Categories
Opinii

Avem nevoie de unguri ca să nu rămânem fără dușmani

Săptămâna aceasta, mai exact miercuri, 8 februarie, Comisia de Disciplină a FRF urmează să soluționeze speţa referitoare la scandările xenofobe din timpul meciului recent dintre Sepsi OSK și U Craiova 1948. Din analizele făcute de unii și de alții prin diverse publicaţii sportive, reiese că Sepsi OSK are toate șansele să câștige la „masa verde”. 

În clubul oltenilor a fost săptămâna trecută multă agitație. Într-un timp atât de scurt, patronul U Craiova 1948, Adrian Mititelu, s-a lansat în fel și fel de afirmații. De la încercarea de a da vina pe clubul Sepsi, pe care nu s-a sfiit să îl suspecteze în declarațiile sale oficiale că a premeditat incidentul de pe stadionul de la Sf. Gheorghe atunci când le-a permis suporterilor craioveni accesul în tribune, la vina atribuită unui angajat al său că a semnat un act de care el n-a știut și în care era prevăzut că, de fapt, clubul pe care îl finanțează avea răspunderea propriilor suporteri, Mititelu s-a zbătut vizibil, dând din colț în colț, în încercarea de a mai salva ce se mai poate salva. 

Între timp, pe net a fost lansată cea mai stupidă petiție din câte am văzut vreodată, prin care se cerea „Alungarea ungurilor din țară!” pe motiv că ei sunt o permanentă provocare. În mod cert, au fost oameni care au semnat această petiție, și ceva mă face să cred că nu au fost deloc puțini, dar eu stau să mă întreb ce mecanisme de gândire au avut inițiatorii petiției. Ca om care iubește scrisul, mi-am lăsat imaginația să se joace cu potențiala implementare a solicitării acestei petiții. 

Am văzut cu ochii minții cum toți ungurii din România își împachetau bagajele și plecau … Unde? Țara asta este și a lor. Unde să se ducă? Dar nu asta e important. S-ar fi dus probabil în Ungaria, că tot e mai aproape decât Asia în care sunt trimiși cu fiecare prilej. Important e să vezi cu ochii minții ce ar rămâne după plecarea ungurilor. Cum ar arăta orașele și satele golite de niște oameni care stau aici de veacuri și au pus umărul la clădirea unei părți din țara asta. Ce s-ar schimba în mai bine pentru România și ce am face noi cu liniștea că Ardealul pustiit de niște oameni iese de sub amenințarea de a ne fi luat? La ce și cum ne ajută pe noi, mai ales pe cei din alte zone ale țării, să ne plece toți ungurii din țară? Cine poate oare să-mi explice?

Tind să cred că nici inițiatorii petiției în cauză nu au gândit atât de departe. Oricât de meschin ar suna asta, scopul a lor a fost unul singur și sigur. Să îndreptățească ghiolbanismul de care au dat dovadă suporterii olteni. Printr-o poziție prin care se pronunțau împotriva corectitudinii politice de care pretindeau că nu mai au loc nicăieri, și-au cerut, de fapt, dreptul la a instigare la ură și violență. Firește, totul a fost un biet val într-un pahar cu apă și mă aștept ca, în curând, petiția să nici nu mai poată fi accesată online. 

Valurile mai mari s-au făcut însă la un alt nivel. Clubul craiovean s-a văzut obligat să schimbe politica legată de suporteri și chiar a suspendat pe durată nedeterminată accesul spectatorilor pe stadion. Iată ceva concret și bun care arată că se poate și care ne dă speranța de mai bine. Să nu ne bucurăm însă prea tare și să uităm să spunem că, dacă arbitrul Andrei Chivulete nu ar fi decis să întrerupă meciul din cauza incalificabilelor scandări, nimic din toate astea nu s-ar fi petrecut în fapt. De ce? Pentru că românii au nevoie de dușmani. Fără dușmani identitatea lor se dizolvă ca zahărul într-un pahar cu apă. Și, vorba aia, dacă cruzii dușmani nu apar ca să se închine la noua noastră soartă, e musai să ni-i facem noi – ca să nu ne alegem, ferească Dumnezeu, cu un imn lipsit de sens. Acesta ar fi fost un bun motiv pentru toată lumea fotbalului să lase scandările xenofobe să curgă lanț și să se facă toată lumea că nu a auzit sau că înjurăturile nu au fost chiar așa grave. Dar uite că, într-o zi, cineva a avut curajul să ia atitudine și să spună „Stop!”.

