Categories
Stiri

Csaba Asztalos clarifică motivul pentru care Dan Tanasă câștigă zeci de procese împotriva autorităţilor locale pe tema limbii maghiare

În ultimii ani, asociaţia condusă de Dan Tanasă a intentat zeci de procese împotriva unor primării din Transilvania, şi mai ales din Secuime, pe care îi acuză de discriminare din cauza utilizării limbii maghiare şi a unor simboluri. În numeroase cazuri, instanţa a dat dreptate ADEC şi i-a obligat pe edilii maghiari să achite amenzi.

Maszol a discutat cu preşedintele CNCD, Csaba Asztalos, după ce asociaţia lui Dan Tanasă, Asociaţia Civică pentru Demnitate în Europa (ADEC), a câştigat un proces împotriva Primăriei Miercurea-Ciuc şi CNCD. Potrivit instanţelor din România, orice conţinut oficial al unor instituţii publice trebuie publicat şi în limba română într-o cantitate şi calitate identică, indiferent de proporţia pe care o au persoanele de etnie română în cadrul populaţiei unei aşezări, arată Csaba Asztalos. “Acest lucru nu era obligatoriu nici măcar înainte de 1989, şi nici nu s-au tradus integral publicaţiile”, scrie portalul, citându-l pe preşedintele CNCD.

Potrivit lui Csaba Asztalos, “jurisprudenţa s-a format astfel din cauza interpretării incorecte a legilor”. În opinia sa, faptul că informaţiile sunt prezentate într-un număr de pagini diferit în cealaltă limbă, poate fi considerat, cel mult, o discriminare lingvistică, dar în niciun caz o discriminare etnică.

Preşedintele CNCD a subliniat că aceste situaţii ar trebui reglementate mai precis, întrucât interpretarea instanţelor face ca eforturile administraţiilor locale de a avea o publicaţie şi într-o limbă minoritară să devină “imposibilă”. Practicii actuale a instanţelor i-ar pune capăt dacă Parlamentul României ar modifica legea şi ar reglementa mult mai precis drepturile de utilizare a limbilor minorităţilor, a spus Asztalos.

Sursa: hirado.hu

Categories
Interviuri

Kiss Tamás, sociolog: maghiarii sunt cea mai eurosceptică categorie de populație din România, deoarece consumă aproape exclusiv mass-media ungare

În cadrul unui interviu realizat pentru RFI România, sociologul clujean Kiss Tamás, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, a analizat cum se prezintă situația maghiarilor din țara noastră, la un an de la începutul războiului din Ucraina, cu toate implicațiile ce decurg de aici.


Referindu-se la o cercetare realizată de ISPMN, conform căreia maghiarii au devenit practic cea mai pro-rusă comunitate din România, Kiss Tamás a explicat că “nu este vorba despre un consens pro-rus sau despre o poziție pro-rusă sau pro-Putin, ci mai degrabă este un fel de scepticism față de instituțiile vestice sau de aceste instituții internaționale, cum ar fi Uniunea Europeană, cum ar fi NATO.

Deci este un scepticism față de Vest și critică față de Vest. Și în acest sens, cred că este o diferență foarte semnificativă între opinia publică maghiară din Transilvania și opinia publică românească. Deci, eu nu aș interpreta aceste date ca o poziție pro-rusă, ci ca opoziție antivest.”

Cauza acestei atitudini este una singură: discursul iliberal al lui Viktor Orban si consumul aproape exclusiv de presa ungară de către maghiarii transilvăneni. “Deci, în Ungaria, de fapt, avem un consens asupra dezvoltării sau un consens asupra modernizării, total altfel decât în România. E o critică și un discurs antieuropean și eurosceptic, care e răspândit în mass media maghiară și are efecte și în Transilvania, pentru că marea majoritate a maghiarilor din Transilvania consumă aceste surse mass media din Ungaria”.

