Categories
Locale Stiri

COVID-19: Bilanțul ultimelor 24 de ore în Covasna: un dosar penal și o persoană forțată să reintre în carantină

Deși județul Covasna se situează în topul județelor cu cei mai responsabili cetățeni, care respectă în număr mare interdicțiile impuse de starea de urgență în care se află întreaga țară, au existat și abateri, care au fost sancționate corespunzător imediat ce au fost depistate. Între acestea, se numără și un dosar penal în care se fac cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de zădărnicire a combaterii bolilor, faptă prevăzută de art. 352 din C. penal.Acesta este cel de-al doilea dosar penal întocmit în contextul actual, primul fiind al unui cadru medical de la Spitalul Județean din Sf. Gheorghe.

Pe lângă informația despre dosarul penal în cauză, Instituția Prefectului-Județul Covasna a mai transmis marți, 14 aprilie, într-un comunicat de presă că forțele de ordine publică, constituite din polițiști, jandarmi și polițiști locali, au continuat misiunile în contextul impus de starea de urgență și de ordonanțele militare în vigoare. Astfel, în timpul celor 75 de misiuni executate în ultimele 24 de ore, efectivele au acționat pentru depistarea și identificarea persoanelor care se sustrag măsurii de izolare la domiciliu, fluidizarea circulației rutiere și escortarea convoaielor alcătuite din vehicule ale cetățenilor care au venit în țară, verificarea persoanelor aflate în evidențe cu privire la respectarea măsurii de izolare la domiciliu, menținerea ordinii și siguranței publice, acțiuni de combatere a criminalității economice, verificarea respectării de către societățile comerciale și persoanele fizice autorizate a respectării interdicțiilor impuse prin ordonanțele militare.

Bilanțul prezentat de Prefectura Covasna în urma acestor acțiuni arată că au fost verificate 18 SC/PFA cu privire la respectarea interdicțiilor pe timpul stării de urgență, au fost preluate și escortate 59 autovehicule cu 230 persoane, iar 12 persoane au fost conduse în centrele de carantină. În plus, au fost supuse controlului 107 locații de izolare/carantinare, iar la nivelul județului au fost verificate 538 de persoane cu privire la respectarea măsurii de carantinare/izolare la domiciliu.

De asemenea, în urma activităților efectuate de către structurile de ordine publică, a fost identificată o persoană care nu a respectat măsura carantinării dispusă de autorități. Conform prevederilor Ordonanței Militare nr.4 din 29.03.2020 privind măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19, intrată în vigoare la aceeași dată, persoana în cauză va fi obligată să reia ciclul de 14 zile de carantinare, suportând cheltuielile efectuate cu carantinarea lor.

Totodată, Instituția Prefectului-Județul Covasna a transmis că în conformitate cu prevederile Ordonanței Militare nr. 3/2020, au fost aplicate ale 63 de sancțiuni contravenționale în valoare de 150.400 lei, unor persoane depistate că nu au respectat măsura privind restricționarea circulației.

Mirela Cara Dragu

Sursa: cv.prefectura.mai.gov.ro

Categories
Locale Opinii

COVID-19: Există și primari cărora le pasă. Sita Buzăului a găsit soluția pentru facilitarea învățământului online

În România, este deja încetățenit faptul că autoritățile sunt luate prin surprindere de diverse situații și stări de fapt, între care cea mai populară este zăpada abundentă, indiferent de luna în care își face apariția. Este deci mai mult decât firesc ca scenariul „noul coronavirus” să fie peste poate de surprinzător pentru noi toți, dar cu precădere pentru aceleași mereu surprinse autorități.

Cât de bine au gestionat și gestionează aspectele ce țin de stoparea răspândirii virusului este prematur de analizat. Mai interesant este ce se întâmplă cu învățământul românesc pe timp de pandemie. Inspirat de alte exemple, oricare ar fi fost ele, Ministerul Educației s-a pliat rapid pe situație și a decis în scurt că, pe durata stării de urgență, elevii și studenții vor urma cursuri online. Câți elevi din România școlilor și locuințelor cu WC-uri în curte au în mod real acces la internet a fost o discuție ivită ulterior și soluționată mai mult sau mai puțin. De înghețarea anului ministerul se ferește ca Necuratul de tămâie, deși nu are garanția că cei care au acces la internet fac în mod real cursuri și au ținut pasul cu materia așa cum ar fi făcut-o dacă ar fi mers la școală. De ceilalți, nici nu mai vorbim.

