Categories
Internationale Locale Politic

Fidesz îi bombardează cu mesaje de campanie electorală pe maghiarii din Transilvania

Publicația ungară Telex a publicat săptămâna trecută un amplu material despre strategia prin care partidul lui Viktor Orbán își face în această perioadă o campanie intensă în Transilvania. Conform publicației clasa politică de aici, alături de biserici, ONG-uri și presa loială Fidesz sunt implicate masiv în promovarea votului în favoarea actualilor guvernanți ai statului vecin. Fidelă față de Fidesz, UDMR aplică cu consecvență toate aceste strategii precise și bine gândite de contracarare a opoziției maghiare. 

Jurnaliștii de la Telex arată între altele că, deși cei mai mulți maghiari din România manifestă recunoștință față de partidul lui Viktor Orbán pentru faptul de a le fi acordat cetățenie maghiară, mulți par să fi uitat că, inițial, Orbán și guvernul său nu au considerat oportună problema dublei cetățenii, invocând Legea statutului. Chestiunea a căpătat importanță pentru el abia în 2010 și a fost folosită ca subiect de campanie. La aceasta, contribuie și UDMR care a cultivat loialitatea față de Fidesz în rândul maghiarilor transilvăneni, ceea ce a confiscat orice șansă de dialog între aceștia și opozanții lui Viktor Orbán. În acest context, mesajele adversarilor Fidesz ajung doar sporadic la maghiarii ardeleni. 

Această stare de fapt a condus, în final, la reacția în masă a ziariștilor de la Transindex, care au demisionat la unison. Aceștia au lansat la un moment dat o scrisoare deschisă prin care atrăgeau atenția asupra necesității de a asigura pluralismul și libertatea de exprimare în campania preelectorală dincolo de granițele Ungariei și de a promova dezbaterea publică. Ziariștii au precizat între altele că nu face bine nimănui ca maghiarii din Transilvania să fie percepuți în patria mamă ca o masă de oameni care pot fi cumpărați, sunt intransigenți, fără chip și fără opinii.

Demersurile care se fac de către simpatizanții lui Orbán în Transilvania sunt subtile și numeroase. Mai întâi am asistat la o mobilizare a primarilor și consilierilor județeni transilvăneni, UDMR, care s-au mobilizat remarcabil împotriva lui Péter Márki-Zay, candidatul opoziției pentru funcția de prim-ministru în Ungaria, cu care aceștia au refuzat să vorbească. Un exemplu de atitudine anti opoziție este cel al Annei Horváth, vicepreședintele executiv al UDMR, responsabil cu administrația locală, care a vorbit public despre faptul că marea doleanță a maghiarilor din Transilvania, referendumul din 5 decembrie 2004, este un obstacol grav și ireparabil care nu va permite opoziției maghiare și maghiarilor din Transilvania să-și restabilească relația.

Publicația precizează că loialitatea față de Fidesz este implicită. Prin toate mesajele scrise sau verbale, se imprimă în mintea alegătorilor transilvăneni ideea că „nu există alternativă”, că doar actualul partid de guvernământ este singurul pentru care cetățenii cu dublă cetățenie pot vota.

Péter Márki-Zay însuși a declarat la un moment dat că „Fidesz încearcă peste tot să ne facă imposibilă campania electorală”, adăugând că vede în tacticile politicienilor transilvăneni, ai liderilor județeni și municipali o strategie specifică unui stat-mafiot. 

Un rol important în propagarea mesajelor pro Fidesz îl joacă Fundația Eurotrans, a cărei principale activități o reprezintă administrarea dublei cetățenii și înregistrarea maghiarilor din Transilvania pentru alegeri, precum și organizarea campaniei electorale în acest sens.

Fundația Eurotrans distribuie posterele liderilor municipali din UDMR care încurajează oamenii să voteze, precum și videoclipuri de campanie care prezintă antreprenori locali, profesori, studenți și oameni de biserică în reclame micro realizate în diferite regiuni.

În timp ce scena politică maghiară din Transilvania i-a întors spatele lui Péter Márki-Zay, trimișii partidului de guvernământ continuă să vină în România și să participe la conferințe de presă, întâlniri, inaugurări, consilii etc.

Fie că este vorba de un politician Fidesz sau UDMR, fie că este vorba de un mesaj de la liderii bisericii sau de (presupuși) oameni obișnuiți, aleși de comunicatorii de campanie, esența mesajului este aceeași: sprijinul substanțial primit de administrațiile locale, instituțiile de învățământ și bisericile transilvănene poate fi garantat pentru anii următori doar dacă maghiarii din Transilvania votează pentru Fidesz. Pentru că, dacă va veni un guvern de opoziție, nu va trimite niciun ban în Transilvania, iar atunci unele dintre instituțiile, programele sociale și beneficiile educaționale care au fost menținute anterior de statul maghiar se vor stinge. 

Prin urmare, „interesul național” cere ca același partid care a cheltuit deja o mulțime de bani pentru maghiarii din afara granițelor să fie susținut în alegeri. Așadar, pe de o parte, donatorul generos, partidul de guvernământ care susține unitatea națională și prim-ministrul tuturor maghiarilor, Viktor Orbán, iar pe de altă parte, opoziția care a subminat întotdeauna interesul național și i-a divizat pe maghiari se vor afla față în față pe cântarul electoral.