Acolo unde maghiarii relaționează mai mult cu populația majoritară, aceștia sunt “mai ancorați în acest mainstream românesc, atunci sunt mai conectați la discursul de modernizare sau discursuri de dezvoltare care sunt elaborate în România și mai puțin conectate la aceste discursuri din Ungaria. Dar acest lucru nu e legat neapărat de studii sau de regiune. Bineînțeles că în secuime, unde maghiarii constituie un bloc etnic, nu au relații frecvente cu majoritatea, acolo aceste ancorării în opiniile publice românești sunt mai puțin prezente.”

Referindu-se la politicienii care îi reprezintă pe maghiari, sociologul a criticat atitudinea UDMR-ului, deoarece “pentru ei contează mai mult contextul românesc, însă ei nu au un discurs foarte bine elaborat și pus la punct și agresiv cum e discursul din Budapesta. Și acest lucru înseamnă că discursul politicienilor UDMR contează din ce în ce mai puțin pentru maghiarii din Transilvania și contează din ce în ce mai mult discursul mai agresiv și mai bine structurat al politicienilor sau a mass media din Budapesta.

Fac un fel de discurs dual, se relatează și la opinia publică sau la discursul dominant din sfera publică românească, dar se relatează și la Orbán, adică nu merg contra lui Orban. Și din această perspectivă, de fapt, în foarte multe cazuri nu spun nimic.”

Sursa: rfi.ro

Categories
Politic Stiri

De Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, Viktor Orban trimite săgeți către Bruxelles, Washington și Kiev

Viktor Orban a transmis, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, sărbătorită pe 15 martie, că Ungaria tratează cu respect toate națiunile, dar se așteaptă la același respect față de maghiari și de la „Bruxelles, Washington sau Kiev”.

În deja obișnuita sa scrisoare scrisă cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni, prim-ministrul Ungariei i-a salutat pe toți membrii maghiare.

„Chiar şi la o distanţă de 175 de ani, ne aducem aminte cu admiraţie de această zi imaculată, plină de lumină, în care naţiunea maghiară şi-a câştigat libertatea în pace şi în armonie, fără vărsare de sânge. De-a lungul istoriei noastre, noi, maghiarii, am demonstrat de multe ori că avem curajul să luptăm împotriva forţelor inamice care vor să ne copleşească, dar în acelaşi timp – la fel ca multe alte naţiuni – preferăm mai degrabă să trăim în libertate, decât să murim pentru ea”, a punctat Viktor Orban.

El nu a ratat ocazia și a aruncat săgeți către Bruxelles, Washington și Kiev.

„Ne dorim pacea şi suntem de partea păcii. Tratăm alte naţiuni cu respect, dar ne aşteptăm la acelaşi respect şi faţă de maghiari – de la cei din Bruxelles, Washington sau Kiev”, a scris, în cadrul scrisorii, Orban.

El a mai precizat și că în Bazinul Carpatic „securitatea şi prosperitatea poporului maghiar poate fi garantată”.

Sursa: hirado.hu

Sursa foto: Viktor Orban/Facebook

Categories
Stiri

László Tőkés acuză unii membri ai UDMR că “au stârnit discordie între maghiari”

Comentariile au fost făcute plecând de la decizia guvernului ungar de a retrage sprijinul acordat reţelei din Transilvania a Centrelor Democraţiei administrate de Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), organizație condusă de fostul prelat.

László Tőkés a transmis că Secretariatul de Stat pentru Politică Naţională din cadrul Cancelariei Prim-ministrului ungar, a reziliat acordul de cooperare cu CNMT “fără justificare şi fără o notificare oficială, de pe o zi pe alta”.

Astfel a fost desființată reţeaua Centrelor Democraţiei pe care organizaţia a administrat-o în Transilvania începând din 2010. Personalul acestor birouri care au funcţionat în mai multe oraşe transilvane a ajutat maghiarii din Transilvania să obţină cetăţenia ungară, au pregătit procesul de naturalizare şi au întocmit dosarele aferente.

Președintele CNMT nu s-a sfiit să arate cu degetul vinovații pentru această situație, și anume organizația “concurentă” pentru inimile maghiarilor din România si banii veniți de la Budapesta, UDMR. “Consider că este o greşeală politică, iar în spatele ei se află lobby-ul şi diversiunea UDMR. Din păcate, au reuşit să convingă autorităţile să ne taie finanţarea” – a spus fostul europarlamentar, referindu-se la UDMR, sub egida căreia Fundaţia Eurotrans desfăşoară aceeaşi activitate în Transilvania.

