Vicepremierul Ucrainei, Irina Vereșciuk acuză Ungaria că urmărește anexarea regiunii Transcarpatia, care în trecut a fost parte din Imperiul Austro-Ungar. Motivul este acela că Budapesta nu livrează arme Ucrainei.
„Modul în care conducerea oficială a Ungariei tratează Ucraina în ultima vreme este chiar mai rău decât cel al unora dintre statele satelit ruse din fosta Uniune Sovietică. Cu siguranță va fi o surpriză neplăcută, mai ales pentru ucrainenii maghiari, pe mulți dintre care îi cunosc personal.
Ungaria nu susține sancțiunile. Ei nu furnizează arme. Nu permit tranzitul proviziilor de arme din alte țări. Ei spun „nu” la aproape orice. Foarte puțin diferențiază retorica Budapestei oficiale de poziția deschis pro-rusă.
De ce? Asta pentru că vor gaz rusesc cu reducere? Sau poate pentru că ei visează în tăcere la Transcarpatia noastră?
Dar oamenii din Ungaria? Vor să fie ei cei care încearcă să ne înjunghie în spate în timp ce suntem în situații dificile? De ce? Pentru un pic din documentul rusesc?
În această ciocnire civilizațională, Ungaria este puțin probabil să reușească să se încurce cu rușii și să pradă războiul în același timp.
Ungaria ar trebui să ia doar partea dreaptă, cea a lumii civilizate. Fără greșeli ale celui de-al Doilea Război Mondial când Ungaria a făcut o alegere greșită. Da, alegerea corectă este întotdeauna grea la început, dar este ușor de trăit în viitor. Tocmai de aceea alegerea este corectă”, a spus Irina Vereșciuk.
Acuzațiile la adresa Ungariei vin pe fondul unor declarații făcute de ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó, la început de săptămână. Acesta a afirmat că țara sa nu va sprijini încă impunerea de sancțiuni largi ale UE împotriva Rusiei în domeniul energiei, inclusiv al aprovizionării cu petrol și gaze. Potrivit informațiilor transmise de el, Budapesta se poziționează, de asemenea, și împotriva creării unei zone de excludere a zborului în Ucraina, deoarece astfel de propuneri ar putea duce la „lupte în aer”.
Anterior, premierul ungar Viktor Orbán a declarat că țara sa nu va urma exemplul SUA în interzicerea comerțului cu energie cu Rusia. Ungaria și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea cu privire la situația etnicilor maghiari din Ucraina. Multă vreme, a blocat integrarea Ucrainei în NATO din cauza legii lingvistice care îi privează pe etnicii maghiari de dreptul de a primi educație în limba maternă.
În ciuda faptului că un număr de lideri ai UDMR din Transilvania au refuzat anterior să accepte prezența candidatului comun al partidelor de opoziție din Ungaria, la funcția de prim-ministru, Márki-Zay Péter, acesta va face campanie și în România, marți 22 martie, la Cluj-Napoca. El va fi prezent la Planetárium Café, local al cărei pagină de Facebook a fost spartă de autori necunoscuți, după anunțul prezenței politicianului în țara noastră. Pe de altă parte, nu se știe cum va fi primit acesta în Transilvania, deoarece foarte mulți maghiari și-au exprimat dezacordul față de prezența oponentului lui Viktor Orban în România, acesta fiind comparat (la înfățișare) inclusiv cu Nicolae Ceaușescu.
Péter Márki-Zay, candidatul la funcția de prim-ministru al opoziției din Ungaria, va vizita Transilvania pe 22 martie, unde va participa la o ședință publică la invitația Planetárium Café din Cluj-Napoca. Evenimentul, la care se poate participa doar prin preînscriere din lipsă de spațiu, se va concentra pe programul electoral al opoziției maghiare și pe ideile lui Péter Márki-Zay privind politica de sprijin al maghiarilor din România.
