În cadrul unui interviu realizat pentru RFI România, sociologul clujean Kiss Tamás, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, a analizat cum se prezintă situația maghiarilor din țara noastră, la un an de la începutul războiului din Ucraina, cu toate implicațiile ce decurg de aici.

Referindu-se la o cercetare realizată de ISPMN, conform căreia maghiarii au devenit practic cea mai pro-rusă comunitate din România, Kiss Tamás a explicat că “nu este vorba despre un consens pro-rus sau despre o poziție pro-rusă sau pro-Putin, ci mai degrabă este un fel de scepticism față de instituțiile vestice sau de aceste instituții internaționale, cum ar fi Uniunea Europeană, cum ar fi NATO.

Deci este un scepticism față de Vest și critică față de Vest. Și în acest sens, cred că este o diferență foarte semnificativă între opinia publică maghiară din Transilvania și opinia publică românească. Deci, eu nu aș interpreta aceste date ca o poziție pro-rusă, ci ca opoziție antivest.”

Cauza acestei atitudini este una singură: discursul iliberal al lui Viktor Orban si consumul aproape exclusiv de presa ungară de către maghiarii transilvăneni. “Deci, în Ungaria, de fapt, avem un consens asupra dezvoltării sau un consens asupra modernizării, total altfel decât în România. E o critică și un discurs antieuropean și eurosceptic, care e răspândit în mass media maghiară și are efecte și în Transilvania, pentru că marea majoritate a maghiarilor din Transilvania consumă aceste surse mass media din Ungaria”.

Acolo unde maghiarii relaționează mai mult cu populația majoritară, aceștia sunt “mai ancorați în acest mainstream românesc, atunci sunt mai conectați la discursul de modernizare sau discursuri de dezvoltare care sunt elaborate în România și mai puțin conectate la aceste discursuri din Ungaria. Dar acest lucru nu e legat neapărat de studii sau de regiune. Bineînțeles că în secuime, unde maghiarii constituie un bloc etnic, nu au relații frecvente cu majoritatea, acolo aceste ancorării în opiniile publice românești sunt mai puțin prezente.”

Referindu-se la politicienii care îi reprezintă pe maghiari, sociologul a criticat atitudinea UDMR-ului, deoarece “pentru ei contează mai mult contextul românesc, însă ei nu au un discurs foarte bine elaborat și pus la punct și agresiv cum e discursul din Budapesta. Și acest lucru înseamnă că discursul politicienilor UDMR contează din ce în ce mai puțin pentru maghiarii din Transilvania și contează din ce în ce mai mult discursul mai agresiv și mai bine structurat al politicienilor sau a mass media din Budapesta.

Fac un fel de discurs dual, se relatează și la opinia publică sau la discursul dominant din sfera publică românească, dar se relatează și la Orbán, adică nu merg contra lui Orban. Și din această perspectivă, de fapt, în foarte multe cazuri nu spun nimic.”

Sursa: rfi.ro