Categories
Opinii Politic

Să fii român – tot ce îți trebuie ca să meriți să fii votat

Citeam zilele trecute despre Victor Ponta, care, referindu-se la alegerea lui Piedone ca primar al Sectorului 5 din București,  a afirmat într-un interviu că asistă la „un discurs neofascist” în România, pe care eu nu poate să îl împărtășeasă. „Dacă-l alegi pe Fritz ești frumos, deștept și corect, dacă îl alegi pe Piedone ești rău”, își explica liderul Pro România poziția. 

Ideea din afirmația lui Ponta nu mi s-a părut deloc nouă. Acest mod de raportare la electorat l-am regăsit în zilele de după recentele alegeri locale și la unele partide din Covasna, precum și la susținătorii acestora. Pare cumva trăsătura comună a partidelor românești. 

În discursul public al unora dintre reprezentanții partidelor care nu au reușit să atingă pragul de 5% în alegerile locale – ceea ce la Sfântu Gheorghe a avut drept consecință reducerea numărului de consilieri locali români, de la patru la unu – am observat același mod de a pune problema.

În loc să își asume public lipsa de implicare, inexplicabila și surprinzătoarea inactivitate din perioada campaniei electorale, mai ales în contextul în care defilau cu oameni aproape necunoscuți opiniei publice locale, mulți s-au oțărât pe electorat. Pe rețeaua de socializare, Facebook, au fost de pildă postări de tipul: „Dragi Români din Sfântu Gheorghe, să trăiți cum ați votat!”, ceea ce era un mod de a urechea oamenii pentru neprezentare la vot. Cu alte cuvinte, nu contează că noi nu am făcut campanie mai deloc, voi sunteți de vină că ați ales să nu ne votați. Doar sunteți români și se cuvenea să ne acordați votul și încrederea voastră – sau vreți cumva să vă conducă ungurii?! 

Problema și mai mare a fost că numeroși români care s-au prezentat la vot au trecut peste faptul că Antal Árpád, primarul reales, este trup și suflet din UDMR și l-au votat. Unii chiar l-au susținut inclusiv în campanie – de altfel, singura campanie vizibilă pe toate canalele. Explicația este una cât se poate de simplă: deși UDMR și românii nu se întâlnesc niciodată pe un tărâm al dragostei eterne, totuși UDMR a fost singurul partid care, la nivel local, a ieșit în față cu un candidat competent, care și-a prezentat rezultatele activității din celelalte mandate și proiectele pregătite pentru noul mandat. Exact ca în cazul Fritz și celelalte cazuri similare, și la Sfântu Gheorghe lumea a trecut în plan secund etnia, și chiar apartenența politică, alegând singura persoană care își demonstrase în vreun fel competențele și care a avut un discurs coerent. Asta și în lipsă de alternativă reală. 

Să defilezi cu niște nume și fețe noi, să ai niște proiecte pe care nimeni nu le cunoaște, să crezi că pe tine te vor vota doar pentru că nu îi mai vor pe alții care au fost asociați cu ciuma sau doar pentru că te declari apărătorul suprem al românismului și românilor din Covasna, asta înseamnă să gafezi jenant. Să-i reproșezi electoratului că a susține un candidat, cetățean român de altă etnie și apartenență politică decât a ta, este un gest lipsit de etică și responsabilitate sau chiar un gest de trădare, este nu doar desuet și demn de pașoptism, dar este chiar cu mult mai jenant. 

Îndrăznesc deci să cred că, dacă e musai să ne exprimăm public în termeni de neofascism, atunci abia aceste acuzații xenofobe și șovine se încadrează în categorisirea făcută de Victor Ponta. Nu contează că e competent, nu-l votăm că nu e român – unde, desigur, și reciproca e valabilă: și ce dacă nu se pricepe, n-are experiență și habar n-are ce vrea să facă mai departe, îl votăm că e de-ai noștri. Nu e etic să te dai cu străinii, domn’e! 

Mai bine prost, vorba aia, dar să fie prostul nostru că noi ne mândrim cu el. 

Foto: pavlicenco.md

Categories
Locale Stiri

Curtea de Apel de la Târgu-Mureş a hotărât definitiv că cimitirul militar din Valea Uzului este în proprietatea publică a comunei harghitene Sânmartin

Curtea de Apel de la Târgu-Mureş a respins marţi prin sentinţă definitivă acţiunea oraşului Dărmăneşti în vederea anulării hotărârii Consiliului Local Sânmartin prin care cimitirul militar din Valea Uzului a fost trecut în proprietatea publică a comunei.