Categories
Stiri

Ungaria concediază sute de generali și ofițeri, susține un fost ministru al Apărării maghiar

Sute de generali și ofițeri din Ungaria, școlarizați de NATO, ar fi fost deja eliberați din funcție, din considerente politice, spune fostul ministru al Apărării din Ungaria, Ágnes Vadai, membru al partidului DK, conform telex.hu, citat de g4media.ro.

Concedierile generalilor și ofițerilor școlarizați de NATO sunt posibile datorită unui decret guvernamental, care a permis ministrului Apărării să facă disponibilizări. Decretul permite încetarea raporturilor de muncă în cazul soldaților care au împlinit 45 de ani și cel puțin 25 de serviciu, cu un preaviz de două luni.

Ministerul Apărării a început o „curățare” în Statul Major al Apărării. Sursele telex.hu au declarat că peste 100 de generali și colonei au fost concediați cu efect imediat.

Jurnaliștii de la telex.hu au cerut clarificări ministerului Apărării din Ungaria, însă reprezentanții ministerului nu au oferit răspunsuri cu privire la acest subiect.

Sursa: g4media.ro

Foto: unsplash.com

Categories
Opinii

Covăsneanul anului 2022, preotul Vasile Antonie Tămaș, o pildă despre vocație și omenie

Cine a stat cu ochii pe ce se întâmplă în zonele locuite majoritar de unguri a auzit, fie și numai în treacăt, de preotul Vasile Antonie Tămaș, din satul Vâlcele (Covasna). Din cauza declarațiilor sale multiple, până nu demult, tânărul prelat era considerat o figură reprezentativă a naționalismului românesc împins la extremă, din această zonă, fiind asociat frecvent cu sintagma „Covasna lui Decebal”, pe care o utiliza fără ezitare cu fiecare prilej. 

Cum se întâmplă deseori, de la fapte la declarații, lucrurile diferă în cele mai multe cazuri. Este și cazul preotului în discuție care, deși se lansa în fel și fel de perorații naționaliste, în fapt îi trata cu omenie pe toți cei cu care venea în contact, indiferent de etnia căreia îi aparțineau. Cu toate acestea, simpatia de care se bucura era scăzută în rândul celor care prin naționalism înțeleg acceptarea diversității culturale și identitare într-un spațiu dat și respectarea ei ca un dar care are capacitatea de a conferi unicitate, bogăție și chiar un farmec aparte unei națiuni. 

Anul 2022, care tocmai s-a încheiat, a adus la suprafață acea latură umană, insuficient exploatată în trecut, a preotului care, după cum el însuși afirmă în prezent, a luat decizia înțeleaptă de a fi „mai mult creștin și mai puțin român”. Consecința directă și imediată a aceste decizii a fost faptul că pr.Vasile Antonie Tămaș s-a apucat să ridice din nimic o biserică dedicată copiilor sărmani din satul Hetea, pe care a numit-o Biserica Bucuriei Copiilor. Aici, copiii flămânzi și desculți primesc înțelegere, atenție, mâncare caldă, haine, jucării și ajutor pentru un viitor mai bun. 

Canalizându-și atenția și eforturile către întrajutorarea copiilor mai puțin norocoși, preotul a mobilizat comunitatea impresionantă de urmăritori din rețelele lui de socializare și a primit sprijin din toate părțile pentru înfăptuirea binelui. Rezultatele nu au întârziat să apară nici la nivel de imagine și percepție. Așa se face că, la foarte scurt timp de la schimbarea atitudinii față de oameni, Vasile Antonie Tămaș a fost votat Covăsneanul Anului de cititorii ziarului local „Observatorul Covasna”, care au apreciat în mod deosebit proiectul „Biserica Bucuriei Copiilor”.

Titulatura de Covăsneanul Anului i-a adus un plus de popularitate în rândul multor oameni pentru care a devenit un exemplu grăitor pentru zicala „ești ceea ce înfăptuiești” sau „bine faci, bine găsești”. Prin maturitatea cu care a și-a reconsiderat atitudinea și prin modul responsabil în care își asumă trecutul, de care nu se dezice, dar pe care îl anulează printr-un prezent înnoit, preotul Vasile Antonie Tămaș nu este altceva decât o pildă de vocație și omenie, care ne arată că niciodată nu e prea târziu să alegi binele și să i te dedici lui cu toată forța și energia de care ești capabil. 