La rândul lor, bisericile istorice maghiare din Transilvania, care și-au exercitat și în trecut influența în alegeri, îndeamnă oamenii să voteze, pentru că votul este o „datorie religioasă”.

Din articolul scris de jurnaliștii de la Telex, reiese și că rețeaua socială Facebook este un instrument foarte eficient de promovare a Fidesz în rândul transilvănenilor de etnie maghiară. Se înființează diverse grupuri pe platformă, care produc conținut ieftin și ușor de înțeles pentru campanii pentru baza lor de zeci de mii de adepți. În astfel de grupuri sunt postate meme-uri care îl înfățișează pe Márki-Zay ca pe un Terminator cu ochii mari. 

Dar încercările de convingere sunt mult mai ample decât atât. De la metoda discutabilă a bunului sfat prietenesc, la calomnie sau fraze atent formulate, de tipul „dacă ești un maghiar adevărat”, „dacă ești un om cinstit”, „așa trebuie să votezi”, toate sunt mijloace de acțiune prin care, conform Telex, reprezentanții partidului Fidesz, mână în mână cu UDMR, încearcă din răsputeri să asigure succesul formațiunii politice în alegerile parlamentare de anul acesta, din Ungaria.

Sursa: telex.hu

Fotografii: Facebook/ Potápi Árpád János

Categories
Internationale Stiri

Viktor Orbán, ovaționat cu salutul nazist în plenul de la Strasbourg

Săptămâna trecută, Parlamentul European a fost cuprins de un val de indignare după ce, în timpul unei dezbateri în plen pe tema statului de drept din Ungaria și Polonia, un europarlamentar naționalist bulgar a executat salutul nazist. 

Urcând treptele care duc la ieșirea din sală, Angel Dzhambazki de la grupul eurosceptic ECR (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni ) s-a întors către prezidiu, întinzându-și brațul drept în fața lui, câteva secunde, înainte de a pleca.

„Nu vă vom permite niciodată să ne spuneți ce să spunem și să facem. Trăiască Bulgaria, Ungaria, Orbán, Fidesz și Europa statelor naționale”, a declarat anterior în parlament reprezentantul partidului de extremă dreapta bulgar, IMRO (Mișcarea Națională Bulgară).

VMRO, condus de Krassimir Karakachanov, a fost un partener al partidului GERB (Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei – afiliat PPE) al fostului premier Boyko Borissov. La ultimele alegeri generale din 14 noiembrie IMRO a obținut doar 1% din voturi și nu mai este reprezentat în Parlament.

Dzhambazki a descris pe Twitter drept „o abominație” decizia de miercuri a instanței superioare a UE – Curtea Europeană de Justiție – de a valida un mecanism, contestat de Polonia și Ungaria, care permite blocarea de fonduri către țările în care există încălcări ale regulii lege.

Vicepreședintele Parlamentului European, italianul Pina Picierno, care a condus dezbaterea, a spus că instituția va „verifica pe camerele video din sală ce s-a întâmplat, pentru a vedea dacă a existat un salut fascist sau nu”. „Nu permitem în niciun fel gesturi și simboluri fasciste. Dacă s-a făcut acest lucru, este extrem de grav și se vor lua sancțiuni”, a avertizat ea.

Secretarul de stat pentru afaceri europene al guvernului francez, Clément Beaune, care a fost prezent în cadrul președinției UE a țării sale, a numit gestul „scandalos” pe Twitter.

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a scris și el pe Twitter că „un salut fascist în Parlamentul European este inacceptabil pentru mine, întotdeauna și oriunde”. „Mă jignește pe mine și pe toți ceilalți din Europa. Suntem Casa democrației. Acest gest este din cel mai întunecat capitol al istoriei noastre și trebuie lăsat acolo”, a adăugat ea.

Dzhambazki și-a câștigat o reputație atât în ​​PE, cât și în Bulgaria pentru comportamentul său scandalos.

În 2019, a trebuit să-și ceară scuze după ce a făcut remarci xenofobe în timpul unei dezbateri parlamentare, când a numit-o pe europarlamentarul Karima Delli (Verzi), „o franțuzoaică de origine algeriană”, iar europarlamentarul Ismail Ertug (S&D) „o germană de origine turcă”.

În timpul protestelor împotriva guvernului lui Boyko Borissov din 2020, Dzhambazki a fost filmat aruncând petarde și turnând apă dintr-un furtun de incendiu peste oameni care protestează în fața sediului partidului VRMO din Sofia. El a refuzat să-și ceară scuze, spunând că videoclipul a fost editat.

Tot în Bulgaria, europarlamentarul a ajuns pe prima pagină a ziarelor pentru că a fost prins la volan în stare de ebrietate și pentru că a încercat să se îmbarce într-un avion spre Bruxelles, purtând o armă încărcată.

Ulterior, el a explicat că a uitat să lase arma acasă înainte de a pleca spre aeroport.