Rezumatul sentinţei a fost publicată pe portalul tribunalelor din România. Curtea de Apel a respins, ca instanţă de apel, recursul primăriei oraşului Dărmăneşti împotriva hotărârii în prima instanţă, cu conţinut similar.

“Acum se deschide un nou capitol în procesele legate de cimitir, iar acesta va fi numai în favoarea noastră”, a apreciat primarul comunei Sânmartin, András Gergely, în mesajul video în care a comentat decizia.

La începutul lunii august 2019, oraşul Dărmăneşti a acţionat în justiţie comuna Sânmartin cu scopul de a anula parţial hotărârea din 2007 a consiliului local al comunei, prin care a fost declarat proprietate publică a localităţii din Ţinutul Secuiesc cimitirul militar din Valea Uzului şi clădirile dezafectate ale fostei cazărmi, din apropierea cimitirului. Hotărârea Consiliului Local Sânmartin a fost confirmată şi prin Hotărârea Guvernului nr. 299/2010.

În cursul procesului, Consiliul Local Dărmăneşti a invocat faptul că teritoriul cimitirului a fost inclus în inventarul proprietăţii private a oraşului moldovean încă din anul 1990, iar pe planul de urbanism general (PUG) aprobat în 1997 şi valabil până astăzi, cimitirul este marcat ca teren intravilan al oraşului. În schimb, comuna Sânmartin a prezentat instanţei cărţi funciare de la sfârşitul secolului al 19-lea, care demonstrează că teritoriul disputat este proprietatea comunităţii proprietarilor funciari din comunele Sânmartin şi Ciucani.

Apartenenţa localităţii Valea Uzului, astăzi nelocuită și a cimitirului militar fac obiectul nenumăratelor procese la tribunalele româneşti. O parte din aceste procese au fost iniţiate de Sânmartin, o alta de Dărmăneşti, iar un al treilea grup de procese a fost intentat de prefectul judeţului Bacău.

Sursa: stiriletransilvaniei.ro.

Categories
Magyar típusú találkozás

Az etnikai szavazás vége

A helyhatósági választások után Soós Zoltán marosvásárhelyi, immár polgármester sikerét sokan ünnepelték: maga Soós az etnikai szavazás végéről, Kelemen Hunor RMDSZ szövetségi elnök pedig Marosvásárhely visszahódításáról beszélt. Mindkét állítás nem állhatja meg a helyét egymás mellett.

Az RMDSZ, illetve a hozzá közeli polgármesterek listája egészen parádés: Soós Zoltán mellett Kereskényi Gábor maradt Szatmárnémeti polgármestere, Márk Endre pedig a 25% magyarságarányú Szászrégen polgármestere lett.

Vegyük a további helyszíneket is: Sepsiszentgyörgyön és Kovászna megyében az USR-plus magyar és román jelölteket egyaránt felsoroltató listája nem érte el sem a megyei, sem a helyi tanácsi mandátumhoz szükséges küszöböt, a helyzet pedig Hargita megyében, illetve Csíkszeredában sem volt különb. (Mondjuk a párt honlapja sem veszi véresen komolyra a szeredaiakat, mert a városra vonatkozó oldal éppenséggel üres: https://www.usrplus.ro/pentru_primaria_miercurea_ciuc )

A képlet ezen a ponton úgy tűnik, hogy valóban az etnikai szavazás végét jelzi: a románok etnikai szavazásának a végét. Ha országosan a magyarság megítélése változatlanul nem nevezhető kedvezőnek, azokon a helyszíneken, ahol a két etnikum közt direkt érintkezés van, a kép árnyaltabb már. Nyilván egyik nációban sincs meg a könnyed átszavazási hajlam, legalább is a konzervatív, illetve szélsőséges szavazók esetében – megkockáztatnánk, hogy kell még egy kis plusz faktor.

