot produce o schimbare politică majoră, dar chiar și în cazul unei înfrângeri, sistemul construit de Orbán în ultimii 16 ani nu dispare automat. Iar impactul rezultatului se va vedea dincolo de Ungaria

Găsiți podcastul în întregime: Cel mai important vot din Europa în 2026 e al maghiarilor | JUDECATA DE ACUM #5

Categories
Internationale Nationale Stiri

Vizita lui Ilie Bolojan la Budapesta, dincolo de criticile interne: Ungaria rămâne un actor-cheie în strategia regională a României

Vizita premierului Ilie Bolojan la Budapesta, unde a discutat cu Viktor Orbán despre interconectările energetice regionale, a generat critici în România, în special din cauza momentului — întâlnirea a avut loc la scurt timp după vizita lui Orbán la Moscova. În ciuda presiunii publice, analiștii de securitate consideră că relația cu Ungaria rămâne crucială pentru poziția regională a Bucureștiului.

Premierul a continuat apoi vizita oficială la Viena, într-un demers anunțat de Guvern ca parte a unei cooperări trilaterale România–Ungaria–Austria în domeniul energiei electrice și al coordonării regionale.

Potrivit analistului Gabriel Done, reacțiile critice din România sunt predominant „emoționale”. El subliniază că Ungaria a fost „unul dintre cei mai constanți avocați ai României în UE în ultimul deceniu”, inclusiv în dosarul Schengen, unde Budapesta a susținut poziția României chiar și atunci când Austria se opunea ferm.

Done consideră că România are nevoie de o repoziționare strategică, „nu doar vertical către Occident, ci și orizontal către regiune”, prin politici coerente pentru Balcani, Marea Neagră, flancul nordic și statele baltice. În logica sa, vizita la Budapesta ar trebui urmată de un turneu balcanic, în care Serbia să devină o piesă centrală, având în vedere rolul său în infrastructura energetică și de transport.

El atrage atenția și asupra importanței flancului nordic, pe care îl descrie drept model de reziliență și securitate adaptabilă — domenii esențiale pentru România, aflată în apropierea unei Rusii agresive.

„România poate redeveni relevantă doar dacă își construiește strategii proprii, nu dacă rămâne un simplu receptor al politicilor altora”, rezumă Done, care vede vizita lui Bolojan la Budapesta și Viena ca o oportunitate de repoziționare regională, nu ca un gest izolat.

Categories
Nationale Stiri

Szijjártó Péter la București: „România este partenerul nostru strategic în energie și fotbal”

București – „Nu există nicio îndoială că România este partenerul nostru strategic” – a declarat Péter Szijjártó, ministrul ungar al Afacerilor Externe și Comerțului Exterior, luni, în cadrul vizitei sale oficiale la București. În doar o zi, șeful diplomației maghiare a transmis o serie de mesaje pozitive și a pus bazele unor colaborări concrete în domenii-cheie.

Energie: un nou nivel al cooperării


Din 1 noiembrie, capacitatea interconectorului de gaze româno-ungar a fost majorată la 2,7 miliarde mc/an în ambele sensuri – un record absolut. „Astfel putem contribui și mai eficient la securitatea energetică reciprocă”, a subliniat Szijjártó. Împreună cu ministrul Energiei, Bogdan Ivan, au convenit să colaboreze atât tehnic, cât și politic pentru prelungirea duratei de viață a centralelor nucleare de la Paks și Cernavodă. „Suntem membri ai Alianței Nucleare Europene și respingem împreună orice discriminare ideologică a energiei nucleare ieftine, stabile și curate”, a adăugat ministrul ungar.

Fotbalul unește, nu dezbină


La întâlnirea cu Răzvan Burleanu, președintele FRF, cei doi au căzut de acord: „Fotbalul trebuie să unească popoarele, nu să le dezbine. Ură și incitare la ură nu au ce căuta pe stadioane!” – mesaj clar înaintea viitoarelor meciuri dintre echipele naționale și cluburile celor două țări.

