Categories
Locale Stiri

COVID-19: Bilanțul ultimelor 24 de ore în Covasna: un dosar penal și o persoană forțată să reintre în carantină

Deși județul Covasna se situează în topul județelor cu cei mai responsabili cetățeni, care respectă în număr mare interdicțiile impuse de starea de urgență în care se află întreaga țară, au existat și abateri, care au fost sancționate corespunzător imediat ce au fost depistate. Între acestea, se numără și un dosar penal în care se fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor, faptă prevăzută de art. 352 din C. penal.Acesta este cel de-al doilea dosar penal întocmit în contextul actual, primul fiind al unui cadru medical de la Spitalul Județean din Sf. Gheorghe.

Pe lângă informația despre dosarul penal în cauză, Instituția Prefectului-Județul Covasna a mai transmis marți, 14 aprilie, într-un comunicat de presă că forțele de ordine publică, constituite din polițiști, jandarmi și polițiști locali, au continuat misiunile în contextul impus de starea de urgență și de ordonanțele militare în vigoare. Astfel, în timpul celor 75 de misiuni executate în ultimele 24 de ore, efectivele au acționat pentru depistarea și identificarea persoanelor care se sustrag măsurii de izolare la domiciliu, fluidizarea circulației rutiere și escortarea convoaielor alcătuite din vehicule ale cetățenilor care au venit în țară, verificarea persoanelor aflate în evidențe cu privire la respectarea măsurii de izolare la domiciliu, menținerea ordinii și siguranței publice, acțiuni de combatere a criminalității economice, verificarea respectării de către societățile comerciale și persoanele fizice autorizate a respectării interdicțiilor impuse prin ordonanțele militare.

Bilanțul prezentat de Prefectura Covasna în urma acestor acțiuni arată că au fost verificate 18 SC/PFA cu privire la respectarea interdicțiilor pe timpul stării de urgență, au fost preluate și escortate 59 autovehicule cu 230 persoane, iar 12 persoane au fost conduse în centrele de carantină. În plus, au fost supuse controlului 107 locații de izolare/carantinare, iar la nivelul județului au fost verificate 538 de persoane cu privire la respectarea măsurii de carantinare/izolare la domiciliu.

De asemenea, în urma activităților efectuate de către structurile de ordine publică, a fost identificată o persoană care nu a respectat măsura carantinării dispusă de autorități. Conform prevederilor Ordonanței Militare nr.4 din 29.03.2020 privind măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19, intrată în vigoare la aceeași dată, persoana în cauză va fi obligată să reia ciclul de 14 zile de carantinare, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor.

Totodată, Instituția Prefectului-Județul Covasna a transmis că în conformitate cu prevederile Ordonanței Militare nr. 3/2020, au fost aplicate ale 63 de sancțiuni contravenționale în valoare de 150.400 lei, unor persoane depistate că nu au respectat măsura privind restricționarea circulației.

Mirela Cara Dragu

Sursa: cv.prefectura.mai.gov.ro

Categories
Locale Opinii

COVID-19: Există și primari cărora le pasă. Sita Buzăului a găsit soluția pentru facilitarea învățământului online

În România, este deja încetățenit faptul că autoritățile sunt luate prin surprindere de diverse situații și stări de fapt, între care cea mai populară este zăpada abundentă, indiferent de luna în care își face apariția. Este deci mai mult decât firesc ca scenariul „noul coronavirus” să fie peste poate de surprinzător pentru noi toți, dar cu precădere pentru aceleași mereu surprinse autorități.

Cât de bine au gestionat și gestionează aspectele ce țin de stoparea răspândirii virusului este prematur de analizat. Mai interesant este ce se întâmplă cu învățământul românesc pe timp de pandemie. Inspirat de alte exemple, oricare ar fi fost ele, Ministerul Educației s-a pliat rapid pe situație și a decis în scurt că, pe durata stării de urgență, elevii și studenții vor urma cursuri online. Câți elevi din România școlilor și locuințelor cu WC-uri în curte au în mod real acces la internet a fost o discuție ivită ulterior și soluționată mai mult sau mai puțin. De înghețarea anului ministerul se ferește ca Necuratul de tămâie, deși nu are garanția că cei care au acces la internet fac în mod real cursuri și au ținut pasul cu materia așa cum ar fi făcut-o dacă ar fi mers la școală. De ceilalți, nici nu mai vorbim.