Sursă și foto: g4media.ro

Categories
Locale Nationale Stiri

Demisie în bloc în redacția Transindex, la mai puțin de două luni înainte de alegerile din Ungaria

Întreaga echipă de jurnaliști a portalului Transindex, considerat drept unul dintre ultimele publicații independente de limbă maghiară din Transilvania, și-a anunțat, marți, demisia, după 23 de ani de funcționare, cu mai puțin de două luni până la alegerile din Ungaria, programate pentru data de 3 aprilie.

Într-un text publicat marți pe site-ul Transindex, jurnaliștii își explică prin cuvintele: „simțim că munca noastră în cadrul acestei instituții a devenit cu totul imposibilă și nu mai putem să îndeplinim sarcina care ar fi sarcina unei prese libere”.

„Cu toții observăm că spațiile libertății de exprimare și publicitate maghiară din Transilvania au devenit din ce în ce mai restrânse în ultima perioadă. De aproape doi ani, luptăm pentru supraviețuirea noastră într-un mediu politic (…) acum facem bagajele pentru că nu mai avem de ales”, mai precizează jurnaliștii maghiari.

Ei au afirmat că, în perioada în care au lucrat pentru site-ul Transindex, au făcut presă conform deciziilor redacției și nu după agenda vreunui partid politic.

Potrivit jurnaliștilor maghiari, proprietarul majoritar al Transindex „este pe cale să vândă” și în acest context, „nu ne mai vedem independența ca jurnaliști”.

Transindex este operată de o companie și de o asociație neguvernamentală. ONG-ul a fost fondat de membri ai echipei editoriale și este condusă de foști și actuali membri.

Acționarul majoritar al companiei este Áron Hajdú, director al Transindex, iar Annamária Gyöngyi deține 30% din acțiuni.

Sursa: g4media.ro

Foto: itthon.transindex.ro 

Categories
Hírek magyarul

Vélemény: Hadházy Ákos szerint a Választási Iroda elismerte, hogy a határon túlról levélben szavazók listáján több halott lehet, mint amennyit jelentettek | 444.hu

Hadházy Ákos független képviselő Facebookon azt írja, a Választási Iroda elküldte neki, hogy 2018 és 2021 között, négy év alatt összesen 3085 „elhunyt határon túli honfitársunkat jelentettek ki a szavazásra jogosultak közül”.

Hadházy szerint viszont „ha tudjuk azt, hogy Magyarországon évente 1000 főből 13-15 ember hal meg, akkor könnyen kiszámolható, hogy a határon túli regisztrált választók közül négy év alatt elhunytak száma minimum 20 ezer körül lehet. Ehhez képest csak 3000 honfitársunkat törölték a nyilvántartásból”.

A független ellenzéki képviselő azt írja, „a többiek címére ugyanúgy kiküldik a leveleket, mintha élnének, és hozzátartozóik minden további nélkül szavazhatnak is helyettük”, emiatt megkérdezte a Választási Irodát, hogy mit tesznek az ügyben. Hadházy szerint „a válasz egyáltalán nem megnyugtató”, mert mint kiderült, „beadtak egy törvényjavaslatot arról, hogy aki több választáson inaktív, azt töröljék a rendszerből”, másrészt „állítólag kiadtak egyszer valami közleményt, hogy jó lenne lejelenteni az elhunytakat”.

Bejegyzéséhez hozzáteszi, hogy szerinte „kiélezett helyzetben pár ezer szavazat is dönthet egy mandátum és így akár az egész választás sorsáról”, illetve „ha egyetlen halott borítékát sem küldenék vissza, a jelenség akkor is befolyásolhatja a végeredményt azzal, hogy nem tudjuk, mennyi pontosan az összes szavazásra jogosult állampolgár”, ami „extrém esetben szintén megváltoztathatja az eredményt”.

A választók számának alakulásáról a 444 választási mellékletében tájékozódhat.

Forrás: 444.hu

Categories
Stiri

Un oficial ungar dezminte că Viktor Orbán ar fi sugerat că Ungaria ar putea ieși din Uniunea Europeană

Premierul ungar, Viktor Orbán, a făcut sâmbătă o aluzie la posibilitatea ca ţara sa să părăsească Uniunea Europeană, fiind pentru prima dată când evocă o astfel de perspectivă, a relatat agenția germană DPA. Zoltán Kovács, secretar de stat responsabil cu comunicarea Guvernului ungar, a precizat într-o declaraţie publicată pe site-ul Secretariatului de stat, postată şi pe Twitter, că deși „prim-ministrul a abordat şi provocările cu care se confruntă Ungaria şi Uniunea Europeană, evident că nu a afirmat ce susţine titlul agenţiei germane de ştiri DPA”.

“Cel mai important este să vrem să rămânem împreună. Mai ales aici, în Europa, pentru că Uniunea Europeană are viitor doar dacă putem rămâne împreună, în ciuda înstrăinării culturale din ce în ce mai mari. Din partea noastră, dorim să menţinem unită Uniunea Europeană. De aceea, am prezentat în mod repetat oferte de toleranţă Bruxelles-ului şi Berlinului”, a citat Zoltán Kovács din discursul premierului ungar.