Economie înfloritoare și infrastructură


România a devenit a doua cea mai importantă piață de export pentru Ungaria, cu un record absolut înregistrat anul trecut. Pe agendă au intrat și patru noi puncte de trecere a frontierei, esențiale pentru comunitățile de frontieră. „Colaborarea transfrontalieră este cheia”, a punctat Szijjártó.

În ciuda faptului că în ultimii ani România a avut zece miniștri de externe diferiți, Szijjártó a glumit optimist: „Cu fiecare am găsit tonul potrivit, sunt convins că și cu doamna Oana Țoiu va fi la fel”. „Relațiile excelente româno-ungare reprezintă o resursă uriașă pentru ambele țări. Conștientizarea acestui lucru există pe ambele maluri ale Tisei și lucrăm zilnic să le dezvoltăm și mai mult”, a concluzionat ministrul ungar, lăsând în urmă o atmosferă clar constructivă și orientată spre viitor.

Categories
Locale Stiri

Pro Economica a reclamat Radio Târgu Mureș pentru o lecție de limbă considerată defăimătoare


Fundația Pro Economica a depus o plângere penală împotriva postului public Radio Târgu Mureș, acuzând instituția că a difuzat o lecție de limba română care ar prezenta organizația într-o lumină nefavorabilă. Episodul, intitulat „Hoteluri de lux”, a fost publicat pe site-ul postului la sfârșitul lunii august.

Potrivit președintei fundației, Kozma Mónika, textul se bazează pe informații false și conține expresii inacceptabile pentru un post public de radio, mai ales difuzate în interval de maximă audiență.

„Lecția respectivă face referire clară la Fundația Pro Economica, chiar dacă numele nu este menționat. Suntem singura organizație din România care, cu sprijinul guvernului maghiar, susține construcția de hoteluri. Prin urmare, identificarea este evidentă”, a declarat Kozma Mónika pentru Maszol.ro.
„Considerăm că este o formă de denigrare și că nu este potrivit ca termeni precum ‘minoritate sexuală’ sau ‘criminal ucrainean’ să apară într-un program de interes public.”

Fundația a depus plângere penală împotriva unui autor necunoscut, însă notificarea a fost transmisă și către redacția Radio Târgu Mureș.

Dialogul din lecția „Hoteluri de lux”

Lecția contestată face parte din seria „Lecție de limba română pentru maghiari, lecție de limba maghiară pentru români”, un proiect educativ lansat de Radio Târgu Mureș în 2024. Episoadele sunt scurte și urmăresc, prin dialoguri ironice, să explice termeni și expresii din viața cotidiană.

Fragmentul care a stârnit controversele prezintă un schimb de replici între un jurnalist și purtătoarea de cuvânt a unei fundații:

Jurnalist: Guvernul maghiar a distribuit miliarde de forinți, printr-o fundație română, pentru construirea unor hoteluri de lux în Ținutul Secuiesc. Deși lucrările ar fi trebuit finalizate acum patru ani, majoritatea hotelurilor sunt neterminate. Discutăm cu purtătoarea de cuvânt a fundației. Cum se explică faptul că ați primit aproape 13 miliarde de forinți, iar hotelurile totuși nu sunt gata?

Purtătoare de cuvânt: Tu, mic mizerabil antimaghiar!

Jurnalist: Poftim?

Purtătoare de cuvânt: Cine te plătește să pui astfel de întrebări? Ce ai cu guvernul maghiar?

Jurnalist: Nu am spus nimic despre guvernul maghiar, doar am întrebat unde sunt banii și de ce nu s-au terminat lucrările.

Purtătoare de cuvânt: Guvernul maghiar face ce vrea cu propriii bani, tu liberal, antimaghiar, sorosist jegos!

Jurnalist: Eu am întrebat despre construcții. Trebuiau nouă hoteluri, doar patru au fost finalizate. Celelalte sunt neterminate.