Cum perioada COVID-19 este însă cea care scoate la lumină bunele și mai puţin bunele din oameni, sisteme și autorități, este important de subliniat faptul că, în timp ce unii ridică neputincioși din umeri, alții găsesc soluții. De pildă, în județul Covasna, primarul din Sita Buzăului, Nicolae Stoica, care și-a dat seama că nu toți elevii din comuna sa au posibilitatea de a studia online a găsit rapid o soluție prin care să le vină acestora în ajutor. Mai exact, a pus la dispoziția copiilor laptop-urile cu care era dotată biblioteca din comună. Astfel, pe perioada stării de urgență, elevii au împrumutat aceste dispozitive, pe care le vor returna de îndată ce lucrurile vor reintra în normal. Laptop-urile au fost acordate în baza unei liste a elevilor cu astfel de nevoi întocmite de cadrele didactice ale școlii și au fopst predate cu procese verbale semnate de părinți.
În concluzie, când autoritățile de la centru sunt depășite de situație, oamenii din restul țării pot alege între a sta cu mâinile în sân, a critica și a se lamenta încontinuu sau a căuta soluții de rezolvare a situațiilor create, precum și metode de a le implementa, întocmai ca primarul de la Sita Buzăului.

Dacă asemenea exemple s-ar înmulți, atunci cu siguranță procentul de aproximativ 40% de elevi care nu au acces la internet în țara noastră ar scădea semnificativ, justificând în cele din urmă refuzul constant al Ministerului Educației de a îngheța anul școlar. Până atunci, parafrazând un celebru personaj de film, Emanoil Pișcoci, putem spune că am făcut și noi educație cum am putut și noi… cum ne-am priceput!


Mirela Cara Dragu
Sursa: covasnamedia.ro

Categories
Opinii

Critica criticii: Măștile de la unguri, subiect de gâlceavă între români și maghiari

Ne convine sau nu, Ungaria și România au demonstrat de-a lungul timpului un mod foarte diferit de a se raporta la așa-numita diaspora. Dacă, pe de o parte, guvernul ungar a găsit de foarte multe ori de cuviință să își ajute cetățenii de peste graniță, România a ales să neglijeze sistematic diaspora, nemaivorbind de episoadele de disonanţă din ultimii ani, când cetățenii plecați la muncă în străinătate nu au putut să își exercite dreptul de vot.

Mai mult decât atât, la nivelul opiniei publice, se remarcă tot mai mult o scindare de tip „noi” și „ei” între cetățenii rămași în țară și cei plecați în alte state ale lumii. Tocmai de aceea consider că nu este deloc exagerat să privim problema modului în care cele două guverne își tratează diaspora și din perspectiva unei diferențe de mentalitate între români și maghiari.

Nefiind obișnuiți cu un guvern care își sprijină oamenii din afară și neînțelegând de ce ar face asta un guvern pentru niște cetățeni care nu mai plătesc taxe în statul lor, mulți români au fost întotdeauna critici și sceptici față de orice ajutor acordat de guvernul ungar comunităților de maghiari de pe teritoriul României. Cel mai adesea, au suspectat intenții mascate ale ungurilor de a pune stăpânire treptat pe Ardeal sau măcar de a obține autonomia zonelor majoritar locuite de etnici maghiari în România. Pentru cei care se vor grăbi să dea cu pietre, precizez că varianta aceasta nu este neapărat una exclusă nici în mintea mea. Jocuri politice s-au făcut dintotdeauna. La fel de bine însă, aceeași variantă poate fi pur conspiraționistă, mai ales că Ungaria nu își ajută doar cetățenii din România, ci și pe cei din alte state vecine.

În contextul actual, în care oamenii de pe tot globul sunt loviți la propriu de o boală comună, în care frumos și bine ar fi să își dea mâinile și să se ajute unii pe alții, Ungaria a trimis către România mai multe ajutoare. Pe de o parte, după cum a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, la solicitarea partidului pe care îl conduce, guvernul ungar a ridicat interdicţia de export pentru hidroxiclorochină, un medicament care pare să-și fi dovedit eficiența în tratarea bolnavilor infectați cu COVID-19 și care lipsește din România, dar se produce în Ungaria. În plus, ministrul de externe ungar Szijjártó Péter a declarat vineri, 10 aprilie, că 600.000 de măşti şi câteva zeci de mii de costume şi alte echipamente de protecţie, respectiv şi teste, vor ajunge la maghiarii din afara Ungariei, şi anume în Transilvania, Voivodina, Ucraina Subcarpatică, Slovacia, Slovenia şi Croaţia.

Toate bune și frumoase până la reacțiile oamenilor față de știrea despre aceste ajutoare. În loc să fie apreciat, gestul a fost mai degrabă criticat, devenind rapid subiect de dispută și gâlceavă în online. Pe portalul nostru de pildă, a fost publicat un material cu titlul „Măşti din Ungaria pentru maghiarii din şase judeţe din România”, care a stârnit reacții dintre cele mai diverse.