Sâmbătă, Viktor Orbán, care se află la putere și domină politica din Ungaria de mai bine de un deceniu, a acuzat Uniunea Europeană duce „un război sfânt, un jihad” sub sloganul statului de drept.

Viktor Orban a vorbit cu câteva zile înainte de o decizie crucială a Curţii Europene de Justiţie (CEJ) referitoare la noul mecanism al UE privind statul de drept. În cadrul acestui sistem, ţările care încalcă statul de drept ar putea pierde fonduri de la bugetul general al UE. Ungaria şi Polonia au depus o plângere împotriva acestui mecanism, care a fost adoptat în decembrie 2020, iar CEJ urmează să se pronunţe miercuri.

În acest context, Viktor Orban a cerut „toleranţă” din partea UE faţă de Ungaria. În caz contrar, a spus el, nu va fi posibil să se continue pe o cale comună.

Surse: hirado.hu, digi24.ro.

Categories
Internationale Stiri

UNGARIA: Politicianul Jobbik, Márton Gyöngyösi, acuzat că minte cu privire la o eventuală legătură a lui Viktor Orbáncu George Simion (AUR)

Într-o conferință de presă susținută recent, politicianul Jobbik, Márton Gyöngyösi a afirmat despre Viktor Orbán că „depune eforturi pentru a intra într-o nouă coaliţie cu forţele de extremă dreapta ale Europei” şi că, la ultima întâlnire a grupului politic, au fost prezenţi şi reprezentanţi ai partidului românesc AUR, cunoscut ca fiind „un partid care urăşte maghiarii”.

Ca reacţie la aceste declaraţii, Balázs Hidvéghi a scris, pe pagina sa de Facebook, că George Simion şi partidul său nici măcar nu au fost invitaţi la întâlnirea de la Madrid a partidelor conservatoare, însă acesta s-a prezentat acolo, iar forţele de ordine l-au evacuat din clădire. Potrivit lui Hidvéghi, nici nu se pune problema că Viktor Orbán ar fi avut vreo intenţie de a se întâlni Simion.

„Mai simplu spus, Márton Gyöngyösi a minţit cu neruşinare! Bine că nu a căzut peste el tavanul vilei Gyurcsány-Dobrev!” a spus Hidvéghi.

Politicianul Fidesz a spus că aceasta nu a fost prima ocazie în care Márton Gyöngyösi s-a făcut de râs. Cu ceva timp în urmă, atunci când a luat cuvântul în cadrul Parlamentului Ungariei, a declarat că vrea să facă o listă cu cetăţenii maghiari de origine evreiască, apoi „s-a luminat şi a schimbat brusc macazul”, „a început să tragă la căruţa foştilor comunişti ai celor din partidul lui Gyurcsány”.

Partidul Fidesz a reacţionat la rândul său la declaraţiile politicienilor Jobbik. Principalul partid de guvernare din Ungaria a transmis într-un comunicat că în timp ce politicienii Jobbik susţin că noul aliat al Fidesz este un partid românesc care „urăşte maghiarii”, „cei de la Jobbik nu contenesc să spună despre maghiarii de peste graniţele Ungariei că sunt migranţi”. În opinia Fidesz, „chiar şi adepţii partidului Jobbik consideră că ceea ce face Jobbik este greţos”.

„Cei de la Jobbik nu numai că se chinuiesc cu acest fake news al stângii, dar mai au şi neruşinarea de a vorbi despre politici naţionale şi despre „ură faţă de maghiari”, când tocmai ei au fost cei care s-au supus stângii lui Gyurcsány, ducând o campanie de ură împotriva maghiarilor de peste graniţe şi instigând şi acum, în mod constant, împotriva acestora” – se arată în comunicat.

Candidatul stângii la funcţia de prim-ministru al Ungariei are, şi astăzi, un discurs complet greşit cu privire la maghiarii de peste graniţe; nu se ruşinează să îi numească migranţi şi nu s-ar ruşina nici să îi deposedeze pe aceştia de toate drepturile şi sprijinul primit, numai ca să îi facă pe plac lui Gyurcsány, scrie în comunicatul remis de Fidesz agenţiei ungare de presă MTI.

Sursă: hirado.hu

Foto: timeofisrael.com

Categories
Hírek magyarul

A félelem alternatívája a demokrácia – erdélyi értelmiségiek állásfoglalása a magyarországi választásokról | Transindex.ro