În opinia lui László Tőkés, CNMT a fost gata să coopereze cu UDMR, dar politicienii uniunii “în mod regretabil au stârnit discordie între maghiari”.

Sursa: hirado.hu

Categories
Stiri

De ce nu mai ajung investițiile Ungariei în Transilvania? Două variante

Mónika Kozma, președinta Fundației Pro Economica din Târgu Mureș, a declarat pentru publicația Kronika faptul că investițiile ungare din Transilvania, prin care au fost construite școli și grădinițe pentru copiii maghiari, nu mai pot continua din cauza lipsei acordului Guvernului României. Pe de altă parte, surse evz.ro din Cluj-Napoca menționează lipsa banilor de la bugetul Ungariei, provocată de actualele crize suprapuse. Cine are dreptate?

”Războiul din Ucraina și criza energetică au devenit noi probleme. Finanțarea în continuare a sprijinului economic maghiar a devenit discutabilă, dar vestea bună este că, în ciuda problemelor economice, guvernul ungar a inclus acest program în bugetul de stat din acest an. Prin urmare, partea maghiară ar putea lansa noua licitație, dacă acordul mult așteptat cu România va putea fi finalizat”, a spus Mónika Kozma, președinta Fundației Pro Economica.

Ce spune Ministerul de Externe?

Ministerul de Externe de la București a anunțat că nu există un consimțământ al aurorităților române pentru ca aceste investiții să se poate derula și pe viitor. Negocierile privind continuarea programului de dezvoltare economică a Transilvaniei, așa numesc maghiarii acest proiect, au început odată cu precedentul guvern de la București, care a impus condiții diferite pentru investițiile economice maghiare în Transilvania.

”Nu a fost încheiat niciun acord bilateral, la niciun nivel, între România și Ungaria, pentru derularea de către statul ungar de programe de finanțare pe teritoriul României. În absența unui astfel de acord, nu există consimțământul părții române pentru derularea de către partea ungară a unor astfel de programe în România”, au declarat oficiali din cadrul Ministerului de Externe de la București, citați de G4Media.ro.

Fermierii din țara noastră pot accesa fonduri ale Guvernului României fără dificultăți sau capcane

Kozma a mai spus că micile subvenții acordate fermierilor maghiari din zona Transilvaniei, nu mai sunt de ajutor pentru aceștia, din moment ce România a lansat programe mult mai complexe care vin în sprijinul acestora.

Între timp, însă, în România a fost lansată și o gamă largă de licitații, pentru fermele agricole cu fonduri de la Uniunea Europeană, care sunt destinate și fermierilor maghiari.

”Deși este adevărat că aceste licitații sunt mai birocratice și mai dificil de aplicat decât micile subvenții maghiare, Mónika Kozma spune că în Transilvania nu mai există nevoia urgentă de subvenții agricole maghiare, așa cum era în urmă cu câțiva ani”, informează ziarul maghiar Kronika.

Ce înseamnă criza financiară din Ungaria?

O analiză a New York Times din decembrie 2022 menționa că Ungaria se confruntă cu una dintre cele mai mari rate ale inflației din Europa și cu o devalorizare puternică a monedei. În noiembrie, rata inflației a fost de peste 22%, iar forintul a scăzut cu aproape 10% față de euro, de la începutul anului.

În ultimul an, liderii opoziției au avertizat în mod repetat că țara va avea de suferit, deoarece guvernul a cheltuit masiv bani de la buget, pentru a-și asigura victoria electorală zdrobitoare din primăvară.

Acum, când economia se îndreaptă spre recesiune, realitatea economică a lovit dur întreaga Ungarie. Guvernatorul băncii centrale a țării, de obicei un aliat de nădejde al Fidesz, a avertizat luna aceasta că Ungaria trebuie să accepte faptul că „economia se află într-o situație aproape critică”, în mare parte din cauza a politicilor inflaționiste ale propriului guvern, nu doar a războiului din Ucraina.