Pe de o parte, ofensată îndeosebi de formula „pentru maghiari”, tabăra românească a comentatorilor s-a dovedit nemulțumită de adresabilitatea mesajului. Cum adică să trimiți măști doar pentru maghiari? Și românii ce să facă, să moară? Îndrăznesc să afirm, asumându-mi toate consecințele și ocările pe care le voi atrage de la cititori, că în spatele unei asemenea prezumpții nu se ascunde nicio logică. Sigur că guvernul ungar a trimis aceste ajutoare pentru că are de sprijinit etnici de-ai săi aici. Altfel, le-ar fi păstrat probabil pentru cetățenii din Ungaria care au și vor avea nevoie de ele la fel de mult ca și celelalte state. Mai mult, ajutoarele au venit în urma solicitării unui partid care reprezintă exclusiv etnicii maghiari în România și îndrăznesc să presupun că nu ar fi venit dacă aceste solicitări nu existau. Dacă UDMR îi reprezintă pe maghiari și se adresează guvernului ungar, nu era firesc să ceară în numele comunității de maghiari și nu în numele tătarilor, romilor, armenilor sau românilor din țara noastră? Presupunând însă prin absurd că ajutoarele au venit exclusiv pentru ungurii din România, își închipuie cineva în mod real și sincer că, o persoană care ar merge la spital cu simptome grave de COVID-19, nu ar primi medicamentația și protecția necesare doar pentru că nu are etnia corespunzătoare? Adică un japonez care se infectează în Transilvania nu va fi tratat fiindcă ajutorul e cu dedicație pentru unguri? Dar medicii? Cum ar proceda cu ei conducerea spitalelor? Le-ar acorda măști și echipamente pe sub mână numai celor de etnie maghiară și celorlalți nu, riscând să răspândească virusul în tot spitalul și în întreaga localitate? Oare nu deviem prea mult spre scenarii distopice și uităm de raționalitate? Nu înțeleg, care este problema. Ajutoarele sunt direcționate spre județele locuite de maghiari. Statisticile arată clar că maghiarii stau cu fața spre Ungaria, de acolo așteaptă ajutor, empatie, înțelegere. Este de mirare? – spune un comentator maghiar, sintetizând parcă situația. Poate poziția sa este cinică, dar exprimă o realitate a vremurilor în care trăim, vremuri în care vedem o Românie care abia își sprijină proprii cetățeni – dacă o face – dar să mai acorde vreo atenție specială etnicilor de pe teritoriul său sau diasporei.

Desigur, nici în tabăra maghiară nu stau lucrurile mai bine când vine vorba de comentarii. „Un stat poate săîși doteze cetățenii sau să ofere ajutoare altui stat. Viktor Orbán a spus la televiziunea maghiară că a distribuit 600 mii măști maghiarilor din diaspora adică din România ,Serbia,Austria etc. Dar cetățenilor maghiari. Aveți cetățenie maghiarăși ați fost omis? Este o omisiune rușinoasă. Nu aveți cetățenie maghiară? Stați pe dreapta și vă uitați! Cel mai probabil și acest comenator își imaginează că măștile și tratamentele se vor acorda în caz de nevoie arbitrar și discriminatoriu, dar de data aceasta avem de-a face cu poziția celui favorizat pentru care nu contează decât el și ai lui. Ceilalți n-au decât să crape. Dacă nu e o glumă, argumentul este cel puțin deplasat și trist. Cu o mentalitate puerilă de tipul „sâc! că nouă tati și mami ne iau jucării, iar vouă nu!”, acești oameni demonstrează o incapacitate cruntă de a renunța la mentalitățile păguboase care îi macină și nu fac decât să perpetueze ura și dezbinarea, de care te-ai fi așteptat să se fi săturat după atâtea secole. Se vede însă de la o poștă că nici în fața amenințării cu moartea nu știm să ieșim din tipare și să adoptăm principii mai sănătoase. Mentalitatea e atât de puternică, încât îți vine să crezi că poate ajunge și peste hotarele morții.

Dincolo de puerilitatea, cinismul și iraționalitatea sa, acest comentariu este şi o critică făcută autorităților române, care au reuşit să își demonstreze lipsa de organizare în faţa cetățenilor săi, indiferent de etnie sau de locul în care trăiesc, iar asta este cel mai trist.

Mirela Cara Dragu

Categories
Cultura si lifestyle Hírek magyarul

Áldott ünnepet! Magyarul is áldott húsvéti ünnepeket kívánt Klaus Johannis államfő

A hit ereje reményt ad nekünk, hogy hamarosan újra együtt leszünk – fogalmazott szombaton a katolikus és protestáns híveknek szánt húsvéti, illetve az ortodoxoknak szánt virágvasárnapi üzenetében Klaus Johannis államfő, aki nyilatkozata vágán magyarul is áldott ünnepeket kívánt.