Pe de altă parte, Gergő Mostis, proprietarul Planetárium Café, a scris despre curiosul caz al atacului paginii de Facebook a cafenelei: „Pe 17 martie, persoane neautorizate au spart pagina mea de Facebook și au șters pagina Planetárium Café. După aceea, poza mea de profil a fost înlocuită și cu o fotografie extrem de obscenă, pentru care pagina de Facebook a fost dezactivată automat timp de 30 de zile”, a scris el.
La începutul lunii februarie, presa maghiară din România a publicat o scrisoare a celor mai importanți aleși locali ai UDMR din Transilvania adresată lui Márki-Zay Péter, candidatul la funcția de prim-ministru al Ungariei din partea opoziției. Documentul nu a fost public, și nici faptul că scrisoarea care i-a intrat în posesie în aceste zile, a fost scrisă și expediată în toamna anului trecut liderului coaliției opoziției ungare, ca un răspuns la solicitarea acestuia de a se întâlni cu lideri locali maghiari din Transilvania.
Cu ocazia zilei de 15 martie 2022, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, vicepremierul României, Kelemen Hunor a afirmat că cetăţenii Ucrainei duc astăzi o luptă pentru libertate, aşa cum au făcut-o tineretul revoluţionar din martie 1848, iar toţi cei care iubesc libertatea sunt alături de ei. Declarațiile lui Kelemen Hunor pot părea că nu se înscriu în retorica lui Viktor Orban și a susținătorilor săi din România, care, deși nu a susținut invazia Ucrainei, a evitat să condamne în termeni clari deciziile lui Vladimir Putin privind „operațiunea militară specială” din statul vecin.
El a declarat: nicio naţiune nu are dreptul de a priva o altă naţiune de libertatea ei şi niciun stat nu este îndreptăţit să atenteze la existenţa altui stat, să-i ocupe teritoriul şi să ucidă sau să alunge populaţia civilă a acestuia.
“Astăzi cetăţenii Ucrainei luptă pentru libertate! Aşa cum tineretul revoluţionar din martie 1848 au luptat pentru libertate. Toţi cei care iubesc libertatea sunt astăzi alături de ei. Ei sunt de partea libertăţii şi se opun agresorului, se opun invaziei ruseşti. Aşa facem şi noi. Aceasta este singura atitudine corectă în momentul actual” – a spus politicianul, care este totodată viceprim-ministru al guvernului României.
El a adăugat: dinspre Est nu a venit niciodată securitatea, nici prosperitatea, nici libertatea. “Noi, est-europenii, nu am primit niciodată libertate de la ruşi. Noi, maghiarii, nu am primit libertate de la ruşi nici în 1848, nici în 1956 sau mai târziu” – a declarat, menţionând ca o lecţie a istoriei ultimilor peste 100 de ani, că o minoritate naţională nu poate ieşi decât învinsă din orice război, iar războaiele oricum nu au învingători.
Hunor Kelemen a încercat să ilustreze retorica falsă a actualei propagande de război ruseşti de pe reţelele de socializare evocând cazul poetului Petőfi prin termenii acestei propagande: “Petőfi Sándor, tulburătorul liniştii care s-a dedat actelor teroriste, a fost neutralizat pe câmpia de la Albeşti de către unul dintre eroii armatei de eliberare a Rusiei ţariste” – după care a pus întrebarea: cum sună această frază?
Potrivit politicianului, luptătorii pentru libertate ai Ucrainei de astăzi apără naţiunile aflate la vest, de aceea trebuie să-i susţinem pe ucraineni, pe maghiarii din Transcarpatia şi românii din Bucovina de Nord, pe fiecare cetăţean care suferă din cauza războiului. El a declarat: comunitatea maghiară din Transilvania trebuie să fie pregătită pentru primirea refugiaţilor şi să aibă grijă să nu cadă victimă nici a psihozei, nici propagandei de război.
El a subliniat, de asemenea, că Occidentul global trebuie să-şi păstreze unitatea în această perioadă. Numai astfel poate pune capăt crizei create de preşedintele Putin şi vărsării de sânge fără rost. “Pe urmă putem discuta despre toate lucrurile despre care gândim diferit” – a spus politicianul.