La conferința sa anuală de presă, Orban a recunoscut că țara sa se confruntă cu probleme, descriind anul 2022 ca fiind „probabil cel mai dificil an în Ungaria de la căderea comunismului”.

Categories
Stiri

Înalta Curte a decis anularea hotărârii prin care a fost aprobat steagul Municipiului Sfântu Gheorghe

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a păstrat decizia Curții de Apel Brașov de anul trecut, cea prin care s-a decis anularea Hotărârii de Guvern prin care a fost aprobat steagului Municipiului Sfântu Gheorghe. ICCJ a respins recursurile depuse de Primăria din Sfântu Gheorghe și de Guvernul României.

„Admite excepţia nulităţii recursului declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe. Anulează, ca nemotivat, recursul declarat de pârâtul Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe împotriva sentinţei civile nr. 47 din 20 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Respinge excepţia nulităţii recursurilor declarate de pârâţii Guvernul României şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Sfântu Gheorghe, ca neîntemeiată. Respinge recursurile declarate de pârâţii Guvernul României şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Sfântu Gheorghe împotriva sentinţei civile nr. 47 din 20 aprilie 2022, pronunţată de Curtea de Apel Braşov – Secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată de intervenienta Asociaţia Sepsireform în favoarea recurenţilor-pârâţi Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe şi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Sfântu Gheorghe, ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunţată astăzi, 21 februarie 2023, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin intermediul grefei instanţei”, conform deciziei luate marți, 21 februarie, de ICCJ.

Reprezentanții Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (FCRCHM), cei care au atacat în justiție Hotărârea Guvernului privind aprobarea steagului din Sfântu Gheorghe, au transmis, printr-un comunicat de presă, că decizia ICCJ reprezintă „victoria finală” pentru ei.

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád susține că autoritățile au respectat legea atunci când steagul Municipiului a fost aprobat.

„Am respectat întocmai legea! Noi considerăm că steagul Municipiului nu este unul monoetnic, iar cei care au contestat steagul, au contestat de fapt stema oraşului, care a fost aprobată de Guvern încă din 2007 având inclusiv avizul Comisiei Naţionale de Heraldică. Vom relua procedura de aprobare pentru că Hotărârea Consiliului Local Sfântu Gheorghe nu a fost anulată, ci doar Hotărârea de Guvern”, a spus primarul, conform unei informări de presă publicate pe site-ul primăriei.

Discuțiile privind steagul Municipiului Sfântu Gheorghe sunt vechi, dar iată că, cel puțin pentru moment, ICCJ a lămurit situația.

În decembrie anul trecut, ICCJ a dat o hotărâre favorabilă în privința steagului județului Covasna, și hotărârea prin care a fost aprobat acesta fiind atacată tot de FCRCHM.

Sursa: CovansaMedia.ro

Foto: Primăria Sfântu Gheorghe

Categories
Stiri

Firma din Harghita care producea conserve cu excremente de urs, amendată de Protecția Consumatorului

Firma din Harghita care producea conserve cu excremente de urs care erau ulterior comercializate în Târgu Secuiesc și Turia, din județul Covasna, a fost amendată cu 40.000 de lei. Produsul este posibil să fie scos complet de la comercializare, conform reprezentanților Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorilor (CJPC) Covasna.

„S. C. Xindex Eco SRL, din com. Sanmartin, jud. Harghita, a fost sancționată contravențional cu suma de 40000 lei și propunerea pentru emiterea Deciziei de încetare a practicii comerciale înșelătoare/ incorecte”, a anunțat unul dintre reprezentanții CJPC Covasna, Mircea Diacon.