“A római katolikus, református, unitárius és evangélikus híveknek azt kívánom, hogy egészségben, lelki békében, reményben és egymás iránti gondoskodással ünnepeljék az Úr feltámadásának ünnepét. Még ha ezen a szent ünnepen távol is vagyunk szeretteinktől, hitünk ereje egyesít bennünket, és reményt ad arra, hogy hamarosan újra együtt leszünk” – mondta az államfő.

https://www.facebook.com/klausiohannis/videos/224937288570284/

Üzenetében Klaus Johannis “az alázat és a szeretet ünnepének” nevezte a virágvasárnapot. “Szeretném kifejezni a legmelegebb jókívánságaimat az ortodox, görögkatolikus, örmény és neoprotestáns felekezetek tagjainak, akik ezen a hétvégén ünneplik a virágvasárnapot – az alázat és a szeretet ünnepét” – mondta az elnök.

Forrás: maszol.ro

Categories
Hírek magyarul Stiri

Az igazságszolgáltatás beszélt: Első fokon pert nyert Csíkszentmárton, 9500 lej kifizetésére kötelezték Dormánfalvát

Első fokon megnyerte Csíkszentmárton azt a pert, amelyet a Bákó megyei Dormánfalva indított azért, hogy vonják vissza az alcsíki község önkormányzata által hozott, az úzvölgyi haditemető és az egykori kaszárnyák által elfoglalt területnek a község közvagyonába vételére vonatkozó határozatot.

A per tavaly ősszel kezdődött a Hargita Megyei Törvényszéken, itt iktatták a dormánfalviak keresetét, akik azt szerették volna elérni, hogy a bíróság kötelezze a csíkszentmártoniakat a 2007-ben hozott határozatuk részleges visszavonására.

A vitatott rész a már említett terület hovatartozására vonatkozik, ezt ugyanis a község akkor saját közvagyonába vette. A dormánfalviak érvelése szerint visszaélés történt, amelyet a 2010. évi 299-es számú kormányhatározat is megerősített. A Bákó megyei város keresetében kitért arra is, hogy a temető területe 1990-ben Dormánfalva magánvagyonának leltárában szerepelt, és az 1997-ben elfogadott, most is érvényes általános rendezési terv (PUG) is Dormánfalva belterületeként jelöli meg.

A kereset hivatkozott ugyanakkor a Bákó Megyei Kataszteri és Ingatlan-nyilvántartási Hivatal korábbi átiratára is, amely szerint Hargita és Bákó megye határát Románia INSPIRE (Európai Közösségen Belüli Térinformációs Infrastruktúra) térinformatikai geoportálja jeleníti meg, eszerint pedig a temető Dormánfalva területén fekszik. A szentmártoniak viszont olyan, az 1800-as évek végéről származó telekkönyvekkel rendelkeznek, amelyek szerint az a terület Csíkszentmárton község földbirtokos közösségének és Csíkcsekefalva földbirtokos közösségének tulajdona.

A Hargita Megyei Törvényszéken tavaly decemberben a csíkszentmártoniak a per tárgyalását vezető bíró kizárását kérték, ezt a bíróság elutasította, viszont a bíró visszalépett.

A nemrég kihirdetett ítélet a csíkszentmártoniaknak kedvez, eszerint a dormánfalviak keresetét megalapozatlannak minősítve elutasították, és 9500 lej perköltség kifizetésére kötelezték a bákói várost.

Az elsőfokú ítélet ellen fellebbezés nyújtható be, ezt a Marosvásárhelyi Ítélőtábla tárgyalhatja.

„Ezt a csatát megnyertük, de a harc még nem ért véget” – így értékelte megkeresésünkre a helyzetet Gergely András csíkszentmártoni polgármester, aki szerint most várakozó állásponton vannak, mivel számítanak a dormánfalviak fellebbezésére.

Hozzátette, az általuk bemutatott okiratok figyelembe vételével a bíróság helyesen döntött, megjegyezve azt is, hogy a terület közvagyonba vételéről is a birtoklevelek alapján határozott 2007-ben a helyi önkormányzat. Akárcsak per indításakor, a községvezető most is kijelentette, hogy az állítólagos 1990-es dormánfalvi leltári bejegyzés szerinte jóval később történt, ezért hamisításról van szó, amely remélhetőleg a per folyamán nyilvánvalóvá válik.

Forrás: szekelyhon.ro

Categories
Locale Stiri

Măşti şi combinezoane de protecţie fabricate la o fabrică de jucării din Secuime pentru personalul medical din toată ţara

O firmă din oraşul Cristuru Secuiesc care producea jucării din material textil s-a reprofilat şi confecţionează măşti medicinale şi echipament de protecţie, după ce a primit certificare de la Ministerul Sănătăţii.

Administratoarea firmei, Klára Szabó, a declarat pentru AGERPRES că ideea reprofilării a venit după izbucnirea crizei generate de pandemia de COVID-19, când comenzile de jucării, care mergeau la export, au scăzut brusc.

“Până acum am lucrat pentru Vest, am făcut jucării din materiale textile, de calitate ridicată. Dar cu criza asta, cu COVID, ne-am reprofilat, deoarece comenzile nu sunt sigure, au descrescut brusc şi nu ştim dacă va mai fi interes în continuare, este tot o temă deschisă şi am căutat ce să putem face ca să nu trimitem oamenii acasă, în şomaj tehnic, să asigurăm continuitatea producţiei şi să facem ceva folositor”, a explicat Klára Szabó.