Cum perioada COVID-19 este însă cea care scoate la lumină bunele și mai puţin bunele din oameni, sisteme și autorități, este important de subliniat faptul că, în timp ce unii ridică neputincioși din umeri, alții găsesc soluții. De pildă, în județul Covasna, primarul din Sita Buzăului, Nicolae Stoica, care și-a dat seama că nu toți elevii din comuna sa au posibilitatea de a studia online a găsit rapid o soluție prin care să le vină acestora în ajutor. Mai exact, a pus la dispoziția copiilor laptop-urile cu care era dotată biblioteca din comună. Astfel, pe perioada stării de urgență, elevii au împrumutat aceste dispozitive, pe care le vor returna de îndată ce lucrurile vor reintra în normal. Laptop-urile au fost acordate în baza unei liste a elevilor cu astfel de nevoi întocmite de cadrele didactice ale școlii și au fopst predate cu procese verbale semnate de părinți.
În concluzie, când autoritățile de la centru sunt depășite de situație, oamenii din restul țării pot alege între a sta cu mâinile în sân, a critica și a se lamenta încontinuu sau a căuta soluții de rezolvare a situațiilor create, precum și metode de a le implementa, întocmai ca primarul de la Sita Buzăului.

Dacă asemenea exemple s-ar înmulți, atunci cu siguranță procentul de aproximativ 40% de elevi care nu au acces la internet în țara noastră ar scădea semnificativ, justificând în cele din urmă refuzul constant al Ministerului Educației de a îngheța anul școlar. Până atunci, parafrazând un celebru personaj de film, Emanoil Pișcoci, putem spune că am făcut și noi educație cum am putut și noi… cum ne-am priceput!


Mirela Cara Dragu
Sursa: covasnamedia.ro

Categories
Cultura si lifestyle Hírek magyarul

Áldott ünnepet! Magyarul is áldott húsvéti ünnepeket kívánt Klaus Johannis államfő

A hit ereje reményt ad nekünk, hogy hamarosan újra együtt leszünk – fogalmazott szombaton a katolikus és protestáns híveknek szánt húsvéti, illetve az ortodoxoknak szánt virágvasárnapi üzenetében Klaus Johannis államfő, aki nyilatkozata vágán magyarul is áldott ünnepeket kívánt.

“A római katolikus, református, unitárius és evangélikus híveknek azt kívánom, hogy egészségben, lelki békében, reményben és egymás iránti gondoskodással ünnepeljék az Úr feltámadásának ünnepét. Még ha ezen a szent ünnepen távol is vagyunk szeretteinktől, hitünk ereje egyesít bennünket, és reményt ad arra, hogy hamarosan újra együtt leszünk” – mondta az államfő.

https://www.facebook.com/klausiohannis/videos/224937288570284/

Üzenetében Klaus Johannis “az alázat és a szeretet ünnepének” nevezte a virágvasárnapot. “Szeretném kifejezni a legmelegebb jókívánságaimat az ortodox, görögkatolikus, örmény és neoprotestáns felekezetek tagjainak, akik ezen a hétvégén ünneplik a virágvasárnapot – az alázat és a szeretet ünnepét” – mondta az elnök.

Forrás: maszol.ro

Categories
Hírek magyarul Stiri

Az igazságszolgáltatás beszélt: Első fokon pert nyert Csíkszentmárton, 9500 lej kifizetésére kötelezték Dormánfalvát

Első fokon megnyerte Csíkszentmárton azt a pert, amelyet a Bákó megyei Dormánfalva indított azért, hogy vonják vissza az alcsíki község önkormányzata által hozott, az úzvölgyi haditemető és az egykori kaszárnyák által elfoglalt területnek a község közvagyonába vételére vonatkozó határozatot.

A per tavaly ősszel kezdődött a Hargita Megyei Törvényszéken, itt iktatták a dormánfalviak keresetét, akik azt szerették volna elérni, hogy a bíróság kötelezze a csíkszentmártoniakat a 2007-ben hozott határozatuk részleges visszavonására.