Hunor Kelemen a considerat că dorinţa de libertate a oamenilor este vizibilă, perceptibilă. În opinia sa, lecţia istoriei spune că asupritorul nu poate învinge niciodată, asupritorul va pierde întotdeauna.
Străzile orașului Sf. Gheorghe au fost inundate de mase de etnici maghiari care au ieșit să sărbătorească Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Aceștia au străbătut municipiul într-un marș lung și s-au adunat în piața centrală, unde au ascultat discursuri, au urmărit imagini de la evenimentele din Ungaria și au ascultat mesajul transmis de premierul țării vecine, Viktor Orbán.
După doi ani lungi în care oamenii nu au mai putut participa la evenimente cu public numeros, ungurii din Sf. Gheorghe, dar și cei din alte orașe ale județului Covasna, au participat în număr foarte mare la manifestările prin care s-a marcat Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. În această zi, comunitatea maghiară comemorează Revoluția de la 1848-1849 și a Războiului de Independență.
Costumați în veșminte populare, cu steaguri și cocarde roșii-alb-verde, dar și cu un lung steag secuiesc, pe jos și călare, oamenii au mărșăluit dintr-un capăt în altul al orașului, bucuroși parcă să simtă libertatea de a se aduna laolaltă pentru o sărbătoare comună, pe care atât o prețuiesc.
Adunați în mijlocul orașului, maghiarii au urmărit discursuri și spectacole programate special pentru această zi, dar au avut și posibilitatea de a vedea pe un ecran amplasat în mijlocul orașului imagini de la manifestările din Ungaria.
Pe același ecran, oamenii au putut urmări și discursul premierului Viktor Orbán, care a profitat de prilej pentru a-și face campanie electorală. Conform informațiilor transmise de Observatorul de Covasna, prim-ministrul ungar le-a vorbit celor prezenți despre realizările din ultimii 12 ani, dar și despre influența negativă a partidelor din opoziția FIDESZ.
Totodată, Orbán a adus în discuție și războiul din Ucraina, subliniind nevoia de pace, dar și efectele pe care acesta le va asupra economiei statului pe care îl conduce. El a afirmat o dată în plus că nu dorește să se implice în acest război nici cu armament, nici cu armată.
Cât privește refugiații, Viktor Orbán a precizat că este dispus să le acorde tot sprijinul necesar celor din Ucraina, însă a continuat să se pronunțe împotriva migranților din alte spații.
Soția premierului Orbán, Anikó Lévai, a mers în regiunea Transcarpatia din Ucraina, unde trăiesc foarte mulți maghiari, cu un transport al Organizației Maghiare de Ajutor Ecumenic, fiind livrate 28 de tone de alimente și provizii igienice. Ea a spus că nu a fost ușor să ajungi în Ucraina, dar au depășit problemele. În Ucraina trăiesc peste 120 de mii de maghiari. Mulți dintre ei au plecat deja din țară, dar cei rămași au nevoie de ajutor.
Potrivit index.hu, Anikó Lévai este ambasadorul de bunăvoință al Organizației Maghiare de Ajutor Ecumenic. Ea a declarat pentru presa că majoritatea refugiaților din Transcarpatia provin din părțile de sud ale țării și din Kiev și a adăugat că toată lumea și-a exprimat speranța de a se putea întoarce.
Se pare că au fost ceva probleme la trecerea graniței, dar autoritățile ucrainene au fost foarte amabile cu ei. Ea a spus că autoritățile locale fac tot posibilul pentru a ajuta organizațiile de caritate. Vorbind despre sarcinile care mai urmează, Anikó Lévai a spus că, în calitate de mamă, gândurile ei sunt la copiii aflați la nevoie. „Scutece, alimente, produse neperisabile, haine calde. Dar refugiaților li s-a oferit totul”, a adăugat.
Soția premierului Orbán a subliniat că acei refugiați care își permit asta merg la hoteluri. Alții merg la familiile locale. Cei care nu au alte variante merg la cămine. Oamenii sunt speriați, dar răbdători și suportă situația cu demnitate – a spus ea pentru index.hu.