Timp de două săptămâni, responsabilii firmei au căutat soluţii şi s-au gândit că ar putea confecţiona măşti şi echipament de protecţie pentru personalul sanitar, motiv pentru care au început să lucreze la prototipuri.

“Două săptămâni ne-am gândit ce va fi, dar am zis că trebuie să căutăm ceva şi trebuie să ne facem folositori, pentru că nu e numai un job, pentru că facem ceva ce este necesar, e vorba de siguranţă, sănătate, e vorba de doctori, asistenţi, ăsta nu e un job. Şi e importantă continuitatea producţiei”, a subliniat administratoarea firmei.

Săptămâna trecută au fost finalizate primele prototipuri de măşti, halate şi combinezoane şi s-a cerut şi certificare de la Ministerul Sănătăţii, care a fost primită în urmă cu câteva zile.

Au fost organizate liniile de cusut şi se lucrează cu 90 de angajaţi, care pot confecţiona, zilnic, aproximativ 5.000 de măşti şi 600-700 de combinezoane şi halate.

https://www.facebook.com/elkainternationallogistics/posts/1623286837823105


Angajaţii fabricii respectă nişte reguli stricte, pentru a se proteja, cum ar fi păstrarea distanţei, dar şi purtarea de măşti şi halate şi un program de lucru adaptat.

Cea mai mare problemă o reprezintă materia primă, care nu există în România şi se importă cu greu din Germania sau din ţările asiatice.

“Aprovizionarea e foarte dificilă, aceste materiale speciale nu se produc în România, sunt din Germania sau Asia şi trebuie să stăm la coadă”, a spus Klára Szabó.

Întrebată cum a fost trecerea de la jucării la echipament medical de protecţie, ea a spus că firma în cauză a fost tot timpul flexibilă şi a fost nevoie de găsirea unei soluţii pentru ca viaţa să meargă mai departe.


„Noi, ca firmă, lucrăm în logistică, de la transport, până la aprovizionare, producţie şi tot timpul am fost flexibili. (…) Şi a trebuit să găsim o soluţie, să nu lăsăm ca doar statul să aibă grijă, pentru că şi statul are multe de făcut şi fiecare trebuie să contribuie cu energia, puterea şi tot ce avem ca viaţa să meargă mai departe, pentru că nu putem să ne oprim”, a afirmat administratoarea firmei

Sursa: agerpres.ro, Facebook.

Categories
Nationale Stiri

Măşti din Ungaria pentru maghiarii din şase judeţe din România

Ministrul de externe ungar Peter Sijjarto a declarat vineri, 10 aprilie, că 600.000 de măşti şi câteva zeci de mii de costume şi alte echipamente de protecţie, respectiv şi teste, vor ajunge la maghiarii din afara Ungariei, şi anume în Transilvania, Voivodina, Ucraina Subcarpatică, Slovacia, Slovenia şi Croaţia.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat, de asemenea, vineri, corespondentului MEDIAFAX că ajutorul ungar vine la solicitarea UDMR: „am cerut măști, mănuși, echipamente de protecție și dezinfectante pentru șase județe din Transilvania – Satu Mare, Bihor, Sălaj, Cluj, Mureș, Harghita și Covasna, la cei care acum luptă în linia întâi împotriva epidemiei, în spitale și la medicii de familie, de unde am primit solicitări”. Conform lui Kelemen Hunor în România vor ajunge 300.000 de măşti.

Liderul UDMR a făcut apel la membrii comunității maghiare din România să respecte reglementările și măsurile de prevenire impuse de autorități mai ales, acum, în preajma sărbatorilor pascale (sărbătorit în 12 aprilie de credincioşii catolici şi protestanţi).

https://www.facebook.com/kelemenhunor.rmdsz/videos/227751494961862/

Ajutorul ungar se alătură unei donaţii consistente venite din Emiratele Arabe Unite, şi anume echipamente medicale din partea Guvernului E.A.U. către Guvernul României: 3 milioane de măști și 2,7 milioane de mănuși de examinare, 84.000 de mănuși de protecție, 37.000 de combinezoane, 20.500 de ochelari de protecție, ce vor sosi pe 9 şi 10 aprilie, la bordul unor zboruri speciale.

Categories
Hírek magyarul Interviuri

Romániában a koronavírus-járvány miatt elhalasztják az önkormányzati választásokat. A magyar politikusok vélemények: Hátrányosan érintik-e – a nagyobb pártokkal szemben – a regionális és/vagy kisebb pártokat?

A kormány legutóbbi ülésén fogadta el a 2020/44-es sürgősségi rendeletet, amely értelmében legkésőbb 2020. december 31-ig meghosszabbítja a jelenleg tisztségben lévő helyi hatóságok mandátumát, és módosít a helyhatósági választások megszervezésének szabályzatán.