Marosvásárhely esetében Dorin Florea volt polgármester alatt már alaposan ingott a szék – nem etnikai alapon, hanem viselt dolgai miatt, hiszen túl nyilvánvalóvá vált azon kör létezése, amely a városi közpénzekhez túlzottan is közel került, ugyanakkor a városfejlesztés is akadozott. Százalékosítani nehezen lehetne, de az sem irreális, hogy a román szavazók egy része is ráunt az etnikai kártya folyamatos villogtatására. Vásárhelyen váltóhangulat volt, amit, bármennyire is könyvel el Kelemen Hunor RMDSZ sikernek, nem lehet egyöntetűen annak könyvelni, hiszen éppen ebben a városban volt a legtöbb botrány az RMDSZ körül. A szövetség elkopott arcai, Frunda György, Markó Béla, Borbély László mind köthetők Vásárhelyhez, de a helyi szervezet ennek ellenére folyamatosan alulteljesített, illetve káoszt okozott helyi szinten. Ez az idén valamelyest rendeződött, kínkeservesen bár, de a magyarság felsorakozott Soós mögött, kommunikációs szempontból okosan építették fel a kampányát és ha nem is egyenlő mértékben, de igyekeztek megszólítani a román ajkú választókat is. Soós sikeréhez az is hozzájárult, hogy román oldalról nem volt ilyen erőteljes összefogás. Tény az is, hogy sokan érezték: Marosvásárhelyről magyar és román vonalon, egymástól függetlenül történnie kellett volna dolgoknak, országos, jó kaliberű politikusoknak kellett volna kinőnie, de ez is elmaradt. A környezet kedvezőtlen volt mindennemű fejlődésnek.

Márk Endre és Kereskényi Gábor lehetnek a követendő példák: Szászrégen és Szatmárnémeti is román többségű városok. Ezeken a helyszíneken soha sem működött kizárólagosan a nemzeti kártya, azzal ugyanis maximum a magyarokat lehetett megszólítani. Itt a profizmus volt a döntő érv. Kereskényi újrázott, Márk pedig korábban alpolgármester volt: mindketten kaptak román szavazatokat is, hiszen matematikailag másképp aligha jött volna ki többségi szavazat.

Amikor Kelemen Hunor magyar győzelemről beszél, a kijelentés nem állja meg a helyét, hiszen a szavazók nem egy román-magyar meccs eredményéről döntöttek. A magyar győzelem az, hogy sikerült lokálisan meggyőzni román embereket is, hogy a magyar az ő érdeküket is képviseli majd. Az eredmények, ha úgy tetszik nem csupán kommunikációs bravúrt feltételeznek. A paradigma változott: a magyar jelölt román szavazókat is meg tudott célozni.

Országos szinten ez az RMDSZ-nek egyelőre nem sikerült, bár éppen az elnökválasztási kampányban kezdett el kommunikálni a szövetség román oldalra is. Az RMDSZ-nek jól jönne parlamenti választásokon a románok szavazata is – kérdés, hogy ehhez a továbbiakban hogyan közelítenek, illetve, hogyan tudnak közelíteni.

A dolgokat indokolttá teszik a Kolozs- illetve Temes megyei eredmények, ahol a szövetség rémesen gyengén szerepelt. Nyilván nehéz egy párton belül a vezetőségnek eldönteni, hogy ki az, aki nem elég meggyőző a szavazóknak, de rendrakás szempontjából nem lenne utolsó szempont. A kommunikációt is át kell tervezni, mert ebből a román pártok is tanulhatnának: lehet elcsípni szavazatokat más etnikumoktól és az, hogy ez Székelyföldön elmaradt, javarészt a jelöltek profizmus hiányára írható, hiszen nem tudtak olyant mondani, ami elérte először a sajtó, utána pedig a választók ingerküszöbét.

Az RMDSZ-nek azt is megmutatták a helyhatósági választások, hogy ha Marosvásárhelyen egy ember mögé felsorakozott a teljes magyarság, az hatékony. Bár a helyhatósági szavazatok alig indokolják, az MPP, illetve EMNP része kell legyen a kampánynak.

Az etnikai alapú szavazást korai lenne temetni. Működik, alapköve lehet egy választási sikernek, de tömbmagyarságon kívül a románokat is meg kell célozni. Igaz lehet ez fordítva is, bár a példát, ami ezt alátámasztaná, az utolsó kampány nem hozta el. Talán csak szubjektív megállapítás, de az emberek egy része többet akar hallani, mint az etnikumok, szimbólumok meggyőződés nélküli szajkózása.