Purtătoare de cuvânt: Ba da, tu criminal ucrainean, sunt terminate!

Jurnalist: Cum să fie terminate, dacă nici ferestre nu au?

Purtătoare de cuvânt: Este o tehnologie verde, tu minoritate sexuală! În loc de aer condiționat, folosim curentul de aer. Mergi la Bruxelles și întreabă-i acolo!

Jurnalist: Aceste hoteluri nu au mobilier, covoare, nimic.

Purtătoare de cuvânt: Cine a spus că sunt construite pentru oameni? Poate sunt pentru urși. Urșii nu au nevoie de covoare și mobilier, dar tu, globalist pro-european, nu înțelegi asta.

Jurnalist: Hoteluri de cinci stele pentru urși?

Purtătoare de cuvânt: Exact, tu neo-marxist pro-european! Guvernul maghiar a înțeles că e în interesul nostru să avem cea mai bună relație… cu ursul.

Reacția Radio Târgu Mureș

Șeful redacției maghiare, Szász Attila, a confirmat pentru Maszol.ro că postul a primit plângerea, însă a respins acuzațiile, afirmând că textul nu conține nicio referire explicită la Fundația Pro Economica.

„Faptul că cineva s-a recunoscut în text nu înseamnă că e vorba despre el. Cine nu se simte vizat, să nu o ia personal”, a spus Szász.

Acesta a precizat că lecția a fost scrisă de dramaturgul Székely Csaba și interpretată de doi actori ai Teatrului Național din Târgu Mureș.

„Textele din serie sunt satirice și ironice. Scopul lor este să reflecte, într-o formă exagerată, limbajul din spațiul public actual. Nu cred că depășesc limitele satirei acceptabile într-un post public”, a adăugat redactorul.

Szász a mai spus că, până acum, seria a ajuns la episodul 60 și nu a mai provocat plângeri, deși au fost abordate teme politice sau sociale sensibile.

Context

Fundația Pro Economica a lansat în 2019 un program de sprijin pentru dezvoltarea turismului și a economiei locale în Ținutul Secuiesc, prin finanțarea construcției de hoteluri. Din cele nouă proiecte aprobate, șase au fost deja finalizate, iar celelalte trei urmează să fie predate în 2026.


Sursa: Maszol.ro – Feljelentették a Marosvásárhelyi Rádiót a Luxusszállodák című román nyelvlecke miatt, 20 octombrie 2025.

Categories
Locale Stiri

Miliarde fără transparență: cum funcționează sprijinul financiar al Ungariei pentru Transilvania și ce efecte produce

De mai bine de zece ani, miliarde de euro din bugetul Ungariei ajung constant în Transilvania. Programul de finanțare, construit de guvernele de la Budapesta, a contribuit la consolidarea unor instituții maghiare de elită, dar și la crearea unei rețele economice și politice puternic dependente de sprijinul extern. În același timp, sistemul a adâncit diferențele din interiorul comunității maghiare, în special între mediul urban și cel rural.

Un raport recent realizat de organizația Egalitate pentru Transilvania, în colaborare cu Átlátszó Erdély, arată cum fondurile distribuite de Budapesta au ajuns în special la biserici, universități și organizații apropiate de UDMR, în timp ce comunitățile mici și inițiativele independente au beneficiat marginal. Concluzia cercetării este că logica finanțărilor nu este una socială, ci politică: banii sunt alocați în funcție de loialitate și influență, nu de nevoi reale.

Cifrele

În 2020, guvernul de la Budapesta a alocat 826 de milioane de euro pentru „sprijinirea maghiarilor din afara granițelor”. Potrivit raportului, aproximativ 69% din aceste fonduri au ajuns în România, adică echivalentul a circa 640 de euro pentru fiecare etnic maghiar din Transilvania.