Az Orbán-kormány úgy döntött, hogy Magyarországon keresztül nem szállíthat senki sem fegyvert Ukrajnának, az ország légterét sem lehet erre használni. A magyar kormány az EU-ban ugyan megszavazta, hogy az Unió szállíthasson fegyvereket az ukrán hadseregnek, de ebben még passzívan sem kíván részt venni Magyarország.
2019-ben a kormány sokkal rugalmasabb volt, amikor orosz fegyvereket reptettek át a légtere felett. Igaz, azok a fegyverek nem háborús zónába, hanem Szerbiába mentek, ahol egy katonai bázis épült éppen Nis közelében, orosz részvétellel. Akkoriban a magyar kormány nem akadályozta meg, hogy az orosz fegyvereket Magyarország légterén keresztül reptessék. Az akkori helyzetet bonyolította, hogy 2014-ben az EU eltiltotta a tagállamokat attól, hogy részt vegyenek orosz fegyverkereskedelmi ügyletekben. Erre hivatkozva a román kormány nem engedte át a Szerbiának szánt orosz fegyvereket, amelyeket a Dunán akartak felúsztatni.
Ivan Lavrov orosz külügyminiszter és Semjén Zsolt magyar miniszterelnök-helyettes kézfogása, 2021 augusztus 24-én. Fotó: Miniszterelnöki Sajtóiroda/Botár Gergely/MTI/MTVA
Az oroszok ezután több alternatív útvonalat választottak az összesen 30 használt tankból és ugyanennyi páncélos járműből álló szállítmány célba juttatására. Az egyik megoldás az volt, hogy 10 páncélost repülőgépekre raktak, és a magyar légtéren keresztül vitték Szerbiába.
Gulyás Gergely akkoriban azt mondta, hogy az orosz szállítmány polgári teherszállítóval ment, nem katonai gépen, így a magyar kormánynak nem volt dolga az engedélyezéssel.
Hogy Ukrajnán keresztül, vagy hogyan jutott el az orosz hadi felszerelést szállító gép Magyarországig, az nem derült ki.
În contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, internauții români au dezvoltat pe rețelele de socializare fel și fel de glume cu privire la dificultatea Ungariei de a lua o poziție fermă față de intervenția de partea Ucrainei sau a Rusiei.
Pe de o parte, s-a pus problema că Viktor Orbán, care a demonstrat recent că dorește să întrețină relații diplomatice cu Vladimir Putin, nu ar putea acționa împotriva acestuia, pe de altă parte, s-a vorbit despre cum, din postura de membru NATO, Ungaria este obligată să se poziționeze împotriva liderului de la Kremlin. Cea de-a doua variantă nu ar fi dezirabilă pentru Orbán nici din cauza faptului că acesta este nemulțumit de felul în care statul amenințat acum de ruși a înțeles să își trateze minoritățile, cărora le-a răpit dreptul la educație în limbă maternă și nu numai.
În același spirit de glumă, internauții au decis că, dacă totuși urmărește să „fure” Ardealul, Viktor Orbán trebuie să se alăture și să aprobe recunoașterea de către Rusia a independenței celor două state autoproclamate, Doneţk şi Lugansk, pentru că în felul acesta ar crea precedent și ar bătători calea spre împlinirea acestui presupus vis.
Lumina vine însă de la liderul UDMR, Kelemen Hunor, al cărui partid este după cum bine se știe un fel de frate de cruce al partidului lui Orbán, FIDESZ. Recent, pe pagina sa de Facebook, vicepremierul României a postat un mesaj prin care condamnă gestul Rusiei, spulberând astfel sensul glumelor de pe rețelele de socializare.
„Considerăm iresponsabilă decizia Moscovei de a recunoaște independența celor două regiuni separatiste din estul Ucrainei. Forțele armate ruse nu au intrat pe teritoriul Ucrainei pentru menținerea păcii, ci pentru a ocupa agresiv teritorii din Ucraina.
Acest lucru nu este doar o amenințare la adresa păcii din regiune și din Europa, ci Rusia subminează și bazele dreptului internațional. Susținem ferm poziția Uniunii Europene, iar România, în calitate de membră NATO, trebuie să acționeze cu cea mai mare responsabilitate, contribuind la căutarea unei soluții diplomatice pașnice.