Nagy Kálmán

Categories
Internationale Stiri

Viktor Orbán vrea demisia vicepreședintei Comisiei Europene, Vera Jourova

Premierul ungar, Viktor Orbán, i-a cerut Comisiei Europene să o demită pe vicepreședinta Vera Jourova pe motiv că a făcut comentarii denigratoare cu privire la democrația din Ungaria. 

Scrisoarea deschisă cu solicitarea respectivă a fost postată pe Twitter de către Zoltán Kovács, Secretar de Stat pentru Relații Diplomatice, în atenția președintei CE, Ursula von der Leyen. Acesta a precizat că Vera Jourova a făcut comentarii neadecvate și de neacceptat la adresa regimului din Ungaria, încălcând flagrant principiul cooperării sincere. 

Toate acestea se întâmplă după ce, săptămâna aceasta, într-un interviu pentru revista germană Der Spiegel Jourova a precizat următoarele: „domnul Orbán afirmă deseori că dorește să construiască o democrație neliberală. Eu aș spune că nu construiește decât o democrație bolnavă.”

Aceasta nu este prima oară când Viktor Orbán solicită demisia unui comisar european. În 2017, el -a cerut demisia comisarului Frans Timmermans să demisioneze după ce acesta a afirmat că afirmațiile făcute de liderii Ungariei la adresa lui George Soros sunt generate de convingerile antisemite. 

Sursa: euronews.com

Foto: rfi.ro

Categories
Internationale Stiri

Twitter a suspendat temporar contul oficial al guvernului ungar, fără explicații

Miercuri, cunoscuta platformă Twitter a suspendat temporar contul oficial al guvernului ungar, fără nicio explicație. Secretarul de Stat pentru Relații Diplomatice Internaționale, Zoltán Kovács, a precizat într-o postare de pe contul personal că suspendarea a avut loc exact în ziua în care Comisia Europeană a făcut public un raport despre situația democrației și a justiției în toate cele 27 de țări. 

Zoltán Kovács, care este cunoscut pentru susținerea pe care i-o acordă premierului Viktor Orbán în politica anti-imigranți. „Se pare că frumoasa lume nouă este în sfârșit aici, o lume în care giganții tehnologiei le închid gura celor care au opinii diferite de cele ale nebunilor liberali”, a afirmat acesta. El a adăugat că  guvernul Ungariei „a făcut demersurile necesare și așteaptă o explicație oficială din partea Twitter. 

Mai târziu, când a fost reactivat, contul @AboutHungary a confirmat: „Contul acesta a fost într-adevăr suspendat fără vreun avertisment sau vreo explicație. Se pare că acum a fost reactivat, dar tot fără vreo explicație. 

De asemenea, un alt cont de Twitter, @RMXnews, care aparține unei publicații media pro-guvernamentală a fost suspendat în mod similar, dar încă nu a fost reactivat. 

Sursa: foxnews.com

Categories
Internationale Stiri

Aliate în scopuri comune, Ungaria și Polonia ar putea fi excluse din UE

Acuzate constant că încalcă statul de drept, Ungaria și Polonia urmăresc înființarea unui institut comun care să evalueze respectarea statului de drept de către ţările membre din întreaga Uniune Europeană, după cum a anunţat luni ministrul de Externe ungar, Szijjártó Péter. La rândul său, premierul Olandei, Mark Rutte, a vorbit în premieră despre posibilitatea de a forma o Uniune Europeană fără cele două state membre luate în vizor. 

Olanda și alte state membre UE susțin că acordarea de fonduri europene ar trebui strict condiționată de respectarea statului de drept și că este necesară înființarea unui mecanism în acest sens. Ungaria și Polonia amenință însă că vor bloca prin veto instituirea unui astfel de mecanism, fiind împotriva condiționărilor de acest gen. De aici și ideea înființării institutului de monitorizare a situației statului de drept în celelalte țări membre. „Scopul institutului comparativ va fi să nu fim luaţi de proşti”, după cum s-a exprimat ministrul ungar Szijjártó, care a adăugat că există „destui politicieni occidentali care ne folosesc pe post de sac de box”.

Problema acestui mecanismului despre care vorbșete Olanda a devenit una centrală în negocierile dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană pentru aprobarea urgentă a pachetului financiar de 1.800 miliarde euro (1,8 trilioane euro) pentru ieșirea economiei europene din criză.