A vitatott rész a már említett terület hovatartozására vonatkozik, ezt ugyanis a község akkor saját közvagyonába vette. A dormánfalviak érvelése szerint visszaélés történt, amelyet a 2010. évi 299-es számú kormányhatározat is megerősített. A Bákó megyei város keresetében kitért arra is, hogy a temető területe 1990-ben Dormánfalva magánvagyonának leltárában szerepelt, és az 1997-ben elfogadott, most is érvényes általános rendezési terv (PUG) is Dormánfalva belterületeként jelöli meg.

A kereset hivatkozott ugyanakkor a Bákó Megyei Kataszteri és Ingatlan-nyilvántartási Hivatal korábbi átiratára is, amely szerint Hargita és Bákó megye határát Románia INSPIRE (Európai Közösségen Belüli Térinformációs Infrastruktúra) térinformatikai geoportálja jeleníti meg, eszerint pedig a temető Dormánfalva területén fekszik. A szentmártoniak viszont olyan, az 1800-as évek végéről származó telekkönyvekkel rendelkeznek, amelyek szerint az a terület Csíkszentmárton község földbirtokos közösségének és Csíkcsekefalva földbirtokos közösségének tulajdona.

A Hargita Megyei Törvényszéken tavaly decemberben a csíkszentmártoniak a per tárgyalását vezető bíró kizárását kérték, ezt a bíróság elutasította, viszont a bíró visszalépett.

A nemrég kihirdetett ítélet a csíkszentmártoniaknak kedvez, eszerint a dormánfalviak keresetét megalapozatlannak minősítve elutasították, és 9500 lej perköltség kifizetésére kötelezték a bákói várost.

Az elsőfokú ítélet ellen fellebbezés nyújtható be, ezt a Marosvásárhelyi Ítélőtábla tárgyalhatja.

„Ezt a csatát megnyertük, de a harc még nem ért véget” – így értékelte megkeresésünkre a helyzetet Gergely András csíkszentmártoni polgármester, aki szerint most várakozó állásponton vannak, mivel számítanak a dormánfalviak fellebbezésére.

Hozzátette, az általuk bemutatott okiratok figyelembe vételével a bíróság helyesen döntött, megjegyezve azt is, hogy a terület közvagyonba vételéről is a birtoklevelek alapján határozott 2007-ben a helyi önkormányzat. Akárcsak per indításakor, a községvezető most is kijelentette, hogy az állítólagos 1990-es dormánfalvi leltári bejegyzés szerinte jóval később történt, ezért hamisításról van szó, amely remélhetőleg a per folyamán nyilvánvalóvá válik.

Forrás: szekelyhon.ro

Categories
Locale Stiri

Măşti şi combinezoane de protecţie fabricate la o fabrică de jucării din Secuime pentru personalul medical din toată ţara

O firmă din oraşul Cristuru Secuiesc care producea jucării din material textil s-a reprofilat şi confecţionează măşti medicinale şi echipament de protecţie, după ce a primit certificare de la Ministerul Sănătăţii.

Administratoarea firmei, Klára Szabó, a declarat pentru AGERPRES că ideea reprofilării a venit după izbucnirea crizei generate de pandemia de COVID-19, când comenzile de jucării, care mergeau la export, au scăzut brusc.

“Până acum am lucrat pentru Vest, am făcut jucării din materiale textile, de calitate ridicată. Dar cu criza asta, cu COVID, ne-am reprofilat, deoarece comenzile nu sunt sigure, au descrescut brusc şi nu ştim dacă va mai fi interes în continuare, este tot o temă deschisă şi am căutat ce să putem face ca să nu trimitem oamenii acasă, în şomaj tehnic, să asigurăm continuitatea producţiei şi să facem ceva folositor”, a explicat Klára Szabó.

Timp de două săptămâni, responsabilii firmei au căutat soluţii şi s-au gândit că ar putea confecţiona măşti şi echipament de protecţie pentru personalul sanitar, motiv pentru care au început să lucreze la prototipuri.

“Două săptămâni ne-am gândit ce va fi, dar am zis că trebuie să căutăm ceva şi trebuie să ne facem folositori, pentru că nu e numai un job, pentru că facem ceva ce este necesar, e vorba de siguranţă, sănătate, e vorba de doctori, asistenţi, ăsta nu e un job. Şi e importantă continuitatea producţiei”, a subliniat administratoarea firmei.

Săptămâna trecută au fost finalizate primele prototipuri de măşti, halate şi combinezoane şi s-a cerut şi certificare de la Ministerul Sănătăţii, care a fost primită în urmă cu câteva zile.