Conform acestuia „în cursul anului 2022, s-au găsit la comercializare în mun. Târgu Secuiesc și com. Turia, județul Covasna, produsul: conservă cu excremente de urs”, și au fost găsite următoarele nereguli:

  • pe eticheta produsului scris în limba maghiara se precizează următoarele: fără gluten, fără conservanți, fără organisme modificate genetic, produs vegan, marfă proaspătă, original secuiesc, își păstrează calitatea la nesfârșit fără deschiderea conservei, pentru deschidere se recomandă utilizarea briceagului secuiesc, caracteristici ce sunt atribuite produselor alimentare, cu toate că se precizează că nu este recomandat pentru consum, dar este recomandat pentru alte scopuri neprecizate.
  • materia prima utilizată proaspătă și caldă pentru fabricarea produsului „conservă cu excremente de urs”, este excrementul de urs brun, o materie fecala care poate conține paraziți, floră microbiana patogena care poate prezenta o sursă de infecție organismului uman la deschiderea ambalajului și la contactul fizic cu acest produs.

În toamna anului trecut, descoperirea celor de la CJPC Covasna a făcut înconjurul presei naționale și încă de atunci cei de la Protecția Consumatorilor au anunțat că vor analiza mai atent cazul și vor lua măsuri.

Foto: CJPC Covasna

Sursa: CJPC Covasna

Categories
Magyar típusú találkozás

Mitől lenne jobb ország Románia a magyarok számára?

A kérdést egy igen kedves bukaresti barátom tette fel: abban maradtunk, hogy válaszolok. Nyilván az alábbi sorok valamelyest szubjektívek, viszont léteznek olyan dolgok, amelyek a magyarok számára gondot jelentenek.

Az alábbi írásban azoknak a törvényeknek, megnyilvánulásoknak szándékozom helyet biztosítani, amelyek specifikusan a magyarokat érintik: természetesen az infrastruktúra hiánya, az iskolarendszer problémái, az egészségügyi ellátás hiányosságai a magyarokat is zavarják, viszont a többségi nemzetet épp ugyanolyan mértékben érintik.

Az első, és valószínűleg legnagyobb gond a magyarellenes közbeszéd. Nem lehet elképzelni olyan nyugati országot, ahol az államelnök egy „Io nopot PSD” (https://www.youtube.com/watch?v=LiNtB9Fl84M) jellegű megnyilvánulást megenged magának. Romániában tulajdonképp nincs szélsőjobbos nacionalista megnyilvánulásokra szakosodott párt – adott helyzetben ugyanis még a nagy-koalíció pártjai sem riadnak vissza egy kis bozgorozástól, nyilván ennél azért finomabban. A különbség annyi, hogy ameddig az AUR 2 bites megfogalmazásban teszi ezt, addig a PSD, PNL, stb. kicsit szofisztikáltabban fogalmaz. Több évtized után Erdélybe hazatért kutató fogalmazta meg szépen azt, ami a médiából szembeömlött vele: „azt hittem, itt hetek kérdése és felhúznak a lámpavasra minket”. Ameddig a közszereplők, politikusok megengedik maguknak a magyarellenességet az sem meglepő, hogy a focipályák lelátóin is megy az „Afară, afară, cu ungurii din țară”.

Naivitás lenne azt gondolni, hogy az idegengyűlölet egy nem létező jelenség Németországban, Franciaországban, Angliában – ami más, az, ahogy a hatóságok reagálnak rá. Pontosabban, hogy reagálnak rá. Az Asztalos Csaba által vezetett diszkriminációellenes tanács ehhez egymagában kevés – itt államelnök, miniszterelnök, parlament kellene lépjen. A magyar- (és adott esetben) romaellenes megnyilvánulások tolerálható kategóriába esnek. Ha valaki objektíven akarja elképzelni ezek súlyát, akkor helyettesítse be a magyar-t mondjuk afro-amerikaiakkal és képzelje el, hogy mekkora cirkusz lenne az Amerikai Egyesület Államokban egy hasonló helyzetben.