Cele mai mari sume au mers către:

  • biserici istorice (aprox. 40% din total, inclusiv aproape 200 de milioane de euro doar către Eparhia Reformată din Ardeal);
  • Universitatea Sapientia, care a primit peste 160 de milioane de euro;
  • sportul profesionist, cu peste 80 de milioane de euro, în principal pentru cluburile Sepsi OSK și FK Csíkszereda;
  • organizații apropiate de UDMR, precum Iskola Alapítvány, Eurotrans și Erdélyi Médiatér, care au cumulat peste 50 de milioane de euro.

În contrast, doar 4% din totalul fondurilor a fost direcționat către organizațiile din mediul rural.

Cum este organizat sistemul

Distribuția banilor este gestionată în principal prin Fundația Bethlen Gábor (BGA), iar din 2016, și prin Fundația Pro Economica, care derulează programe economice. Spre deosebire de BGA, ale cărei date sunt parțial publice, activitatea Pro Economica este considerată mult mai opacă.

Selecția proiectelor este adesea formală. Cercetătorii au identificat cazuri în care documentații superficiale au primit sume considerabile, fără criterii clare sau evaluări publice. Monitorizarea ulterioară a proiectelor este aproape inexistentă.

Efecte sociale și politice

Sociologul Kiss Tamás descrie sistemul drept o „competiție a loialității”: organizațiile concurează prin apropierea de decidenții politici de la Budapesta, nu prin calitatea proiectelor. Rezultatul este o concentrare a resurselor și a influenței în jurul unui nucleu politic restrâns.

Conform analizei, efectele sunt multiple:

  • creșterea inegalităților interne în comunitatea maghiară din Transilvania;
  • dependență financiară tot mai mare față de fondurile Ungariei, în timp ce contribuția statului român – care asigură școlile, spitalele și infrastructura locală – devine mai puțin vizibilă;
  • slăbirea pluralismului politic și mediatic, prin concentrarea resurselor în jurul unei singure rețele instituționale;
  • izolarea etnică, întrucât aproape niciun program nu promovează cooperarea româno-maghiară, deși astfel de inițiative ar putea reduce tensiunile sociale și regionale.

Nevoia de reformă

Autorii raportului recomandă un sistem de finanțare mai transparent, bazat pe criterii sociale și economice, cu accent pe sprijinirea comunităților vulnerabile și a proiectelor interetnice. Deocamdată, însă, rețeaua de finanțare transfrontalieră rămâne un instrument politic, controlat centralizat, care modelează profund viața publică maghiară din Transilvania.

sursa: transtelex.ro

Categories
Locale Stiri

Béla Markó: „UDMR nu trebuie să fie prelungirea niciunui partid. Avem nevoie de întreaga Ungarie, nu doar de jumătate din ea”

Fostul președinte al UDMR, Béla Markó, a explicat într-un interviu amplu acordat publicației Transtelex motivele pentru care a lipsit, pentru prima dată în trei decenii, de la congresul Uniunii. Markó, care a condus formațiunea între 1993 și 2011, consideră că UDMR s-a îndepărtat de misiunea sa inițială și a devenit prea dependentă de relația cu partidul de guvernământ din Ungaria, Fidesz.

„În trecut, congresele erau locuri ale dezbaterilor reale, unde se discutau idei și strategii. Astăzi par mai degrabă ceremonii fără conținut. De aceea am ales să nu particip”, a declarat Markó. El a adăugat, cu ironie, că „nu doar președintele României și el au lipsit de la congres, ci și Beethoven”, referindu-se la faptul că imnul Uniunii Europene, „Oda bucuriei”, nu a mai fost intonat la deschiderea lucrărilor.

Markó a subliniat că, pentru maghiarii din Transilvania, apartenența la Uniunea Europeană nu este o amenințare, ci o condiție esențială pentru supraviețuirea identității și pentru protecția drepturilor minorităților. „O lume a statelor-națiune izolate ar fi dezastruoasă pentru o comunitate minoritară. Avem nevoie de o Europă comună, deschisă și democratică”, a spus el.