Au fost organizate liniile de cusut şi se lucrează cu 90 de angajaţi, care pot confecţiona, zilnic, aproximativ 5.000 de măşti şi 600-700 de combinezoane şi halate.

https://www.facebook.com/elkainternationallogistics/posts/1623286837823105


Angajaţii fabricii respectă nişte reguli stricte, pentru a se proteja, cum ar fi păstrarea distanţei, dar şi purtarea de măşti şi halate şi un program de lucru adaptat.

Cea mai mare problemă o reprezintă materia primă, care nu există în România şi se importă cu greu din Germania sau din ţările asiatice.

“Aprovizionarea e foarte dificilă, aceste materiale speciale nu se produc în România, sunt din Germania sau Asia şi trebuie să stăm la coadă”, a spus Klára Szabó.

Întrebată cum a fost trecerea de la jucării la echipament medical de protecţie, ea a spus că firma în cauză a fost tot timpul flexibilă şi a fost nevoie de găsirea unei soluţii pentru ca viaţa să meargă mai departe.


„Noi, ca firmă, lucrăm în logistică, de la transport, până la aprovizionare, producţie şi tot timpul am fost flexibili. (…) Şi a trebuit să găsim o soluţie, să nu lăsăm ca doar statul să aibă grijă, pentru că şi statul are multe de făcut şi fiecare trebuie să contribuie cu energia, puterea şi tot ce avem ca viaţa să meargă mai departe, pentru că nu putem să ne oprim”, a afirmat administratoarea firmei

Sursa: agerpres.ro, Facebook.

Categories
Nationale Stiri

Măşti din Ungaria pentru maghiarii din şase judeţe din România

Ministrul de externe ungar Peter Sijjarto a declarat vineri, 10 aprilie, că 600.000 de măşti şi câteva zeci de mii de costume şi alte echipamente de protecţie, respectiv şi teste, vor ajunge la maghiarii din afara Ungariei, şi anume în Transilvania, Voivodina, Ucraina Subcarpatică, Slovacia, Slovenia şi Croaţia.

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat, de asemenea, vineri, corespondentului MEDIAFAX că ajutorul ungar vine la solicitarea UDMR: „am cerut măști, mănuși, echipamente de protecție și dezinfectante pentru șase județe din Transilvania – Satu Mare, Bihor, Sălaj, Cluj, Mureș, Harghita și Covasna, la cei care acum luptă în linia întâi împotriva epidemiei, în spitale și la medicii de familie, de unde am primit solicitări”. Conform lui Kelemen Hunor în România vor ajunge 300.000 de măşti.

Liderul UDMR a făcut apel la membrii comunității maghiare din România să respecte reglementările și măsurile de prevenire impuse de autorități mai ales, acum, în preajma sărbatorilor pascale (sărbătorit în 12 aprilie de credincioşii catolici şi protestanţi).

https://www.facebook.com/kelemenhunor.rmdsz/videos/227751494961862/

Ajutorul ungar se alătură unei donaţii consistente venite din Emiratele Arabe Unite, şi anume echipamente medicale din partea Guvernului E.A.U. către Guvernul României: 3 milioane de măști și 2,7 milioane de mănuși de examinare, 84.000 de mănuși de protecție, 37.000 de combinezoane, 20.500 de ochelari de protecție, ce vor sosi pe 9 şi 10 aprilie, la bordul unor zboruri speciale.

Categories
Hírek magyarul Interviuri

Romániában a koronavírus-járvány miatt elhalasztják az önkormányzati választásokat. A magyar politikusok vélemények: Hátrányosan érintik-e – a nagyobb pártokkal szemben – a regionális és/vagy kisebb pártokat?

A kormány legutóbbi ülésén fogadta el a 2020/44-es sürgősségi rendeletet, amely értelmében legkésőbb 2020. december 31-ig meghosszabbítja a jelenleg tisztségben lévő helyi hatóságok mandátumát, és módosít a helyhatósági választások megszervezésének szabályzatán.

Megjelent csütörtökön a Hivatalos Közlönyben az a sürgősségi kormányrendelet, amelynek értelmében meghosszabbítják a jelenleg tisztségben levő helyi választottak – polgármesterek, megyei tanácselnökök, képviselő-testületek – mandátumát.