Foto: Facebook/ Vasile Antonie Tămaș

Categories
Stiri

Go West! Românii preferă să cumpere case din Ungaria, pentru că sunt mai ieftine

Românii din Arad preferă să cumpere case din Ungaria, datorită prețurilor mult mai ieftine. O casă cu 100 de metri pătrați și 1.500 de metri pătrați de teren costă de la 10.000 de euro în sus. Totuși, românii care își cumpără case în țara vecină continuă să lucreze în România, pentru că în Ungaria nu își găsesc locuri de muncă, scrie cluj24.ro.

Arădenii au început să își cumpere case în Ungaria imediat după ce România a aderat la Uniunea Europeană (UE), în anul 2007.

În urmă cu 16 ani se găseau case de vânzare în orașul Bătania, aflat la șase kilometri de România, și cu 2.500 de euro. Totuși, odată cu trecerea anilor, prețurile au crescut, conform sursei citate anterior.

Agenții imobiliari spun că în ultimii ani sute de persoane din Arad au cumpărat case din estul Ungariei, pentru că în zona respectivă sunt locuri de muncă puține.

„Oamenii sunt atraşi de preţurile foarte mici, multe case fiind părăsite de proprietari, care s-au mutat mai la vest în Ungaria, în căutarea unui loc de muncă. Arădenii găsesc în ţara vecină locuinţe în stare foarte bună, cu toate utilităţile, inclusiv gaz, dar şi infrastructură pusă la punct, autorităţi gata să îi ajute şi o comunitate foarte primitoare, bucuroasă de repopularea localităţilor. În medie, preţul caselor aflate dincolo de graniţă este mai mic de jumătate faţă de preţurile din mediul rural al judeţului Arad”, a spus Adrian Holocan, pentru Agerpres.

El spune că o casă care se vinde în estul Ungariei cu 10.000 de euro în România se vinde cu cel puțin 25.000 de euro, în mediul rural, iar dacă este în mediul urban poate ajunge și la 100.000 de euro.

În Ungaria trăiesc aproximativ 36.000 de români, în localități care au graniță cu România, conform datelor recensământului din 2011.

Sursa: cluj24.ro

Sursa foto: unsplash.com

Categories
Internationale Locale Nationale Stiri

Cursuri gratuite împotriva hate speech. Unde te poți înscrie

Asociația HARIT, din Sfântu Gheorghe, oferă tinerilor de peste 18 ani ocazia să participe în luna martie la un curs de formare în Germania. Tema cursului va fi „No Hate Speech”, adică împotriva discursurilor care propagă ura.

Printre scopurile cursului se numără promovarea interculturalității. Participanții vor fi învățați cum să prevină și să spună „stop” discursurilor care promovează ura, atât online, cât și offline.

Înscrierile se fac pe site-ul HARIT, până pe 15 martie. Cazarea este gratuită și nu sunt taxe de participare. Totuși, participanții își vor plăti costurile de deplasare, iar banii le vor fi returnați ulterior.

Cursurile se vor ține în limba engleză și se vor desfășura în perioada 22-30 martie, în localitatea Wuppertal, din Germania.

Sursa: Agerpres

Sursa foto: unsplash.com

Categories
Cultura si lifestyle

Elevi maghiari, premiați pentru cum au recitat poezii din Eminescu

În jur de 65 de copii care învață la școli cu predare în limba maghiară au participat la un concurs de recitare a versurilor lui Mihai Eminescu. Concursul a fost organizat cu ocazia sărbătoririi Zilei Culturii Naționale, pe 15 ianuarie, și s-a desfășurat în format online.

Juriul, format în general din profesori de limba și literatura română, au punctat, printre altele, dicția, corectitudinea textului, intonația, originalitatea interpretării și expresivitatea.

Copiii au recitat din poezii ca „Dorință”, „De ce nu-mi vii”, „Revedere”, „Glossă”, „Singurătate”, „Lacul”, „La Steaua”, „Pe lângă plopii fără soț” etc.

Aceasta a fost ediția cu numărul XVII a concursului. Până în 2022, competiția a fost organizată de Şcoala Gimnazială „Petofi Sandor”, din Miercurea Ciuc. Așa că, puteau participa doar elevii de gimnaziu din Miercurea Ciuc sau din zonă.

Din anul 2022, competiția a devenit una județeană, iar din acest motiv se organizează în mediul online. Astfel, ediția din acest an a fost destinată elevilor de la toate școlile cu predare în limba maghiară din Harghita.