De asemenea, trebuie să susțină impunerea sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei și să sprijine acțiunile de apărare ale NATO”, scrie șeful UDMR pe pagina sa.
Publicația ungară Telex a publicat săptămâna trecută un amplu material despre strategia prin care partidul lui Viktor Orbán își face în această perioadă o campanie intensă în Transilvania. Conform publicației clasa politică de aici, alături de biserici, ONG-uri și presa loială Fidesz sunt implicate masiv în promovarea votului în favoarea actualilor guvernanți ai statului vecin. Fidelă față de Fidesz, UDMR aplică cu consecvență toate aceste strategii precise și bine gândite de contracarare a opoziției maghiare.
Jurnaliștii de la Telex arată între altele că, deși cei mai mulți maghiari din România manifestă recunoștință față de partidul lui Viktor Orbán pentru faptul de a le fi acordat cetățenie maghiară, mulți par să fi uitat că, inițial, Orbán și guvernul său nu au considerat oportună problema dublei cetățenii, invocând Legea statutului. Chestiunea a căpătat importanță pentru el abia în 2010 și a fost folosită ca subiect de campanie. La aceasta, contribuie și UDMR care a cultivat loialitatea față de Fidesz în rândul maghiarilor transilvăneni, ceea ce a confiscat orice șansă de dialog între aceștia și opozanții lui Viktor Orbán. În acest context, mesajele adversarilor Fidesz ajung doar sporadic la maghiarii ardeleni.
Această stare de fapt a condus, în final, la reacția în masă a ziariștilor de la Transindex, care au demisionat la unison. Aceștia au lansat la un moment dat o scrisoare deschisă prin care atrăgeau atenția asupra necesității de a asigura pluralismul și libertatea de exprimare în campania preelectorală dincolo de granițele Ungariei și de a promova dezbaterea publică. Ziariștii au precizat între altele că nu face bine nimănui ca maghiarii din Transilvania să fie percepuți în patria mamă ca o masă de oameni care pot fi cumpărați, sunt intransigenți, fără chip și fără opinii.
Demersurile care se fac de către simpatizanții lui Orbán în Transilvania sunt subtile și numeroase. Mai întâi am asistat la o mobilizare a primarilor și consilierilor județeni transilvăneni, UDMR, care s-au mobilizat remarcabil împotriva lui Péter Márki-Zay, candidatul opoziției pentru funcția de prim-ministru în Ungaria, cu care aceștia au refuzat să vorbească. Un exemplu de atitudine anti opoziție este cel al Annei Horváth, vicepreședintele executiv al UDMR, responsabil cu administrația locală, care a vorbit public despre faptul că marea doleanță a maghiarilor din Transilvania, referendumul din 5 decembrie 2004, este un obstacol grav și ireparabil care nu va permite opoziției maghiare și maghiarilor din Transilvania să-și restabilească relația.
Publicația precizează că loialitatea față de Fidesz este implicită. Prin toate mesajele scrise sau verbale, se imprimă în mintea alegătorilor transilvăneni ideea că „nu există alternativă”, că doar actualul partid de guvernământ este singurul pentru care cetățenii cu dublă cetățenie pot vota.
Péter Márki-Zay însuși a declarat la un moment dat că „Fidesz încearcă peste tot să ne facă imposibilă campania electorală”, adăugând că vede în tacticile politicienilor transilvăneni, ai liderilor județeni și municipali o strategie specifică unui stat-mafiot.
Un rol important în propagarea mesajelor pro Fidesz îl joacă Fundația Eurotrans, a cărei principale activități o reprezintă administrarea dublei cetățenii și înregistrarea maghiarilor din Transilvania pentru alegeri, precum și organizarea campaniei electorale în acest sens.
Fundația Eurotrans distribuie posterele liderilor municipali din UDMR care încurajează oamenii să voteze, precum și videoclipuri de campanie care prezintă antreprenori locali, profesori, studenți și oameni de biserică în reclame micro realizate în diferite regiuni.