În prezent, UE nu poate sancționa eficient statele acuzate de încălcarea valorilor de bază, printre care respectarea statului de drept și asigurarea independenței justiției. Tratatul de Funcționare, actul fondator al UE, nu prevede nici o modalitate de excludere a unui astfel de stat, cu excepția Articolului 7 – suspendarea dreptului de vot al respectivei țări. Problema e că pentru activarea Articolului 7 e nevoie de unanimitate statelor membre, un obiectiv imposibil de atins în cazul Ungariei sau Poloniei, pentru că una o sprijină pe cealaltă și nu poate fi obținută unanimitatea

Singurul mod prin care un stat membru poate părăsi UE e activarea Articolului 50 din Tratat, ca în cazul Marii Britanii, dar Ungaria și Polonia nu vor să iasă din Uniune.

În aceste condiții, Mark Rutte pune în premieră în discuție posibilitatea creării unei noi construcții din care Ungaria și Polonia să nu mai facă parte. Este primul șef de stat sau de guvern din UE care deschide această discuție considerată tabu în Europa.

Sursa: g4media.ro

Categories
Locale Politic Stiri

ALEGERI LOCALE: UDMR pe locul I și în Consiliul Județean Covasna

Alegerile locale din 2020 au adus un mare succes pentru UDMR în Județul Covasna. După ce în Consiliul Local Sfântu Gheorghe a obținut o majoritate covârșitoare de 18 mandate, în urma datelor furnizate de Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Covasna, reiese că uniunea are cele mai multe mandate, 22, și în Consiliul Județean Covasna. Partidele românești, PSD și PNL, obținând împreună cinci mandate. 

Potrivit rezultatelor finale date publicităţii marţi de Biroul Electoral Judeţean (BEJ) Covasna, Tamás Sándor a câştigat detaşat, cu 43.391 voturi din totalul celor 68.977 valabil exprimate. În felul acesta, a obținut cel de-al patrulea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna. 

Candidatul Alianţei Maghiare din Transilvania, Bálint József, a fost votat de 7.001 persoane, avocatul Sabin Calinic, care a candidat din partea PSD, de 5.265 persoane, iar candidatul PNL, Stelian Olimpiu Floroian, de 5.119 persoane.

Deputatul Alexandru Teacă (PMP) a obţinut 3.898 de voturi, Gheorghe Şimon (ALDE) – 2.422 voturi, iar Adrian Costea (Partidul Pro România) – 1.881 voturi.

UDMR a avut cele mai multe voturi şi pentru Consiliul Judeţean, reuşind să obţină 22 de mandate, unul prin redistribuire, cu 40.904 voturi din cele 67.224 valabil exprimate.

Alianţa Maghiarilor din Transilvania a obţinut 5.749 voturi şi trei mandate de consilieri judeţeni, PNL – tot trei, unul prin redistribuire, cu 5.403 voturi, iar PSD – două mandate, cu 3.854 voturi.

Sub pragul electoral s-au situat PMP, care a obţinut 3.283 voturi la Consiliul Judeţean, Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa“ – 2.152, ALDE – 2.139, Pro România – 1.904 şi Alianţa USR PLUS – 1.836.

Sursa: Agerpres

Foto: Consiliul Județean Covasna Facebook

Categories
Locale Stiri

COVID-19: Antal Árpád, primarul din Sfântu Gheorghe, testat pozitiv la doar o zi după ce a câștigat alegerile

Din cauza COVID-19, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, nu a apucat să se bucure prea mult de succesul înregistrat la alegerile locale . El a anunțat marți într-o postare bilingvă, româno-maghiară, pe Facebook că este testat pozitiv cu noul tip de coronavirus. În plus, a tras un semnal de alarmă privind numărul tot mai mare de cazuri de îmbolnăviri, îndemnând populația la grijă și responsabilitate. 

„Ieri am avut febră, iar în această dimineaţă (marți dimineața-n.r.) nu am simțit gustul pastei de dinți. Deoarece acestea sunt simptome ale infecției cu noul coronavirus, am făcut un test. Rezultatul a fost pozitiv. Mă simt puțin slăbit, dar per total sunt bine. Mâine mă duc la spital pentru o nouă examinare și bineînțeles că voi urma recomandările medicilor”, a scris edilul pe rețeaua de socializare.

„Numărul infecțiilor este în creștere, așa că îndemn pe toată lumea să respecte regulile de prevenire”, a adăugat Antal Árpád.