Și părinții copiilor au fost implicați, tocmai pentru că acest concurs se desfășoară online, pentru că elevii au trebuit să fie filmați de membrii familiei, care, astfel, au descoperit ce aptitudini au cei mici, a spus, pentru Agerpres, coordonatoarea concursului, profesoara Bors Kinga.

Premiile primite de elevi au constat în diplome și cărți oferite de Fundaţia Şcolii Gimnaziale „Petőfi Sándor” din Miercurea-Ciuc şi de Universitatea Sapientia.

Sursa: Agerpres

Foto: Wikipedia

Categories
Stiri

Acțiunile Guvernului Orbán îi lasă pe studenții maghiari fără Erasmus+

Uniunea Europeană (UE) a decis să sancționeze din nou Ungaria pentru încălcări ale statului de drept. De data aceasta cei afectați direct sunt studenții, pentru că autoritățile de la Bruxelles nu vor mai finanța programul Erasmus+ pentru universitățile din Ungaria.

Prin programul Erasmus, atât studenții, cât și profesorii, au ocazia să plece în schimburi de experiență de trei, șase sau chiar un an în alte țări. Este o oportunitate de a cunoaște alte culturi și de a face schimb de bune practici. Programul a fost înființat în anul 1987.

Decizia luată de UE se aplică începând cu 15 decembrie 2022.

În 2021, 16.000 de studenți și profesori maghiari au plecat în schimburi de experiență în alte țări datorită programului Erasmus+, iar în Ungaria au ajuns peste 6.000 de persoane, arată datele Comisiei Europene, citate de adevărul.ro.

Nu este pentru prima dată când acțiunile Guvernului Orbán sunt sancționate de instituții ale UE. Comisia Europeană critică Ungaria pentru că nu asigură independența justiției, pentru corupție, lipsa independenței presei, nerespectarea drepturilor migranților și ale comunității LGBTQ+.

Sursa: adevarul.ro

Foto: Orbán Viktor/Facebook

Categories
Magyar típusú találkozás

Megszámláltattál és hijjával találtattál – Markó és a népszámlálás

Markó Béla volt RMDSZ elnök a magyarországi Klub Rádióban, a Bolgár György műsorában zajlott beszélgetés keretében arra utalt, hogy a kettős állampolgárság könnyű megszerzése is hozzájárult az erdélyi magyarság számának drasztikus csökkenéséhez. Mielőtt bárkin is pálcát törnénk, helyezzük csak kontextusba a dolgokat.

A 2022-es romániai népszámlálás eredményei, illetve részeredményei szépen kezdtek potyogni. Ha nincs épp Covid, orosz-ukrán háború, nyilvánvaló, hogy valamire való újságíró rákérdez egy-egy statisztikával kapcsolatban a politikusok véleményére. Ez alól az ex-politikusok sem kivételek, Markó Béla, bármennyire is eljátszotta hitelességét az átlag erdélyi magyar szavazó szemében, okos ember.

Markó elég okos ahhoz, hogy tudja: egy-egy komolyabb nyilatkozatát a sajtó átveszi, rágja, kiköpi, mindenképp viszonyul hozzá. Az RMDSZ aktuális vezetése egyébként diszkréten elengedte füle mellett a Markó féle állítást, lévén, hogy több szempontból is kényelmetlen számukra.

Kezdjük mindenképp azzal, hogy Markó Béla, Kelemen Hunor mestere. Politizálásában, startégiában, megnyilvánulásaiban gyakran Markóra emlékeztet, az egyetlen igazi különbség, hogy míg az aktuális RMDSZ vezérkar igencsak közeli viszonyt ápol a Fidesszel, a Markó Béla vonal kimondottan rossz viszonyban van Orbánékkal. Mondhatjuk, hogy Kelemen Hunornak nem illik belerúgni Markóba, és etikátlan is lenne.

Magyarországi médiaorgánumon elhangzó információkat (sajnos) nem lehet anélkül értelmezni, hogy megnéznénk, hova is húz az adott csatorna, szerkesztő: Bolgár György egyértelműen ellenzéki műsorvezető, aki mindig is a magyarországi bal oldal egyébként elég korrekt hangja volt. A Kossuth Rádión zajló Beszéljük meg, illetve a Klub Rádió Megbeszéljük műsora sokszor bal és jobb vélemények ütközésének színtere: a Markó Bélás beszélgetésnél azonban inkább egy közös elmélkedés zajlott, kis Putyinozással, Orbánozással, Kárpátalja visszacsatolásával kapcsolatban (az utóbbi témát egyébként reálisan körül járva).