În timp ce scena politică maghiară din Transilvania i-a întors spatele lui Péter Márki-Zay, trimișii partidului de guvernământ continuă să vină în România și să participe la conferințe de presă, întâlniri, inaugurări, consilii etc.
Fie că este vorba de un politician Fidesz sau UDMR, fie că este vorba de un mesaj de la liderii bisericii sau de (presupuși) oameni obișnuiți, aleși de comunicatorii de campanie, esența mesajului este aceeași: sprijinul substanțial primit de administrațiile locale, instituțiile de învățământ și bisericile transilvănene poate fi garantat pentru anii următori doar dacă maghiarii din Transilvania votează pentru Fidesz. Pentru că, dacă va veni un guvern de opoziție, nu va trimite niciun ban în Transilvania, iar atunci unele dintre instituțiile, programele sociale și beneficiile educaționale care au fost menținute anterior de statul maghiar se vor stinge.
Prin urmare, „interesul național” cere ca același partid care a cheltuit deja o mulțime de bani pentru maghiarii din afara granițelor să fie susținut în alegeri. Așadar, pe de o parte, donatorul generos, partidul de guvernământ care susține unitatea națională și prim-ministrul tuturor maghiarilor, Viktor Orbán, iar pe de altă parte, opoziția care a subminat întotdeauna interesul național și i-a divizat pe maghiari se vor afla față în față pe cântarul electoral.
La rândul lor, bisericile istorice maghiare din Transilvania, care și-au exercitat și în trecut influența în alegeri, îndeamnă oamenii să voteze, pentru că votul este o „datorie religioasă”.
Din articolul scris de jurnaliștii de la Telex, reiese și că rețeaua socială Facebook este un instrument foarte eficient de promovare a Fidesz în rândul transilvănenilor de etnie maghiară. Se înființează diverse grupuri pe platformă, care produc conținut ieftin și ușor de înțeles pentru campanii pentru baza lor de zeci de mii de adepți. În astfel de grupuri sunt postate meme-uri care îl înfățișează pe Márki-Zay ca pe un Terminator cu ochii mari.
Dar încercările de convingere sunt mult mai ample decât atât. De la metoda discutabilă a bunului sfat prietenesc, la calomnie sau fraze atent formulate, de tipul „dacă ești un maghiar adevărat”, „dacă ești un om cinstit”, „așa trebuie să votezi”, toate sunt mijloace de acțiune prin care, conform Telex, reprezentanții partidului Fidesz, mână în mână cu UDMR, încearcă din răsputeri să asigure succesul formațiunii politice în alegerile parlamentare de anul acesta, din Ungaria.
Săptămâna trecută, Parlamentul European a fost cuprins de un val de indignare după ce, în timpul unei dezbateri în plen pe tema statului de drept din Ungaria și Polonia, un europarlamentar naționalist bulgar a executat salutul nazist.
Urcând treptele care duc la ieșirea din sală, Angel Dzhambazki de la grupul eurosceptic ECR (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni ) s-a întors către prezidiu, întinzându-și brațul drept în fața lui, câteva secunde, înainte de a pleca.
„Nu vă vom permite niciodată să ne spuneți ce să spunem și să facem. Trăiască Bulgaria, Ungaria, Orbán, Fidesz și Europa statelor naționale”, a declarat anterior în parlament reprezentantul partidului de extremă dreapta bulgar, IMRO (Mișcarea Națională Bulgară).
VMRO, condus de Krassimir Karakachanov, a fost un partener al partidului GERB (Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei – afiliat PPE) al fostului premier Boyko Borissov. La ultimele alegeri generale din 14 noiembrie IMRO a obținut doar 1% din voturi și nu mai este reprezentat în Parlament.
Dzhambazki a descris pe Twitter drept „o abominație” decizia de miercuri a instanței superioare a UE – Curtea Europeană de Justiție – de a valida un mecanism, contestat de Polonia și Ungaria, care permite blocarea de fonduri către țările în care există încălcări ale regulii lege.