Megjelent csütörtökön a Hivatalos Közlönyben az a sürgősségi kormányrendelet, amelynek értelmében meghosszabbítják a jelenleg tisztségben levő helyi választottak – polgármesterek, megyei tanácselnökök, képviselő-testületek – mandátumát.

A módosítással felére csökkentették a helyhatósági választásokon való részvételhez szükséges támogató aláírások számát. A jelenlegi törvénytől eltérően a politikai pártoknak, választási szövetségeknek és a nemzeti kisebbségek egyesületeinek minimum 25 ezer támogató aláírást kell majd összegyűjteniük úgy, hogy minden megyéből legyen legalább ötszáz, Bukarestből pedig legalább ezer. A listát a választási periódus kezdetétől számított legtöbb 30 napon belül leadniuk. Az induláshoz szükséges dokumentációt online is be lehet nyújtani.

Válaszolt a transindex.ro oldalra Hegedüs Csillát, az RMDSZ szóvivőjét és Mezei Jánost, az Erdélyi Magyar Szövetség társelnökét.

Hegedüs Csilla, RMDSZ szóvivő közlése szerint Kelemen Hunor, az RMDSZ elnöke volt az első romániai politikus, aki kimondta: el kell halasztani a júniusi önkormányzati választásokat. Majd március 18-án azt javasolta a többi politikai pártnak, hogy halasszák el 6 hónappal, ez év októberéig a választásokat, hisz az országnak, az ország lakóinak most mások a prioritásai. A kormánynak most elsősorban a világjárvánnyal szembeni védekezésre kell koncentrálnia, és arra, hogy a gazdaságot próbálja meg életben tartani. Az októberi időpont, ma úgy tűnik, tartható lesz.

Mezei János, az Erdélyi Magyar Szövetség társelnöke ennek kapcsán csak annyit mondott, hogy az EMSZ a tevékenysége tervezése során az Állandó Választási Hatóság, illetve a kormány hivatalos közléseire támaszkodik.

Számítanak-e arra, hogy a parlamenti választásokat is előre fogják hozni?

Hegedüs Csilla: Nem. Ha valaki egyszer elolvasta az alkotmány vonatkozó rendelkezéseit, nagyon hamar kideríti, hogy nem lehet jelen körülmények között előrehozott választást tartani.

Mezei János: Egyetlen dolog adna okot aggodalomra a mi részünkről, hogyha a helyhatósági választás és a parlamenti választás netalán egyszerre kerülne megszervezésre, vagy nagyon közeli, egyhetes eltéréssel.

Számítanak arra, hogy ez az időpont egybeesik a helyhatósági választások időpontjával?

Hegedüs Csilla: Nem. Erről van egy alkotmánybírósági döntés.

Mezei János: Az elképzelés demokráciaellenes. A választópolgárok ugyanis gyökeresen különböző témakörök és problémák mentén kell döntést hozzanak, mind a helyhatósági, mind a parlamenti választások során. A két esemény összevonása nagyban megnehezíti a hiteles tájékozódást és tájékoztatást, mert elterelné a helyi dolgokról a figyelmet. Ezért szeretnénk azt, hogy kicsit nagyobb időintervallumban legyen megszervezve. Hogyha az látszik, hogy a helyhatósági választások időpontja szeptember-októberre teszik, akkor valószínű, hogy közel esik a parlamenti választásokhoz is, ami a mi és a magyarság szempontjából sem szerencsés.

Mit jelentenek az új feltételek a szövetség helyi képviselete számára?

Hegedüs Csilla: Alkalmazkodunk az új időponthoz, ennek nincs különösebb jelentősége. A polgármesterek, tanácselnökök, önkormányzati képviselők mandátuma meghosszabbodik december végéig, és akkor, amikor majd erre mód lesz, készülünk a választásokra. Egyelőre mindenki a koronavírus-járvány megfékezésével van elfoglalva.

Mezei János: A friss sürgősségi kormányrendelet 5-ös cikkelye arról szól, hogy azon szervezetek kell 25 ezer aláírást (különböző megyékből illetve Bukarestből) összegyűjtsenek, amelyek az országban mindenütt indulnának. Ezzel ellentétben az Erdélyi Magyar Szövetség az erdélyi magyar választók érdekeit képviseli, nincs szándékunkban az országban mindenhol indulni. Nekünk nincs magyar szavazóbázisunk Teleorman vagy Galac megyében.

A helyhatósági választások “könnyítésként” beharangozott megváltozott feltételei mennyivel könnyítik meg a politikai alakulatok dolgát?

Hegedüs Csilla: Mi eddig is eleget tettünk a törvényes feltételeknek, összegyűjtöttük a szükséges aláírásokat. Ez ezután sem lesz gond.