Nyílt levélben osztják meg gondolataikat a kezdeményezők az erdélyi közösséggel a közelgő magyarországi választások kapcsán. A szöveget módosítás nélkül tesszük közzé, az indítványhoz csatlakozók aláírhatják ezt a petitieonline oldalon.
Akülhoni szavazatok befolyásolhatják a választások eredményét – ettől nem tekinthetnek el a magyarországi pártok sem. Az erdélyi magyarság sokszínű, vannak köztük baloldaliak, liberálisok, zöldek, konzervatívak, határozatlanok. Azzal, hogy csupán egyetlen párt szavazótáborának tekintenek minket, csak erősítik a határon túli magyarság negatív megítélését. Ezen változtatni kell, és a változáshoz dialógusra, szabad nyilvánosságra és kölcsönös tiszteletre van szükség” – írja a nyílt levelet megszövegező és közzétevő kezdeményező csoport.
A kezdeményezők közel egy órás online sajtótájékoztatót is tartottak, ahol elmondták, hogy mind a hatalmon lévő pártoknak, mind az ellenzéki pártoknak arra szeretnék felhívni a figyelmét, hogy Erdélyben sokan vannak, akik másként gondolkoznak, másként látják a társadalmat mint ahogy azt a ‘felvásárolt média’ láttatni akarja. Remélik, hogy az eljövendő magyarországi választások változtatni fognak ezen a helyzeten. Azért indították el az aláírásgyűjtést, hogy kiderüljön: az erdélyi magyarok nyitottak a pluralizmusra. Aki tehát egyetért a nyílt levélben foglaltakkal, aláírhatja ezt.
Az alábbiakban módosítás nélkül tesszük közzé a nyílt levelet, a szöveg végén megtalálják a linket, ha alá szeretnék írni a kezdeményezést.
A félelem alternatívája a demokrácia
Állásfoglalás a közelgő magyarországi választásokról
„Állítsuk a gyűlölet szervezettségével szembe a szervezett szeretet seregét.”(Márton Áron)
Idén választások vannak Magyarországon. Az erdélyi magyarok közül sokan, akik magyar állampolgárok is, regisztrálnak és szavazni készülnek az áprilisi választáson. Erre törvény adta lehetőségük, demokratikus joguk van. Sokan vannak azok is, és ők adják az erdélyi magyarság többségét, akik nem vesznek részt a magyarországi választásokon. Nem kérték a honosítást, nem tartják etikusnak egy másik országban szavazni, vagy egyszerűen érdektelenek. De a választásoknak mindannyiunk számára van tétje.
Nem lehet közömbös számunkra, hogy milyen kormánya lesz egy olyan országnak és népnek, akikhez kulturális, társadalmi, baráti és rokoni kapcsolatok fűznek. Az is befolyásolja életminőségünket, hogy az Európai Unió egyik tagállama milyen értékek mellett áll ki, és ennek következtében miként tekintenek ránk, magyarokra az EU-ban. Azt is fel kell mérnünk, hogy a román és a magyar kormány milyen viszonyt ápol egymással, és ennek következtében mi, akik Románia polgárai is vagyunk, milyen helyzetekbe kényszerülünk.
Magyarország politikai kultúrája, belső megosztottsága átnyúlik a határon, nekünk is rombolják mindennapi kapcsolatainkat az utóbbi évek gyűlöletkampányai. Nem kell, és nem akarunk félni Brüsszeltől, Soros Györgytől, a migránsoktól, vagy a szexuális kisebbségektől! Nem kell megvédeni minket tőlük. Párbeszédet szeretnénk, nem riogatást.
Az utóbbi években dominánssá vált a klientelisztikus, támogatásosztó-megvonó magyarországi politizálás a határokon túl is. Ennek egyik eredménye, hogy az erdélyi közbeszéd lehetőségei beszűkültek, a nyilvánosságot elárasztja a propaganda, a józan elemzések és álláspontok vagy le vannak tiltva, vagy, retorzióktól félve, meg sem születnek. Ezen változtatni kell, hiszen nem kevesebbről van szó, mint az erdélyi magyarság morális fennmaradásáról.
A hallgatás egyik következménye, hogy dominál az a magyarországi érvelés, hogy Erdélyben csupán haszonelvű politizálás folyik. Ez számunkra visszatetsző, és azok malmára hajtja a vizet, akik úgy akarják látni és láttatni az erdélyieket (és a külhoniakat általában), mint akik csupán számításból, önös érdekből vesznek részt a magyar választásokon. Ezt nem fogadhatjuk el, ez ellen fel kell szólalnunk.
Fontosnak tartjuk a demokratikus elvek tiszteletben tartását, tiltakozunk az ellen, hogy bárki is visszaéljen a külhoni szavazatokkal, azt a látszatot keltve, hogy itt szavazatvásárlás folyik, vagy fennáll a választási csalás lehetősége. Ennek érdekében létfontosságú, hogy biztosítva legyen a külhoni szavazás átláthatósága, ellenőrizhetősége. Ez minden erdélyi magyarnak közös érdeke, azoknak is, akik nem szavaznak, hiszen mindannyiunkra ráég a bélyeg.
A külhoni szavazatok befolyásolhatják a választások eredményét – ettől nem tekinthetnek el a magyarországi pártok sem. Az erdélyi magyarság sokszínű, vannak köztük baloldaliak, liberálisok, zöldek, konzervatívak, határozatlanok. Azzal, hogy csupán egyetlen párt szavazótáborának tekintenek minket, csak erősítik a határon túli magyarság negatív megítélését. Ezen változtatni kell, és a változáshoz dialógusra, szabad nyilvánosságra és kölcsönös tiszteletre van szükség.

2022. január 28.