A módosítással felére csökkentették a helyhatósági választásokon való részvételhez szükséges támogató aláírások számát. A jelenlegi törvénytől eltérően a politikai pártoknak, választási szövetségeknek és a nemzeti kisebbségek egyesületeinek minimum 25 ezer támogató aláírást kell majd összegyűjteniük úgy, hogy minden megyéből legyen legalább ötszáz, Bukarestből pedig legalább ezer. A listát a választási periódus kezdetétől számított legtöbb 30 napon belül leadniuk. Az induláshoz szükséges dokumentációt online is be lehet nyújtani.

Válaszolt a transindex.ro oldalra Hegedüs Csillát, az RMDSZ szóvivőjét és Mezei Jánost, az Erdélyi Magyar Szövetség társelnökét.

Hegedüs Csilla, RMDSZ szóvivő közlése szerint Kelemen Hunor, az RMDSZ elnöke volt az első romániai politikus, aki kimondta: el kell halasztani a júniusi önkormányzati választásokat. Majd március 18-án azt javasolta a többi politikai pártnak, hogy halasszák el 6 hónappal, ez év októberéig a választásokat, hisz az országnak, az ország lakóinak most mások a prioritásai. A kormánynak most elsősorban a világjárvánnyal szembeni védekezésre kell koncentrálnia, és arra, hogy a gazdaságot próbálja meg életben tartani. Az októberi időpont, ma úgy tűnik, tartható lesz.

Mezei János, az Erdélyi Magyar Szövetség társelnöke ennek kapcsán csak annyit mondott, hogy az EMSZ a tevékenysége tervezése során az Állandó Választási Hatóság, illetve a kormány hivatalos közléseire támaszkodik.

Számítanak-e arra, hogy a parlamenti választásokat is előre fogják hozni?

Hegedüs Csilla: Nem. Ha valaki egyszer elolvasta az alkotmány vonatkozó rendelkezéseit, nagyon hamar kideríti, hogy nem lehet jelen körülmények között előrehozott választást tartani.

Mezei János: Egyetlen dolog adna okot aggodalomra a mi részünkről, hogyha a helyhatósági választás és a parlamenti választás netalán egyszerre kerülne megszervezésre, vagy nagyon közeli, egyhetes eltéréssel.

Számítanak arra, hogy ez az időpont egybeesik a helyhatósági választások időpontjával?

Hegedüs Csilla: Nem. Erről van egy alkotmánybírósági döntés.

Mezei János: Az elképzelés demokráciaellenes. A választópolgárok ugyanis gyökeresen különböző témakörök és problémák mentén kell döntést hozzanak, mind a helyhatósági, mind a parlamenti választások során. A két esemény összevonása nagyban megnehezíti a hiteles tájékozódást és tájékoztatást, mert elterelné a helyi dolgokról a figyelmet. Ezért szeretnénk azt, hogy kicsit nagyobb időintervallumban legyen megszervezve. Hogyha az látszik, hogy a helyhatósági választások időpontja szeptember-októberre teszik, akkor valószínű, hogy közel esik a parlamenti választásokhoz is, ami a mi és a magyarság szempontjából sem szerencsés.

Mit jelentenek az új feltételek a szövetség helyi képviselete számára?

Hegedüs Csilla: Alkalmazkodunk az új időponthoz, ennek nincs különösebb jelentősége. A polgármesterek, tanácselnökök, önkormányzati képviselők mandátuma meghosszabbodik december végéig, és akkor, amikor majd erre mód lesz, készülünk a választásokra. Egyelőre mindenki a koronavírus-járvány megfékezésével van elfoglalva.

Mezei János: A friss sürgősségi kormányrendelet 5-ös cikkelye arról szól, hogy azon szervezetek kell 25 ezer aláírást (különböző megyékből illetve Bukarestből) összegyűjtsenek, amelyek az országban mindenütt indulnának. Ezzel ellentétben az Erdélyi Magyar Szövetség az erdélyi magyar választók érdekeit képviseli, nincs szándékunkban az országban mindenhol indulni. Nekünk nincs magyar szavazóbázisunk Teleorman vagy Galac megyében.

A helyhatósági választások “könnyítésként” beharangozott megváltozott feltételei mennyivel könnyítik meg a politikai alakulatok dolgát?

Hegedüs Csilla: Mi eddig is eleget tettünk a törvényes feltételeknek, összegyűjtöttük a szükséges aláírásokat. Ez ezután sem lesz gond.