Mezei János: A friss sürgősségi kormányrendelet 6-os cikkelye, az aláírásgyűjtés mintegy százezer lejjel történő kiváltása a banánköztársaságok hangulatát idézi. Egy demokratikus elképzelés lényege az lenne, hogy az aláírásgyűjtés felmutassa a politikai szervezetek mögötti valós tömegtámogatást. A járványügyi megfontolások sokkal inkább egy hiteles és biztonságos elektronikus aláírásgyűjtést indokolnának. Ehelyett a román állam megint csak a lusta utat választja.

Hátrányosan érintik-e – a nagyobb pártokkal szemben – a regionális és/vagy kisebb pártokat?

Hegedüs Csilla: Minden politikai pártnak, szervezetnek a hatályban lévő törvényes feltételeknek kell megfelelnie. Ezek a feltételek még változhatnak, hiszen a sürgősségi kormányrendeletet a parlamentben is lehet módosítani. Meg kell várnunk a végleges formát.

Mezei János: Az aláírások darabszámára vonatkozó csökkentése és az, hogy nem kell külön polgármesteri és külön a képviselői testületnek támogató aláírásokat, hanem egyben kell ezeket összegyűjteni, ezek minden pártnak egyformán előnyösek.

Forrás: transindex.ro, maszol.ro

Categories
Locale Opinii

COVID-19: Unguri și români, înfrățiți în ură și rasism în județul Covasna

Observatorul de Covasna, cotidian local de referință în presa de limbă română din județul Covasna, a publicat joi, 09 aprilie, un articol intitulat „Frica de foame, mai mare decât de COVID-19”, în care se prezintă situația comunităților defavorizate din județ, în special a comunităților de romi, care trăiesc din alocații și ajutoare sociale sau, mai rău, care nu au niciun venit și, în această perioadă, nu mai pot lucra nici măcar ca zilieri.

„Dacă în prezent despre comunitățile cu cetățeni de etnie romă din județ se spune, cel puțin oficial, că au înțeles că nu e de glumit cu boala care a înghițit planeta, autoritățile locale se tem că oamenii nu vor putea fi ținuți în case prea mult timp, deoarece pentru cei fără venit, frica de foame va fi mai mare decât cea de COVID-19.”

Concluzia articolului

După zecile, poate chiar sutele de mesaje de solidaritate pe care le-am văzut postate în aceste zile de carantină pe rețelele de socializare, în incurabila mea naivitate, mă așteptam să văd reacții pozitive, cu atât mai mult cu cât, tot în mediul virtual, se vorbește demonstrativ despre cum ne va schimba radical această experiență și ce minuni interioare va produce ea în fiecare dintre noi. Probabil că „detenția” noastră trebuie să fie mai lungă de atât ca să poată produce în mod real transformările interioare anticipate în online, căci deocamdată, tot ce am văzut, când curiozitatea m-a împins să citesc comentariile, a fost o revărsare incredibilă de ură și rasism.

Români și maghiari, deopotrivă, și-au dat mâna virtual pe pagina de Facebook a ziarului menționat, înfrățindu-se în ură și rasism față de semenii lor sărmani, pentru care nu au avut decât vorbe de ocară în comentariile postate la articolul în discuție. Și asta, la doar o zi de la Ziua Internațională a Romilor, care se sărbătorește anual pe 8 aprilie.

Din multitudinea de mesaje pe care le-am citit cu o perplexitate greu de descris în cuvinte, am extras câteva afirmații care cel mai probabil ne vor face să mai gândim o dată înainte de a decide că, după ce învinge valul COVID-19, omenirea supraviețuitoare va învăța o lecție importantă. De fapt, oamenii nu învață niciodată nimic, așa cum nu au învățat nici din Holocaust și nici din alte orori cunoscute din paginile de istorie a umanității. Mai jos, selecția de comentarii:

  • Toată ziua la ei muzică și stau cu burțile la soare și voi îi faceți victime pt. leneveală … prostia omenească asta este!”
  • Ăștia nu vor muncă vor să iasă la furat că munca nu le place și umblă noaptea pe la 2 călare la furat pe Bolyai Janos.”
  • Bill Gates, eu zic că trebuie făcut ceva să dispară rasa asta care consumă oxigenul degeaba. Exact asta se face azi cu oamenii în vârstă.”
  • Nu doar în zonele defavorizate, și voi de la Observatorul de Covasna,de ce puneți poze de la Örkö[n.r. cartier de romi săraci din Sf. Gheorghe] și nu faceți poze la cîtiva batrîni bolnavi … și voi favorizați zona Örkö după cum se vede…ăia din Örkö trb. trimiși la muncă că primesc ajutor social degeaba, nu aduc nici un venit comunități doar pagubă la buget… chiar dacă sunt oameni și ei trb. să lucreze să-și cîștige pîine a și să plătească taxe… mai deschideți-vă ochii… sunt oameni care au lucrat au cotizat la stat și nu au nici un venit, măcar acel ajutor social care romii îl primesc…”
  • Că la prosti.le e permis orice că n-ai cu cine și culmea e căa autoritățile îi ajută chiar dk nu contribuie la stat cu nimic!!!!”
  • Nici o firmitură de pâine nu merităa rasa asta.”
Captură de ecran de pe pagina de Facebook a Observatorului

Ultimul comentariu m-a lăsat fără grai și respirație – îi aparține aceluiași comentator care cerea retoric de la Bill Gates exterminarea rasei. Înțeleg că unii dintre romi nu au comportamentul social cel mai plăcut și mai dorit de comunitățile lumii, dar de aici și până la pleda pentru uciderea lor în masă e totuși mult prea mult.