Kezdeményezők: Eckstein-Kovács Péter, Fosztó László, Gáspárik Attila, Kozák Gyula, Magyari Nándor László, Selyem Zsuzsa
A kezdeményezéshez ITT lehet csatlakozni.
Forrás: Transindex.ro

Categories
Nationale Stiri

UDMR, acuzată de unii intelectuali maghiari că este reprezentantul FIDESZ în România 

Un grup de intelectuali maghiari din Transilvania a lansat la începutul săptămânii acuzații la adresa UDMR, într-o conferință de presă organizată online. Acuzațiile se referă la faptul că formațiunea politică a devenit „reprezentantul FIDESZ” în România și că a suprimat democrația pluralistă din interiorul organizației. Intelectualii au lansat totodată și o petiție online, care este o luare de poziție înaintea alegerilor din Ungaria, programate pentru data de 3 aprilie.

Semnatarii petiției denunță „campaniile saturate de ură promovate în ultimul deceniu” și afirmă că „nu trebuie și nu vrem să ne temem de Bruxelles, de György Soros, de migranți sau de minorități sexuale!”.

Inițiatorii petiției, între care Eckstein-Kovács Péter, Fosztó László, Gáspárik Attila, Kozák Gyula, Magyari Nándor László, Selyem Zsuzsa, solicită „să se asigure transparența alegerilor și verificarea eficientă a voturilor exprimate în afara granițelor Ungariei”, având în vedere că maghiarii din Transilvania vor putea vota prin corespondență.

„Protestăm împotriva cumpărării de voturi și fraudării alegerilor”, se mai arată în textul petiției online, pe care o redăm integral mai jos. Inițiatorii petiției au admis că se gândesc să înființeze „o organizație” sau „o fundație” pe baza principiilor enunțate azi în cadrul „Inițiativei pentru pluralism”.

  • „Democrația pluralistă este alternativa la falsele temeri inoculate politic / Luare de poziție cu privire la alegerile din Ungaria

„Ungaria votează anul acesta. În Transilvania sunt maghiari cu dublă cetățenie care se pregătesc să voteze la scrutinul din aprilie. Este dreptul lor consfințit prin lege. O parte dintre ei, care reprezintă majoritatea maghiarilor din Transilvania, nu va participa la alegeri din varii motive. Nu sunt cetățeni maghiari, nu consideră că este moral să voteze în altă țară, sau pur și simplu nu sunt interesați. Cu toate astea, rezultatele alegerilor ne afectează pe toți în egală măsură.

Nu suntem și nu putem rămâne indiferenți la evoluția vieții politice din Ungaria, la modul în care se va configura guvernul într-o țară cu care avem relații culturale și sociale, de care ne leagă multiple relații de rudenie sau prietenie. Suntem pe deplin conștienți de importanța valorilor la care aderă un stat membru al Uniunii Europene pentru că acestea modelează atitudinea UE față de maghiari, ceea ce afectează calitatea vieții noastre în Transilvania. Evoluția vieții politice din Ungaria este esențială și în privința relației dintre guvernul României și al Ungariei pentru că dinamica relației va defini cadrele vieții politice și sociale a maghiarilor din România.

Cultura politică a Ungariei, divizarea internă din țara vecină trece dincolo de granițe. Campaniile saturate de ură promovate în ultimul deceniu contribuie pe deplin la deteriorarea relațiilor sociale chiar și la nivelul vieții cotidiene. Nu trebuie și nu vrem să ne temem de Bruxelles, de György Soros, de migranți sau de minorități sexuale! Nu avem nevoie de protecție împotriva lor. Dorim dialog, nu discursuri alarmiste.

Clientelismul și arbitrarul promovat în politica din Ungaria a devenit dominant și dincolo de granițele ei cu consecințe nefaste. Discursul public din Transilvania s-a atrofiat, spațiul public este inundat de propagandă fățișă iar analizele, luările de poziție raționale sunt reprimate, ori nici nu ajung să fie formulate de teama represaliilor. Această stare nu poate fi menținută în continuare pentru că miza este viitorul vieții politice, culturale și economice a comunității maghiare din Transilvania, credibilitatea ei morală.

Tăcerea ar confirma logica prevalentă în Ungaria care susține că politica din Transilvania se reduce la urmărirea unor interese personale imediate. Respingem această idee, pentru că întărește o imagine falsă despre maghiarii din Transilvania (și despre maghiarii din afara Ungariei, în general) cum că ei votează motivați doar de un calcul pragmatic personal. Este inacceptabil să fim priviți în acest mod. Protestăm împotriva acestei caracterizări vădit tendențioase.

Credem în respectarea principiilor democratice și repudiem toate încercările de prejudiciere a procesului electoral, protestăm împotriva cumpărării de voturi și fraudării alegerilor. De aceea considerăm că este esențial să se asigure transparența alegerilor și verificarea eficientă a voturilor exprimate în afara granițelor Ungariei. Este interesul comun al maghiarilor din Transilvania, inclusiv al celor care nu vor vota, pentru că stigmatul fraudei ne va afecta pe toți.