Fostul lider al Uniunii a criticat dur orientarea exclusivă a UDMR către Fidesz, afirmând că „o asemenea strategie este greșită și periculoasă, pentru că limitează libertatea de mișcare a Uniunii și o face vulnerabilă la schimbările politice din Ungaria”. „Guvernele se schimbă, iar noi nu putem fi prizonierii niciunuia. Nu avem nevoie de jumătate din Ungaria, ci de întreaga Ungarie”, a afirmat Markó.

El a reamintit că, la fondare, UDMR a fost concepută ca o alianță largă, care să includă maghiari cu viziuni diferite – conservatori, liberali, social-democrați –, uniți de interese comune. „UDMR nu este un partid ideologic, ci o uniune a comunității. Dacă ne pierdem deschiderea către toate direcțiile, ne pierdem libertatea și capacitatea de reprezentare”, a avertizat el.

În același interviu, Markó a confirmat că a avut întâlniri și cu liderii opoziției maghiare, între care Márki-Zay Péter și Magyar Péter (Partidul TISZA), pentru a discuta despre viitorul relațiilor dintre maghiarii din Ungaria și cei din afara granițelor. „Este firesc să discutăm cu toți actorii politici importanți din Ungaria. UDMR trebuie să aibă relații deschise cu toate forțele democratice, nu doar cu guvernul actual”, a explicat el.

Markó a criticat și decizia eurodeputaților UDMR de a nu sprijini aderarea partidului TISZA la grupul Partidului Popular European (PPE): „Ar fi fost un gest simbolic important. Avem nevoie de aliați care să ne susțină cauzele la Bruxelles, nu de noi bariere.”

În ceea ce privește sprijinul financiar oferit de guvernul ungar instituțiilor din Transilvania, Markó a cerut transparență și echilibru: „Sprijinul statului ungar este binevenit, dar trebuie să fie public, verificabil și distribuit echitabil între toate instituțiile maghiare – nu doar pentru universitatea Sapientia, ci și pentru secțiile maghiare din universitățile românești.”

Concluzia sa este una de avertisment, dar și de speranță: „UDMR trebuie să se schimbe chiar de mâine. Să reia dialogul cu întreaga paletă politică maghiară, să-și recapete autonomia și demnitatea. Fidesz trebuie să accepte că putem avea opinii proprii. Dacă Uniunea vorbește doar cu un partid, riscă să rămână fără interlocutori. Trebuie să ne pregătim nu doar pentru alegerile din 2026, ci pentru un nou mod de funcționare – mai liber, mai deschis, mai responsabil.”

(Sursă: interviu acordat publicației Transtelex, 22 octombrie 2025)

Categories
Hírek magyarul Stiri

Milliárdok átláthatatlanul: hogyan működik és milyen hatásai vannak a budapesti támogatási rendszernek Erdélyben

Több mint egy évtizede milliárdnyi euró érkezik közpénzből Erdélybe Budapestről. A magyar kormány által kiépített támogatási rendszer megerősítette az elitintézményeket, lojális politikai hálózatot hozott létre, és növelte az erdélyi magyar közösség külső forrásoktól való függőségét. Ugyanakkor felerősítette a belső egyenlőtlenségeket: míg a nagyvárosok, a történelmi egyházak és az RMDSZ-közeli szervezetek a pénzek zömét kapták, a falusi közösségek és a hátrányos helyzetű csoportok többnyire kimaradtak.

Egy részletes kutatás – az Erdélyért Egyenlőség és az Átlátszó Erdély közreműködésével – először térképezte fel adatokkal, példákkal és grafikonokkal, kikhez kerültek a források. A következtetés egyértelmű: a támogatások logikája nem szociális vagy fejlesztési, hanem politikai lojalitáson és hatalmi koncentráción alapul.

Hova ment a pénz?