Vicepreședintele Parlamentului European, italianul Pina Picierno, care a condus dezbaterea, a spus că instituția va „verifica pe camerele video din sală ce s-a întâmplat, pentru a vedea dacă a existat un salut fascist sau nu”. „Nu permitem în niciun fel gesturi și simboluri fasciste. Dacă s-a făcut acest lucru, este extrem de grav și se vor lua sancțiuni”, a avertizat ea.
Secretarul de stat pentru afaceri europene al guvernului francez, Clément Beaune, care a fost prezent în cadrul președinției UE a țării sale, a numit gestul „scandalos” pe Twitter.
Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a scris și el pe Twitter că „un salut fascist în Parlamentul European este inacceptabil pentru mine, întotdeauna și oriunde”. „Mă jignește pe mine și pe toți ceilalți din Europa. Suntem Casa democrației. Acest gest este din cel mai întunecat capitol al istoriei noastre și trebuie lăsat acolo”, a adăugat ea.
Dzhambazki și-a câștigat o reputație atât în PE, cât și în Bulgaria pentru comportamentul său scandalos.
În 2019, a trebuit să-și ceară scuze după ce a făcut remarci xenofobe în timpul unei dezbateri parlamentare, când a numit-o pe europarlamentarul Karima Delli (Verzi), „o franțuzoaică de origine algeriană”, iar europarlamentarul Ismail Ertug (S&D) „o germană de origine turcă”.
În timpul protestelor împotriva guvernului lui Boyko Borissov din 2020, Dzhambazki a fost filmat aruncând petarde și turnând apă dintr-un furtun de incendiu peste oameni care protestează în fața sediului partidului VRMO din Sofia. El a refuzat să-și ceară scuze, spunând că videoclipul a fost editat.
Tot în Bulgaria, europarlamentarul a ajuns pe prima pagină a ziarelor pentru că a fost prins la volan în stare de ebrietate și pentru că a încercat să se îmbarce într-un avion spre Bruxelles, purtând o armă încărcată.
Ulterior, el a explicat că a uitat să lase arma acasă înainte de a pleca spre aeroport.
Premierul ungar, Viktor Orbán, a făcut sâmbătă o aluzie la posibilitatea ca ţara sa să părăsească Uniunea Europeană, fiind pentru prima dată când evocă o astfel de perspectivă, a relatat agenția germană DPA. Zoltán Kovács, secretar de stat responsabil cu comunicarea Guvernului ungar, a precizat într-o declaraţie publicată pe site-ul Secretariatului de stat, postată şi pe Twitter, că deși „prim-ministrul a abordat şi provocările cu care se confruntă Ungaria şi Uniunea Europeană, evident că nu a afirmat ce susţine titlul agenţiei germane de ştiri DPA”.
“Cel mai important este să vrem să rămânem împreună. Mai ales aici, în Europa, pentru că Uniunea Europeană are viitor doar dacă putem rămâne împreună, în ciuda înstrăinării culturale din ce în ce mai mari. Din partea noastră, dorim să menţinem unită Uniunea Europeană. De aceea, am prezentat în mod repetat oferte de toleranţă Bruxelles-ului şi Berlinului”, a citat Zoltán Kovács din discursul premierului ungar.
Sâmbătă, Viktor Orbán, care se află la putere și domină politica din Ungaria de mai bine de un deceniu, a acuzat Uniunea Europeană duce „un război sfânt, un jihad” sub sloganul statului de drept.
Viktor Orban a vorbit cu câteva zile înainte de o decizie crucială a Curţii Europene de Justiţie (CEJ) referitoare la noul mecanism al UE privind statul de drept. În cadrul acestui sistem, ţările care încalcă statul de drept ar putea pierde fonduri de la bugetul general al UE. Ungaria şi Polonia au depus o plângere împotriva acestui mecanism, care a fost adoptat în decembrie 2020, iar CEJ urmează să se pronunţe miercuri.
În acest context, Viktor Orban a cerut „toleranţă” din partea UE faţă de Ungaria. În caz contrar, a spus el, nu va fi posibil să se continue pe o cale comună.
Acest site folosește "cookies". Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora. Cookie settingsACCEPT
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