Voturile maghiarilor din afara Ungariei pot influența rezultatul alegerilor – un fapt care nu poate fi ignorat de partidele din Ungaria. Comunitatea maghiară din Transilvania este eterogenă cu opțiuni politice diverse: de stânga, liberală, ecologistă, conservatoare, indeciși. Cei care văd în noi un electorat nediferențiat, înregimentat într-un singur partid întăresc imaginea negativă a comunităților maghiare din afara Ungariei. Imaginea comunității trebuie adaptată la pluralismul ei caracteristic, iar pentru asta avem nevoie de dialog, de un spațiu public lipsit de constrângeri și, nu în ultimul rând, de respect reciproc”

Inițiatorii: Eckstein-Kovács Péter (fost ministru, consilier prerzidențial, în prezent avocat la Cluj), Fosztó László (antropolog clujean), Gáspárik Attila (Director general al Teatrului Naţional Târgu-Mureş) , Kozák Gyula (sociolog clujean), Magyari Nándor László (sociolog), Selyem Zsuzsa (preofesor universitar, scriitoare).

Articolul integral pe: g4media.ro

Foto: g4media.ro

Categories
Internationale Stiri

Márki-Zay Péter: „Viktor Orbán a distrus relațiile externe ale Ungariei”

Márki-Zay Péter, principalul opozant al lui Viktor Orbán în cursa pentru următorul mandat, a postat recent pe pagina sa de Facebook un mesaj prin care îl acuză pe actualul premier al Ungariei că a distrus relațiile externe ale statului vecin. În context, Márki-Zay amintește și de partidul românesc AUR, pe care îl etichetează drept extremist și anti-ungar. 

„Vineri, o întâlnire cu liderul neofasciștilor spanioli la Madrid. Va fi prezent și partidul românesc extremist, anti-ungar, AUR, al cărui slogan este „Afară cu ungurii din țară!”. Sâmbătă, o întâlnire cu fostul președinte francez condamnat pentru corupție la Paris, iar marți, o vizită la Moscova la fostul agent KGB, Vladimir Putin. Iată cum arată diplomația lui Viktor Orbán, iată unde a distrus relațiile externe ale Ungariei.”

În aceeași postare, Márki-Zay precizează că actualul lider al guvernului de la Budapesta se poziționează împotriva intereselor naționale ale statului său, precum și împotriva valorilor europene.

„Ceea ce face prim-ministrul ungar, care a fost dat afară din familia partidului conservator european, este împotriva mândriei noastre, a intereselor noastre naționale și a valorilor noastre europene. În aprilie, trebuie să salvăm onoarea țării și apartenența noastră la UE și la NATO. Nu putem fi din nou de partea greșită a istoriei! ”, a scris Márki-Zay.

Sursă și Foto: Facebook/ Márki-Zay Péter

Categories
Magyar típusú találkozás

Magyar-e a székely

Székely szarta a magyart – tartja a szólás, érthető módon sehol máshol, hanem éppen Székelyföldön. A szólás eredete nem ismert, nem is lehet – azonban az 1990-et követő periódusnak a hangulatát jelzi.

A magyar-magyar acsarkodásnak sok színe van: a csíkiak nagyjából minden egyéb székelyföldi zónával, az alszeg a felszeggel, stb. Ezek leginkább verbális csörték, nincs igazi utálat székely és székely közt.

Székelyföldön sok házon lobog a székely zászló, kevesebben a magyar is. A dolog nem feltétlenül a regionális identitáson múlik: volt időszak, amikor egyszerűen nem volt tanácsos más ország zászlaját (de leginkább Magyarországét) kitűzni a házra. Képzeljük csak el ezt a helyzetet Kolozsváron, Marosvásárhelyen és miért ne, Bukarestben. Nem vallja be szívesen senki, de a székely zászlós házak a nemzeti hovatartozás felvállalásának a rizikómentesebb változata volt és az ma is – ha ez a kijelentés teljességében nem is igaz, de az eseteknek egy nem elhanyagolható számában mindenképp megállja a helyét. Túlzás lenne ezt gyávaságnak hívni és nem is szabad: de sokak számára ez az óvatossági forma, hiszen az erdélyi magyarok jó részének volt már olyan tapasztalata, hogy magyarságának felvállalásáért hátrányos megkülönböztetés érte, akár a tulajdon lakhelyén is. Ismételten hangsúlyozzuk, hogy az állítás nem igaz mindenkire.

A székelyföli identitásnak sok rétege van: valóban létezik székelyes nyelvjárás, egy földrajzilag jól körülhatárolható terület, illetve a rajta élő tömbmagyarság, amely történelmileg is differenciálható nem a magyarságtól, csupán annak alegységére. A székelyek eredete jobbára tisztázatlan, bár több elképzelés is létezik, a török törzstől a teljesen különálló népcsoportig, lényegében egyik sem bizonyítható 100%-osan. A székelyek eredetére vonatkozó elméletek innen kezdve érzelmi töltetűvé válnak, inkább regénybe illők, mintsem tényekre alapozhatók – nyilván minden elmélet hívőinek vannak érvei, részleges bizonyítékai, de jelen pillanatban a magyar történészek közt inkább a kérdőjelek sokasága a közös nézet.