Itt jutunk el a következő ponthoz. Románia képviseletében, különböző fórumokon, kizárólag román ajkú politikusok szoktak dicsekedni, hogy Romániában a kisebbségi kérdéseket milyen példásan megoldották. Tulajdonképpen, jogilag nézve, elég széleskörű jogai vannak a magyarságnak – hisz elsősorban mi élünk ezekkel. Gyakorlatban sok jogszabályt nem alkalmaznak egyáltalán vagy megfelelően. Illetve az sem kivételes, hogy magyarokkal szemben visszaélésesen alkalmaznak jogszabályokat, illetve ha a magyarokat éri valamilyen sérelem, nem alkalmazzák a jogszabályokat. Ezt a szaknyelv intézményesített diszkriminációnak minősíti: hozzunk rá néhány példát. Arról, hogyha valaki egy francia, egy amerikai zászlóval akart bemenni egy futballmeccsre még nem hallottunk, hogy gondot okozott volna. A magyar vagy székely zászló annál inkább…A magyar nyelvű felsőoktatáshoz való jogot törvény szavatolja. A Marosvásárhelyi Orvosi Gyógyszerészeti Egyetem esete 1990-től tüske a magyarság szemében, annál is inkább, hogy a független magyar oktatásra ebben az esetben immár évszázados ígéret és igény van.

A magyarok intézményes lekezelése egy másik probléma. Dan Tănasă önjelölt szélsőjobboldali jogvédő sorra nyeri a pereket olyan esetekben, ahol egy épület tetején azt írja, hogy Községháza. Úgy vélem, hogy egy kisebbségnek jogában kell álljon, hogy történelmi múltját megjelenítse, emlékhelyekkel alátámassza, megerősítse, hiszen az identitástudatnak részét képezi az ilyen jellegű cselekedet. Ez néha valóban osztentatív – ám ha nem alkalmazunk kettős mércét, akkor nem csak román oldalról férhet bele, hanem magyar részről is. A fennebb említett személy sportot űzött abból is, hogy az egy sorban, egymás mellett elhelyezkedő román és magyar feliratokat távolíttatott el bíróságilag: hiába jogszerű az eljárás, hiszen a törvény értelmében a román felirat felül kell elhelyezkedjen, a magyar szigorúan alatta, a szándék egyértelmű, még a jogszabályban is: a magyar szimbolisztikailag legyen alárendelt nyelv. Ezt a helyzetet tulajdonképp a román többség kellene felszámoltassa – hiszen így nehéz nem másodrangú állampolgárként értelmezni a magyarságot. Ha már itt tartunk, Magyarországon a román iskolákon és egyéb intézményeken lehet felül a román felirat, nem zavar senkit.

Ebben az összehasonlításban Románia alulmarad szimbólumhasználatban is: magyarországi közintézményen kihelyezhető Románia zászlaja is. Nyilván, van eltérés az arányok közt: hiszen a magyarországi románság száma rendkívül alacsony, egy akkora kisebbség nem piszkálja az ingerküszöböt.

Utolsó gondolatként beszéljünk az ingerküszöbről. Románia jelenlegi formájának kialakulása óta hol intenzívebben, hol lazábban, de létezik a magyar vidékek tudatos és intézményes formában történő elrománosítása: jelen pillanatban ez a belügyön keresztül történik, a csendőrség számának teljesen aránytalan felduzzasztásával, a tömbmagyar részekre költöző belügyminisztériumi alkalmazottaknak nyújtott anyagi plusz juttatásokkal.

A vezető politikai réteg tudatosan tartja fenn a nemzetiségi feszültségeket: gyakran használják ezt egyéb, a teljes országot érintő problémákról figyelemelterelésnek, nem utolsó sorban választói tőkének is. Az állítás a magyar politikumra is érvényes, de van egy jelentős különbség: a magyarság ebben a történetben a gyenge fél.

A vezető román politikai réteg nem mért fel egy dolgot: a magyarság számaránya csökken. Hosszú távon nem a magyarság a győztese ennek a jelenlegi helyzetnek, így akár nemzetiségi feszültségek nélkül is lehetne folytatni. Persze igaz az is, hogy nincs egy igazán markáns politikai vezető, aki azt is meglépné, hogy egy sajtótájékoztatón a mikrofonok előtt elmondja: engedjük el ezt a nemzeti kérdést – a magyarok mások, sok szempontból furcsák nekünk románoknak, de az élet ettől szép, vegyük lazán, próbáljunk egy élhetőbb országot létrehozni együtt.