Mit mondott Markó? Bolgár kérdésére, hogy hova tűntek a magyarok Erdélyből, Markó azt válaszolja, hogy ezt 30 év távlatából kell szemlélni. A Romániai Magyar Demokrata Szövetség volt elnöke hangsúlyozza, hogy 1990-től minden népszámláláson csökkent a magyarság száma. Egy kérdést is feltesz ezzel kapcsolatban: miért csökkent most jobban a szám, mint korábban? A választ is megadja, ami teljesen racionális: a kisebbség létszámának a csökkenésével gyorsabb a lemorzsolódás, ami szalonképes megfogalmazása annak, hogy ha kevesebb a magyar, nagyobb a beolvadás aránya – szociológusok erre az azonos etnikai csoportból történő párválasztás matematikai esélyének csökkenését, vagy valami hasonlóan hangzatos kifejezést használnának, ám a jelenség attól még ugyanaz. Markó azt is mondja, amit eddig is sejtettünk: a magyar lakosság öregebb.

A külföldi irányba zajló migráció jelenségét is érinti Markó, aki egyébként teljesen normálisan hozzáteszi, hogy az erdélyi magyaroknak Magyarország is célpont, hiszen a kultúra azonos, ráadásul az állampolgárság megszerzése sem nehéz. Markó hangsúlyozza, hogy tömeges kivándorlásról a magyarok körében nem tud és ezt követi majd az inkriminált mondat, mely szerint is úgy véli, hogy „hozzájárult a kettős állampolgárság fölvétele is, (…) amellyel számolni kell”. Ezt a mondatot azonban Markó nem támasztja alá tényekkel, csak vélekedésről van szó. A kettős állampolgárság intézményét egyébként árnyalja is, különösen egy Romániát is a schengeni térségbe integráló szerkezet formájában, ahol az állampolgárság szimbolikus. A gondolatot tovább is fűzi: mivel Romániában erősödött a magyarellenesség, a kisebbségben inkább dolgozik a szándék, hogy olyan országba menjen, ahol nem gond a magyarsága – Magyarországra. „Persze én most csak találgatok, amikor erről beszélek” – zárja a gondolatot Markó.

A kérdéses beszélgetés egyébként ITT hallgatható vissza:

https://www.klubradio.hu/adasok/de-hova-lettek-a-magyarok-erdelybol-131821

A Markó nyilatkozata körüli cirkusz egy kicsit sajtógenerált, mintsem reális: a legtöbb sajtóorgánum szenzációként reagált arra, hogy Markó a kettős állampolgárságot okolja. A magyarság számának csökkenése miatt – ami így nem jelenthető ki. A Transtelex (link), a Mandiner (link), meg a Krónika (link) cikkei is hangsúlyozzák azt, hogy Markó szerint ez csak egy kis része az oknak, azonban ez a kis részlet elveszik…

Amiről a Markó Bélás beszélgetés még szól, de kevesen lovagolnak rajta, az iskolázottságra vonatkozó gondolat: a román ajkúak esetében kb. 16% végez egyetemet, a magyarok esetében 12,5%. Markó szerint ez jó eséllyel nem azt jelenti, hogy a magyarok közt alacsonyabb lenne az egyetemet végzők száma, hanem sokkal inkább azt, hogy a hiányzó 3,5% Magyarországon végzi felsőoktatási tanulmányait, vagy az egyetem utáni továbbképzést.

Markó helyesen látja azt is, hogy az igazi probléma, hogy a magyarság aránya csökkent – bár ez sem ennyire egyértelmű, hiszen az előző népszámláláson 20 millió körüli lakója volt az országnak, ebből pedig 18 millió körüli volt a választói névjegyzékben szereplők száma. Egy elöregedő társadalom, amelyben csak 2 millió gyerek van… nos teljességgel elképzelhetetlen. Maradjunk az örök churchilli mondatnál: „csak abban a statisztikában hiszek, amit én magam hamisítok”. Aki pedig Markó Bélán akar háborogni, hallgassa előbb végig a beszélgetést, mert máshova esik hangsúly, mint egy-egy clickbaitre írt címben.