A existat, desigur, printre comentatori și o voce, a unui tânăr rom care a reușit să-și schimbe destinul prin forțe și eforturi proprii, care a încercat să facă un apel la înțelegere și empatie.  Desigur acei oameni nu reprezinta un interes social pentru pesoanele care “au multi bani” de ce ? Pana la urma si ei sunt oameni si ei vor sa supravietiuiasca cumva situatia asta in care ne aflam ! In loc sa cimentati prostii mai bine va ganditi cum sa ajutam acesti oameni , ca pana la urma si ei au familii copii si puneti va in locul lor daca voi nu ati avea ce sa le dati sa manance copii vostrii cum ar fi?”, spune el, dar fără să obțină schimbări evidente de poziție și atitudine.

Dincolo de demonstrația aceasta de intoleranță și neacceptare, aleg să mă agăț cu speranță de gândul că sunt mult mai mulți cei care, deși nu au postat un comentariu, se vor grăbi să sprijine familiile încercate mai mult decât ei, dovedind astfel că, da, umanitatea post COVID-19 va străluci în cele mai calde culori ale luminii, bunătății și empatiei. Sau că putem cel puțin să sperăm la o schimbare în acest sens, care poate pleca în acest caz de la ideea simplă că, totuși, romii sunt și ei oameni.

Mirela Cara-Dragu

Categories
Istorie

Noutăți în cercetarea minorităților – ianuarie-martie 2020. (1) Politici ale memoriei și neonaționalism: Trianonul ca „mythomoteur”

În buletinul informativ editat de către Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, publicat în data de 7 aprilie 2020, sunt prezentate o serie de cercetări apărute în spaţiul academic dedicat studierii minorităţilor naţionale şi aspectelor cu care acestea se confruntă. Vom prezenta, separat, câteva dintre aceste studii.

Studiul „Memory-Politics and Neonationalism: Trianon as Mythomoteur”, apărut în volumul 48 al „Nationalities Paper”, editată la prestigioasa Cambridge University Press, semnat de Margit Feischmidt, şefa Departamentului de Cercetare a Centrului pentru Ştiinţe Sociale, ce aparţine de Academia Ungară de Ştiinţe.

Analizând cultul legat de tratatul de la Trianon reapărut mai recent în rândul societății maghiare, articolul susține că valul actual al politicii de memorie a devenit motorul noilor forme de naționalism, acestea din urmă fiind constituite de către unii actori ai societății civile și politicieni extremiști de dreapta. Prin aplicarea conceptelor de „neonationalism” introdus de către antropologii sociali Gingrich și Banks și „mythomoteur” al lui John Armstrong și Anthony D. Smith, autoarea subliniază rolul resurselor etno-simbolice preexistente în ceea ce privește reînvierea naționalismului. Dat fiind rolul major pe care aceștia îl joacă în construirea noilor discursuri legate de națiune, o atenție specială se acordă elitelor care ascund diferite intenții, agende și strategii pentru a controla conținutul și semnificațiile memoriei colective.

„Mythomoteur” este, conform Wikipedia, un cuvânt compus, originar din franceză (mit şi motor), şi se referă la mitul constitutiv care oferă unui grup etnic sensul existenței sale.

Astfel, analiza are trei dimensiuni: începe cu analiza simbolurilor, subiectelor şi argumentelor aplicate în discursurile public pe Trianon; continuă cu analiza percepţiilor zilnice, memorie şi probleme de identitate; şi încheie în final cu interpretarea antropologică a memoriei politice referitor la o nouă formă de naţionalism în creştere în contextul avansului şi popularizării politicii populiste de dreapta. Principalul argument al acestui articol este că, deşi cultul ungar al Trianonului, identificat ca şi mythomoteur naţional, invocă o traumă istorică care vorbeşte mai degrabă despre sentimentele actuale de pierdere şi fragmentare, oferă compensare simbolică prin transferul gloriei istorice, a mândriei şi stimei de sine într-un cadru mitologic. Acest articol se încadrează într-un efort mai mare de înţelegere a logicii culturale şi a suportului logic al noilor forme de naţionalism din Ungaria, propulsate de ramura populistă de dreapta.

Articolul este accesibil aici.