Persze ez a kép utópia: a vezetők fő motivációja nem az élhetőbb Románia létrehozása.

Nagy Kálmán

Categories
Politic Stiri

Lecția UDMR pentru partidele românești: „Cu toții suntem responsabili de bătrânii noștri”

„Ajutăm bătrânii care locuiesc în așezări rurale și orașe cu mai puțin de 20.000 de locuitori, motiv pentru care sprijinim îngrijirea la domiciliu, înființarea de centre de zi și de reabilitare, crearea unei bucătării sociale și a unei rețele de gardieni din sat.

Municipalitățile, organizațiile civile și bisericile pot participa toate la licitație”, se arată într-un mesaj publicat pe site-ul UDMR.

Reprezentanții UDMR subliniază, astfel, că bătrânii nu pot reprezenta o povară pentru nimeni.

„Persoanele în vârstă nu pot reprezenta o povară pentru societate, familie, comunitatea locală și administrația locală. Cu toții suntem responsabili pentru bătrânii noștri. În guvern, UDMR susține, așadar, ca cât mai mult sprijin să se adreseze organizațiilor care se ocupă de îngrijirea persoanelor vârstnice (…).

Bugetul total al licitației este de 124 de milioane de lei, ofertele putând fi depuse până pe 8 martie la sediul ministerului. Un avantaj important al licitației este că ministerul își va asuma costurile de funcționare ale acestor centre și servicii până la 31 decembrie 2024”, mai arată sursa citată anterior.

Mai multe detalii despre licitația lansată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale pot fi găsite aici.

Notă: traducerea textului s-a realizat din limba maghiară în limba română cu ajutorul dicționarelor disponibile online.

Sursa: UDMR

Sursa foto: UDMR

Categories
Politic Stiri

Ministrul Sportului, de la UDMR: „Nu putem avea (în România) echipe formate doar din jucători străini”

Ministrul Sportului, Eduard Novak, își susține în continuare Ordinul semnat prin care echipele sunt obligate să aibă cel puțin 40% din componență jucători români. Acuzat de președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, că ar fi vorba despre o măsură discriminatorie, ministrul din partea UDMR a replicat că decizia nu încalcă normele europene, deci nu poate fi vorba de o măsură discriminatorie.

„Am trăit cu toţii emoţiile momentelor de glorie din gimnastică, handbal, fotbal, canotaj şi alte sporturi cu echipe de aur, o tradiţie pe care vrem să o transmitem mai departe către generaţiile viitoare. Pentru asta avem nevoie în primul rând de un cadru adecvat, aşa cum este şi Ordinul 500/2022 privind ponderea de minimum 40% jucători români pe teren, în timpul competiţiilor oficiale. Este o iniţiativă intens dezbătută în ultimul timp, dar care poate reprezenta o gură de aer pentru sport. În plus, contrar unor opinii din spaţiul public, ordinul 500/2022 nu aduce atingere normelor europene, nu încalcă libera circulaţie prevăzută la art. 45 TFUE şi prin urmare nu este una discriminatorie”, a scris Eduard Novak, pe Facebook.

Ministrul a adăugat și faptul că el crede într-un sistem în care sportivii români să fie promovați.

„Cred într-un sistem în care să promovăm mai mult sportivii români şi să creştem baza de selecţie pentru înalta performanţă. Poate că pe pereţii din camerele lor tinerii noştri sportivi au idoli precum Hagi, Popescu, Neagu, Huţupan, Pîrv, Mureşan sau altă legendă a României, dar pentru a călca pe urmele lor ei au nevoie de spaţiu de afirmare în echipele în care evoluează”, a mai adăugat ministrul din partea UDMR.

Începând cu sezonul 2022-2023, Ministerul Sportului a impus obligativitatea unei ponderi de 40% a sportivilor români în competițiile naționale în sporturile de echipă. Federația Română de Fotbal, Federația Română de Handbal și alte federații au criticat decizia ministrului.

Sursa: digi24.ro

Foto: Eduard Novak/Facebook