A nemzeti identitás, különösen ennek a regionális identitásai egyértelműen szenvedtek a szocialista államberendezkedés alatt, úgy Magyarországon, mint Romániában. Ezzel az erdélyi kisebbség 1990 után szembesült, hiszen a magyarországi tanrendszer nem részletezte a határon túli magyarok helyzetét, létét. Az értelmiség nyilván mindkét oldalon tisztában volt a helyzettel, a Magyarországra nagy számban érkező erdélyi magyar munkavállalókat azonban sokként érte, hogy a lehetséges munkáltatóik nem tudtak, vagy kevesebbet tudtak az erdélyi magyarokról. A dolog egyszerű: a romániai magyarok számára egyfajta paradicsomi száműzetés volt az otthoni valóság, Magyarország pedig pont az ígéret földje, ahol egyrészt jobb gazdaság, másrészt végre a nem tiltott magyarság várta őket. Ehhez képest sokan szembesültek azzal, hogy egyszerűen románként hivatkoztak rájuk. Ha erre rátesszük azt is, hogy Magyarországon gyakran a külföldi munkavállalók iránti ellenszenvet is kimutatták irántuk, akkor érthető, hogy sokan rossz szájízzel tértek haza. Ez a két gyökeresen eltérő magyarságtudat törvényszerűen szakadást is eredményezett a székelység magyarságtudatában, innen eredeztethető a „Székely szarta a magyart” viszonyulás.

A magyar-székely konfliktusra – bár ez a jelenség lényegében többnyire füst és nem láng – a modernkori Magyarország belpolitikája öntött olajat, leginkább a határon túli magyarok kettős állampolgárságáról szóló népszavazással. Ami elképzelhetetlen lett volna a rendszerváltáskor, az puszta számításból lett belpolitikai csata áldozata. A nemzeti oldal, amelyet a Fidesz képviselt, a Nagy-Magyarország paradigmára építve kampányolt, a baloldal, leginkább az MSZP pedig az idegengyűlöletre és az erősen létező, Kádár korszaki megközelítésű magyarságtudatra épített – ez utóbbiban erősen nemzetállami megközelítésű volt a kérdés, magyarán, aki nem magyarországi állampolgárságú, az nem magyar.

Ez volt a második, és sokkal jelentősebb törés a székelyföldi tömbmagyarok szemében: a magyarországi népszavazásban ugyanis nem azt látták, hogy mindkét oldalt egyaránt terheli a felelősség azért, mert politikai kérdéssé degradálták a nemzet kérdését, hanem úgy értelmezték, hogy Magyarország lakói, egy homogén masszaként, nem kívánnak közösséget vállalni a határon túli magyarokkal.

Igaz az is, hogy mindezek közben a helyi identitás Székelyföldön, a magyarságot parlamentben is képviselő RMDSZ de az MPP, később az EMNP politikai kommunikációjában hangsúlyt kapott. A székelykedés könnyedén nettósítható voksokra, a Hargita és Kovászna megyei politikusok pedig 2008-tól előszeretettel éltek is ezzel a retorikával. Az elmúlt kb. 15 év alatt további tartalmat is kapott a székely nemzettudat, amelyhez termékek, szolgáltatások, sportcsapatok is kerültek. Nem üres zacskó a székelység, de egyértelműen a régió politikusainak kezében jól forgó eszköz a szavazók motiválására.

2022-ben a népszámlálás kérdése a fentiekben említett okok miatt az RMDSZ olyan pofont kapott, amire nem számítottak. Teljesen racionális, hogy a- székelyföldi magyarokat is magyarnak vegyék számba. Fontos, mert ezen múlik a magyarságnak kialkudható, illetve a számaránya szerint alanyi jogon járó támogatás. Racionális azért is, mert a székelység is, akár a kalotaszegi, akár a csángó, akár a partiumi identitás egy régió jól meghatározható al-identitása. Kivételesen a retorzió teljes hiánya mellett vállalható a magyar identitás azonban ez elsősorban a Facebookon eredményezett kommentháborút. Az RMDSZ-t papírforma szerint támogató, azonban mégis ellenzéki magyar politikusok lovagolták meg a problémát, mégpedig úgy, hogy a szövetséget zsákutcába terelték, nem volt hát más hátra, Kelemen Hunor elnök is kellett visszakozzon, elővegye a személyes retorikájából amúgy hiányzó székely kártyát. Az RMDSZ tehát a nemzeti alegységekért lobbizik – hogy sikerrel vagy sem, az nemsokára kiderül.

Magyar-e a székely? Természetesen igen, hisz mindig is az volt. Ebben minden érdembeli történelemtudós egyetért. Eljutottunk azonban abba az állapotba, hogy ebből a kérdésből teljesen értelmetlen politikai meccs lett – az RMDSZ és leginkább az MPP és az EMNP sikeresen bokszolja egymást egy olyan meccsen, amelynek a végeredményében nem oszt és nem is szoroz az eredmény. Itt a reális gond a népesség csökkenése, magyarok és székelyek számának zsugorodása – milyen kár, hogy pont a lényegről nem beszél senki, hisz a kisebbség megmaradásához elengedhetetlen lenne az adatok javítása.

Nagy Kálmán