2020-ban a budapesti kormány 826 millió eurót költött a „határon túli magyar ügyekre”, ez a magyar állami költségvetés közel 1%-át jelenti. Az összeg 69%-a Romániába került – fejenként mintegy 640 euró minden erdélyi magyar után.

  • 40% egyházakhoz jutott: csak a Királyhágómelléki Református Egyházkerület közel 200 millió eurót kapott tíz év alatt.
  • A Sapientia Erdélyi Magyar Tudományegyetem több mint 160 millió eurót nyert el.
  • A hivatásos sport szintén nagy nyertes: a Sepsi OSK és a FK Csíkszereda révén több mint 80 millió euró áramlott ide.
  • Az RMDSZ-közeli szervezetek (Iskola Alapítvány, Eurotrans, Erdélyi Médiatér) összesen 50 millió eurót kaptak.

Ezzel szemben a falusi szervezetekhez az összes támogatás mindössze 4%-a jutott.

Hogyan működik a rendszer?

A fő elosztó szerepet a Bethlen Gábor Alapkezelő (BGA) játszotta, de 2016 óta a Pro Economica Alapítvány is kulcsszereplő lett. A BGA adatai részben nyilvánosak, a Pro Economica működése azonban sokkal kevésbé átlátható.

A pályázatok többségénél a kiválasztás formális, a döntések politikai szinten születnek. Gyenge minőségű, néha iskolás fogalmazás szintjén lévő projektek is több százezer eurót kaptak, érdemi indoklás és nyilvános elszámoltathatóság nélkül. Utólagos ellenőrzés alig van.

Látható következmények

Szociológusok szerint a rendszer egyfajta „lojalitási versenyt” hozott létre: nem a projektek minősége, hanem a budapesti döntéshozókhoz való közelség számít. A következmények:

  • Egyenlőtlenségek növekedése az erdélyi magyar közösségen belül.
  • Függőség a magyar állami pénzektől, miközben a román állam hozzájárulása kevésbé látható. Noha Bukarest finanszírozza az alapvető közszolgáltatásokat – iskolákat, kórházakat, helyi infrastruktúrát –, a közösségi érzékelés gyakran az, hogy a fő támogatás Budapestről jön.
  • A politikai és médiapluralizmus gyengülése, mivel az erőforrások többsége az RMDSZ és partnerei köré összpontosul.
  • Etnikai elszigetelődés, mert a programok szinte sosem célozzák a román–magyar együttműködést, amely enyhíthetné a feszültségeket.

Lehet-e igazságosabb rendszer?

A kutatók szerint elkerülhetetlen lenne a teljes átláthatóság, a társadalmi szempontok érvényesítése, valamint a rászoruló közösségek és a párbeszédet támogató projektek kiemelt támogatása. Jelenleg azonban a rendszer centralizált, lojalitás-alapú és politikai függést teremt, hosszú távú hatással az erdélyi magyar közösség szerkezetére és jövőjére.

Forrás: transtelex.ro

Categories
Locale Stiri

Un gigant al construcțiilor din Ungaria intră puternic pe piața din Transilvania: Duna Aszfalt cumpără Euro Strada din Brașov

Compania brașoveană Euro Strada, cunoscută pentru proiectele sale de drumuri și poduri din toată regiunea, a fost preluată de Duna Aszfalt, una dintre cele mai mari firme de construcții din Europa Centrală. Potrivit Profit.ro, grupul maghiar a cumpărat 75% din acțiuni, restul fiind cedat unei alte firme partenere din Ungaria.

Euro Strada nu este un jucător mic: doar anul trecut a avut afaceri de 280 milioane lei, cu un profit de aproape 57 milioane lei și peste 100 de angajați. Prin această achiziție, Duna Aszfalt își întărește prezența în România și urmărește să devină un actor important în proiectele de infrastructură finanțate din fonduri europene.