Nagy Kálmán

Categories
Politic Stiri

Noi reacții din Ungaria după ce România nu a intrat în Schengen 

Alți doi miniștri ai Guvernului Orbán susțin că România ar fi meritat să intre în spațiul Schengen. Ministrul Justiției din Ungaria, Varga Judit, a spus, la începutul acestui an, aflându-se într-o vizită în Harghita, că țara noastră face o „treabă extraordinară” atunci când vine vorba de paza granițelor. Ministrul ungar de Externe și al Comerțului Exterior, Péter Szijjártó, a criticat și mai dur decizia luată în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) în luna decembrie a anului trecut. El se întreabă, ironic, unde sunt acum „cei îngrijorați pentru unitatea UE”.


Ministrul Justiției din Ungaria, Varga Judit, a afirmat chiar faptul că dacă România nu ar gestiona cum trebuie situația de la granițe Ungaria nu ar putea face față tentativelor de trecere frauduloasă a frontierelor.


„Ungaria, anul trecut, a oprit peste 260 de tentative de trecere frauduloasă a granițelor și dacă ar veni presiunea și din partea României, atunci nu am putea face fată. România face o treabă extraordinară în ceea ce privește paza garnițelor și din acest motiv poziția Guvernului Ungariei este că România ar fi meritat aderarea la Schengen. Începe un nou an, noi oportunități și Ungaria este deschisă către un dialog pragmatic”, a spus Varga Judit, fiind prezentă la Harghita cu ocazia unui eveniment de comemorare a secuilor uciși de trupele austriece în anul 1764.


Pe de altă parte, ministrul de Externe și Comerț Exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, a numit decizia luată în decembrie în Consiliul JAI drept o „ipocrizie fără margini”.


„De ce nu s-au putut alătura, totuși? Ei bine, pentru că două state membre – Austria și Olanda – au respins prin veto primirea lor (n. red.: atât a României, cât și a Bulgariei). Toți ceilalți au fost pentru. Acum unde sunt comentatorii profesioniști, unde sunt cei îngrijorați pentru unitatea UE, unde sunt europarlamentarii care doresc să desființeze luarea deciziilor în unanimitate, unde sunt jurnaliștii liberali mainstream, care se plâng mereu, unde sunt birocrații de la Bruxelles, unde sunt miniștrii guvernelor liberale? Mainstream-ul liberal a dat dovadă, încă o dată, de o ipocrizie fără margini: dacă o țară din Europa Centrală apelează la veto, este sfârșitul lumii, este distrugerea unității europene; dacă la veto apelează europenii vestici, atunci este în regulă”, a scris, pe contul său de Facebook, membrul Guvernului de la Budapesta.


În trecut, și ministrul de Interne ungar, Bence Retvari, a susținut că România merită să intre în spațiul Schengen, amintind beneficiile pe care le-ar aduce acest pas important pentru țara noastră.


Bence Retvari a menționat și că Ungaria a susținut întotdeauna aderarea României la Schengen.


Surse: hotnews.ro și stirileprotv.ro
Foto: Varga Judit și Péter Szijjártó/Facebook

Categories
Locale Stiri

2023 va fi Anul Memorial Petőfi Sándor în Județul Covasna

2023 a fost declarat Anul Memorial Petőfi în Județul Covasna. Pe parcursul acestui an, vor fi organizate numeroase evenimente dedicate poetului și revoluționarului maghiar Petőfi Sándor, de la nașterea căruia s-au împlinit 200 de ani, a anunțat, marți, conducerea Consiliului Județean.


Potrivit sursei citate, în vara acestui an va fi dezvelită o statuie a lui Petőfi Sándor în municipiul Sfântu Gheorghe.


„În 1 ianuarie 2023, s-au împlinit 200 de ani de la nașterea lui Petőfi Sandor – poetul național al maghiarilor, erou al Revoluției de la 1848 din Ungaria și Transilvania. Astfel, din 1 ianuarie, a început Anul Memorial Petőfi, bicentenarul nașterii acestei figuri simbolice a culturii maghiare urmând să fie celebrat printr-o serie de evenimente, care se va finaliza în 31 iulie, ziua morții poetului, când va avea loc și dezvelirea statuii sale din Sfântu Gheorghe”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a Consiliului Județean Covasna.


Reprezentanții instituției au precizat că Anul Memorial Petőfi va cuprinde un „program cultural complex”, organizat în colaborare cu Primăria Sfântu Gheorghe, Institutul Liszt – Centrul Cultural Maghiar, Centrul de Cultură al Judeţului Covasna, Muzeul Național Secuiesc și Muzeul de Istorie al Breslelor Incze László din Târgu Secuiesc.

Sursă: Agerpres.ro

Foto: internet