Categories
Locale Opinii Stiri

ALEGERI LOCALE: La Sfântu Gheorghe, David nu l-a învins pe Goliat. Rezultate catastrofale pentru comunitatea românească

La Sfântu Gheorghe, runda aceasta de alegeri locale a fost lipsită de orice emoții. Primarul Antal Árpád a câștigat detașat cu peste 76%, deși este prima oară după mulți ani în care, pentru funcția de primar al municipiului, s-au înscris în competiție 7 persoane. Cu toate acestea, pot afirma răspicat că Antal Árpád nu a avut contracandidați. Problema cea mai acută o reprezintă însă situația creată la nivelul Consiliului Local. Din cele 21 de poziții de consilieri locali, numai una va fi ocupată de un român, reprezentant al PNL, întrucât că celelalte partide nu au reușit să treacă pragul electoral de 5%. Aceasta înseamnă că, de fapt, românii din Sf. Gheorghe nu mai pot spune că sunt reprezentați în CL, ceea ce este de-a dreptul catastrofal.

Scriu aceste rânduri pe deplin conștientă că ele vor supăra mulți oameni – cu precădere pe cei care s-au aflat în joc și au pierdut ori pe cei care i-au susținut pe cei ce au pierdut. Și, ca să supăr și mai tare, o să relatez exact cum a decurs anul acesta scenariul de campanie electorală din Sfântu Gheorghe. N-a decurs! Tot ce am putut vedea în calitatea noastră de oameni de la care se așteaptă votul au fost pozele unor oameni afișate pe câteva aviziere din oraș, oameni ale căror fețe și nume nu ne spuneau nimic multora dintre noi. E drept că partidele lor le cunoșteam mai toți, dar asta nu a fost de ajuns pentru a atrage oamenii la vot. La locale, ca și la prezidențiale, oamenii votează oameni. Dacă omul nu are notorietate și nici nu și-o creează, mai bine stă acasă. 

Așadar, în timpul campaniei electorale, nu am văzut machete de presă, nu am văzut articole de presă în care candidații să își prezinte proiectele, nu am auzit spoturi radio, nu am văzut nici măcar reclame plătite pe Facebook (care sunt destul de ieftine și eficiente). Dacă se întâmpla să cunoști dinainte vreunul din candidați și să îl ai în lista de prieteni, pe pagina lui personală mai vedeai ceva mișcare, dar destul de timid. Așa se face că partidele românești au obținut foarte puține voturi, sub pragul de 5%, situația în cifre prezentându-se astfel: PSD cu 647 voturi, Alianţa USR-PLUS cu 544 voturi, Pro România cu 436 voturi, ALDE cu 249 voturi şi PMP cu 190 voturi. La mustață, PNL a ajuns la 5,78%, cu 801 voturi, având astfel un singur reprezentant în Consiliul Local, pe Liviu Comăneci – care este și singurul reprezentant al comunității române în următorii patru ani. 

În tot acest context, candidatul UDMR, Antal Árpád, deși ar fi câștigat și dacă nu își făcea campanie, a depus eforturi vizibile și foarte intense pentru promovare, fiind practic singurul candidat coerent care a folosit toate canalele de comunicare pe care le-a avut la îndemână.  Ce-i drept, maghiarii mai au urmărit o contracandidată, Tatár Imola (EMSZ), care s-a clasat pe locul doi cu 7.62% și care se pare că a fost ceva mai activă între cei care s-au pus cu UDMR – o spune și procentul obținut. 

În general, când vine vorba de români, la Sfântu Gheorghe și în orașele locuite majoritar de maghiari, bătălia nu se dă niciodată pentru postul de primar. Este de la sine înțeles că, matematic, este imposibil să depășești un candidat maghiar, atât timp cât criteriul etnic rămâne încă un factor determinant în alegeri. Adevărata bătălie se poartă, de fapt, pentru ocuparea unui număr cât mai mare de locuri în Consiliul Local, ceea ce garantează reprezentarea românilor la nivel municipal. 

În 2016, patru români au intrat în CL și, atunci, ni se părea că tot sunt puțini, pentru că indiferent cum, ar fi fost mereu în minoritate. În prezent, lucrurile stau mai rău. „Românii din Sfântu Gheorghe par să fi ajuns la concluzia că, de fapt, ei sunt și se simt reprezentați de UDMR”, cum descrie un bun prieten situația actuală, făcând haz de necaz. 