Pentru Transilvania, tranzacția poate însemna noi investiții în șantiere locale și o posibilă accelerare a lucrărilor de infrastructură, mai ales că Brașovul și județele vecine au nevoie de modernizări consistente la nivel de drumuri și poduri.

Potrivit presei independente de la Budapesta, citată de Adevărul, companii apropiate de guvernul Viktor Orbán încearcă să achiziționeze firme din statele vecine pentru a putea accesa contracte finanțate din fonduri europene, în condițiile în care Ungaria are o parte din aceste fonduri blocate. La rândul său, Rador Radio România a relatat că Duna Aszfalt este controlată de antreprenorul László Szijj, al cărui avion privat este folosit frecvent de premierul Viktor Orbán, iar pe iahtul său au fost surprinși membri de top ai partidului Fidesz, inclusiv ministrul de externe Péter Szijjártó.

sursa: profit.ro, Rador Radio România, Adevărul

Categories
Internationale Stiri

Szijjártó, după apelul lui Trump: Renunțarea la energia rusească rămâne doar un vis

Ungaria nu intenționează să renunțe la importurile de energie din Rusia, a declarat ministrul de externe Péter Szijjártó într-un interviu pentru The Guardian. Declarația vine în contextul presiunilor venite din partea Statelor Unite și a unor lideri europeni care cer oprirea achizițiilor de petrol rusesc de către statele NATO.

În marja celei de-a 80-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, Szijjártó a afirmat că securitatea energetică a Ungariei depinde direct de Rusia: „Nu putem asigura aprovizionarea sigură cu energie fără surse rusești. Poate fi un vis frumos să ne imaginăm că putem cumpăra petrol și gaze din altă parte, dar infrastructura noastră permite importuri doar din Rusia.”

Declarațiile oficialului maghiar vin după ce Donald Trump a cerut statelor europene să înceteze să mai importe energie din Rusia, condiționând noi sancțiuni împotriva Moscovei de această decizie. „Sunt gata să impun sancțiuni majore atunci când toate țările NATO vor opri achizițiile de petrol rusesc”, a transmis fostul președinte american.

În prezent, grupul MOL – companie cu participație majoritară a statului ungar – importă anual circa 5 milioane de tone de petrol prin conducta Druzhba, care aprovizionează rafinăriile din Ungaria și Slovacia. Cele două state au fost cele mai reticente în fața apelurilor europene de a renunța la energia rusească.

Premierul Viktor Orbán, cunoscut pentru relațiile apropiate cu Donald Trump și pozițiile critice față de Ucraina, a păstrat de asemenea legături cordiale cu Moscova. Această atitudine a atras nemulțumirea partenerilor europeni, iar potrivit Bloomberg, Comisia Europeană analizează introducerea unor restricții comerciale asupra livrărilor prin conducte, fără a mai fi nevoie de unanimitate.

Oficiali europeni, inclusiv senatorul american Lindsey Graham și președintele Finlandei, Alexander Stubb, au cerut în mod explicit Ungariei și Slovaciei să înceteze achizițiile de petrol rusesc. „Când vine vorba de cumpărarea petrolului rusesc, totul se reduce practic la aceste două țări”, a declarat Graham. La rândul său, ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, a spus că Ungaria ar putea găsi surse alternative de aprovizionare din sud.

Întrebat despre presiunile Bruxelles-ului, Szijjártó i-a catalogat pe liderii din Europa de Vest drept „fanatici”, susținând că „este imposibil să existe un dialog rațional, bazat pe fapte și bun-simț”. În schimb, el a subliniat îmbunătățirea relațiilor cu Washingtonul, afirmând că Ungaria a fost „singurul guvern european care a sperat public în victoria lui Trump” și că „a avea America drept prieten este diferit de a suporta presiunile constante ale Bruxelles-ului”.

Astfel, Budapesta își menține poziția de a continua cooperarea energetică cu Rusia, în ciuda apelurilor repetate din partea partenerilor occidentali.

sursa: protv.ro