Dacă e să căutăm explicații, am putea spune că din cauza prezenței scăzute la vot și a contextului pandemic au stat lucrurile cum au stat. Adevărul este totuși acela că partidele politice românești au scos în față oameni lipsiți de notorietate pe care nici nu i-au susținut în niciun fel să se afirme și să strângă voturi. Rezultatele din acest an sunt poate cele mai slabe din istoria umtimelor decenii a orașului. 

Este foarte ușor să susții că Antal Árpád a avut bani de campanie și spate asigurat de UDMR sau că oricum, indiferent ce făceai, tot nu aveai nicio șansă, că ungurii tot cu ai lor votează. Eu aș fi tentată să cred că nu e chiar așa. Dacă ajungi să pui problema stfel, atunci de ce te mai înscrii în competiție? Nu mai bine stai acasă liniștit? – bine, că tot liniștit ai fost și în campanie, dar vorba vine.

Da, este foarte adevărat că matematic este imposibil să câștigi potul cel mare, dar dacă ai decis că te bagi, atunci dă din coate, ia surlițe și trâmbițe, fă ceva și treci pe locul doi! Am văzut în 2016 că se poate. Atunci, Mădălin Guruianu, consilier local PNL, și-a depus candidatura pentru postul de primar al municipiului și a luptat să aibă vizibilitate. Rezultatul a fost că s-a clasat onorabil pe locul al treilea cu 1.576 de voturi (aproape dublu față de ce a obținut PNL anul acesta).  Scorul său a fost destul de apropiat de cel al contracandidatului maghiar, Bálint József, care s-a clasat pe locul al II-lea cu 1.697 de voturi. Și atunci, ca și acum, Antal Árpád a câștigat detașat cu 13.522 de voturi (73%). Diferența este că, atunci, lumea știa cine mai candidează și a venit la vot. În acest an, nu a avut ofertă. 

Aș mai avea multe de spus, dar în dimineața aceasta am dat peste comentariul unui alegător la o postare despre rezultate, comentariu care sintetizează limpede cum a ajuns David să fie înfrânt de Goliat la Sfântu Gheorghe: „În afara faptului că mi-au invadat spațiul privat al Facebook-ului meu tot felul de candidați, când îi întrebam „Cum aveți de gând să bateți colosul UDMR, ce puteți face voi ăștia mici minoritari, ce planuri aveți ?” , îmi răspundeau scurt „Noi încercăm, sperăm, vrem” și atât. […]. De ce n-au cerut spații de emisii pe radio local, ziare locale în care să ne prezinte eșecurile actualului și cum ar vrea ei să facă lucrurile mai bine? Să visăm chiar la o dezbatere face-to-face cu primarul […] și cu toți contracandidații ? Nici o șansă. Și eu le-am zis la toți „contra-candidații” care se visau acolo sus: „Voi, de fapt, nu vreți nimic, decât să vă voteze lumea, să ocupați degeaba un post acolo, să treacă ziua, luna, anul și să vă luați lefurile degeaba”.

Foto: pixab

Categories
Internationale Stiri

COVID-19 – Ungaria a depășit pentru prima oară numărul de 1000 de cazuri de contaminare, la nivel național

După ce numărul mic de raportări de cazuri COVID-19 la nivel național i-a oferit Ungariei reputația de țară care știe să gestioneze aproape exemplar situația pandemică, duminică, 20 septembrie, pentru prima dată de la izbucnirea pandemiei, țara vecină e trecut de o mie de contaminări cu noul coronavirus în decurs de 24 de ore, potrivit rtve.es

Astfel, în ultima zi din weekendul care tocmai s-a încheiat, în Ungaria au fost raportate 1.070 de noi cazuri.

Până în prezent, numărul total de contaminări din Ungaria este de 17.900, în timp ce numărul deceselor asociate cu   SARS-CoV-2 este de 683.

Potrivit datelor oficiale, în prezent, 404 persoane sunt spitalizate, iar 32 dintre acestea au nevoie de ventilatoare.

La nivel mondial, de la descoperirea noului coronavirus în Wuhan (China), la finalul anului trecut, au fost înregistrate peste 30,5 milioane de cazuri şi mai mult de 950.000 de decese, potrivit datelor Universităţii Johns Hopkins.

Sursa: g4media.ro

Foto: stirileprotv.ro