Mezei János: A friss sürgősségi kormányrendelet 6-os cikkelye, az aláírásgyűjtés mintegy százezer lejjel történő kiváltása a banánköztársaságok hangulatát idézi. Egy demokratikus elképzelés lényege az lenne, hogy az aláírásgyűjtés felmutassa a politikai szervezetek mögötti valós tömegtámogatást. A járványügyi megfontolások sokkal inkább egy hiteles és biztonságos elektronikus aláírásgyűjtést indokolnának. Ehelyett a román állam megint csak a lusta utat választja.

Hátrányosan érintik-e – a nagyobb pártokkal szemben – a regionális és/vagy kisebb pártokat?

Hegedüs Csilla: Minden politikai pártnak, szervezetnek a hatályban lévő törvényes feltételeknek kell megfelelnie. Ezek a feltételek még változhatnak, hiszen a sürgősségi kormányrendeletet a parlamentben is lehet módosítani. Meg kell várnunk a végleges formát.

Mezei János: Az aláírások darabszámára vonatkozó csökkentése és az, hogy nem kell külön polgármesteri és külön a képviselői testületnek támogató aláírásokat, hanem egyben kell ezeket összegyűjteni, ezek minden pártnak egyformán előnyösek.

Forrás: transindex.ro, maszol.ro

Categories
Locale Opinii

COVID-19: Unguri și români, înfrățiți în ură și rasism în județul Covasna

Observatorul de Covasna, cotidian local de referință în presa de limbă română din județul Covasna, a publicat joi, 09 aprilie, un articol intitulat „Frica de foame, mai mare decât de COVID-19”, în care se prezintă situația comunităților defavorizate din județ, în special a comunităților de romi, care trăiesc din alocații și ajutoare sociale sau, mai rău, care nu au niciun venit și, în această perioadă, nu mai pot lucra nici măcar ca zilieri.

„Dacă în prezent despre comunitățile cu cetățeni de etnie romă din județ se spune, cel puțin oficial, că au înțeles că nu e de glumit cu boala care a înghițit planeta, autoritățile locale se tem că oamenii nu vor putea fi ținuți în case prea mult timp, deoarece pentru cei fără venit, frica de foame va fi mai mare decât cea de COVID-19.”

Concluzia articolului

După zecile, poate chiar sutele de mesaje de solidaritate pe care le-am văzut postate în aceste zile de carantină pe rețelele de socializare, în incurabila mea naivitate, mă așteptam să văd reacții pozitive, cu atât mai mult cu cât, tot în mediul virtual, se vorbește demonstrativ despre cum ne va schimba radical această experiență și ce minuni interioare va produce ea în fiecare dintre noi. Probabil că „detenția” noastră trebuie să fie mai lungă de atât ca să poată produce în mod real transformările interioare anticipate în online, căci deocamdată, tot ce am văzut, când curiozitatea m-a împins să citesc comentariile, a fost o revărsare incredibilă de ură și rasism.

Români și maghiari, deopotrivă, și-au dat mâna virtual pe pagina de Facebook a ziarului menționat, înfrățindu-se în ură și rasism față de semenii lor sărmani, pentru care nu au avut decât vorbe de ocară în comentariile postate la articolul în discuție. Și asta, la doar o zi de la Ziua Internațională a Romilor, care se sărbătorește anual pe 8 aprilie.

Din multitudinea de mesaje pe care le-am citit cu o perplexitate greu de descris în cuvinte, am extras câteva afirmații care cel mai probabil ne vor face să mai gândim o dată înainte de a decide că, după ce învinge valul COVID-19, omenirea supraviețuitoare va învăța o lecție importantă. De fapt, oamenii nu învață niciodată nimic, așa cum nu au învățat nici din Holocaust și nici din alte orori cunoscute din paginile de istorie a umanității. Mai jos, selecția de comentarii:

  • Toată ziua la ei muzică și stau cu burțile la soare și voi îi faceți victime pt. leneveală … prostia omenească asta este!”
  • Ăștia nu vor muncă vor să iasă la furat că munca nu le place și umblă noaptea pe la 2 călare la furat pe Bolyai Janos.”
  • Bill Gates, eu zic că trebuie făcut ceva să dispară rasa asta care consumă oxigenul degeaba. Exact asta se face azi cu oamenii în vârstă.”
  • Nu doar în zonele defavorizate, și voi de la Observatorul de Covasna,de ce puneți poze de la Örkö[n.r. cartier de romi săraci din Sf. Gheorghe] și nu faceți poze la cîtiva batrîni bolnavi … și voi favorizați zona Örkö după cum se vede…ăia din Örkö trb. trimiși la muncă că primesc ajutor social degeaba, nu aduc nici un venit comunități doar pagubă la buget… chiar dacă sunt oameni și ei trb. să lucreze să-și cîștige pîine a și să plătească taxe… mai deschideți-vă ochii… sunt oameni care au lucrat au cotizat la stat și nu au nici un venit, măcar acel ajutor social care romii îl primesc…”
  • Că la prosti.le e permis orice că n-ai cu cine și culmea e căa autoritățile îi ajută chiar dk nu contribuie la stat cu nimic!!!!”
  • Nici o firmitură de pâine nu merităa rasa asta.”
Captură de ecran de pe pagina de Facebook a Observatorului

Ultimul comentariu m-a lăsat fără grai și respirație – îi aparține aceluiași comentator care cerea retoric de la Bill Gates exterminarea rasei. Înțeleg că unii dintre romi nu au comportamentul social cel mai plăcut și mai dorit de comunitățile lumii, dar de aici și până la pleda pentru uciderea lor în masă e totuși mult prea mult.

A existat, desigur, printre comentatori și o voce, a unui tânăr rom care a reușit să-și schimbe destinul prin forțe și eforturi proprii, care a încercat să facă un apel la înțelegere și empatie.  Desigur acei oameni nu reprezinta un interes social pentru pesoanele care “au multi bani” de ce ? Pana la urma si ei sunt oameni si ei vor sa supravietiuiasca cumva situatia asta in care ne aflam ! In loc sa cimentati prostii mai bine va ganditi cum sa ajutam acesti oameni , ca pana la urma si ei au familii copii si puneti va in locul lor daca voi nu ati avea ce sa le dati sa manance copii vostrii cum ar fi?”, spune el, dar fără să obțină schimbări evidente de poziție și atitudine.

Dincolo de demonstrația aceasta de intoleranță și neacceptare, aleg să mă agăț cu speranță de gândul că sunt mult mai mulți cei care, deși nu au postat un comentariu, se vor grăbi să sprijine familiile încercate mai mult decât ei, dovedind astfel că, da, umanitatea post COVID-19 va străluci în cele mai calde culori ale luminii, bunătății și empatiei. Sau că putem cel puțin să sperăm la o schimbare în acest sens, care poate pleca în acest caz de la ideea simplă că, totuși, romii sunt și ei oameni.

Mirela Cara-Dragu

Categories
Opinii Stiri

Destin antagonic al bugetarilor: unii intră în șomaj tehnic, altora li se dublează lefurile. Cine este şi cu ce se ocupă Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale?

În timp ce presa scrisă și televiziunile prezintă o lume care pare că se comportă ca electronii care orbitează în jurul nucleului întruchipat de COVID-19, în afara caselor noastre în care stăm încremeniți de spaima îmbolnăvirii cu noul coronavirus, există totuși activitate, se iau decizii, se lucrează și se întâmplă lucruri.

Un exemplu în sprijinul acestei afirmații este legea 42/2020 pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care a fost promulgată, publicată în Monitorul Oficial și va intra în vigoare începând de joi, 9 aprilie. Prin această lege, emisă și promulgată pe fondul inițierii de trimitere în șomaj tehnic a multor angajați din sectorul bugerat, dar și din cel privat, lefurile angajaților Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (ISPMN) se majorează cu 100%.

Pentru cei care nu știu, Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale funcţionează la Cluj-Napoca, ca instituţie publică, cu personalitate juridică în subordinea Guvernului şi în coordonarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice. Obiectivele ISPMN sunt studierea şi cercetarea inter şi pluridisciplinară a păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii etnice, aspectelor sociologice, istorice, culturale, lingvistice, religioase sau de altă natură ale minorităţilor naţionale şi ale altor comunităţi etnice din România.

Nu că România ar fi fără pată în respectarea drepturilor minorităţilor naţionale sau că cercetarea problematicii minorităţilor etnice nu ar fi un subiect serios şi cu reale câştiguri pentru mulţi minoritari; totuşi, o întrebare binevenită ar fi: care sunt realizările acestui institut? A reuşit o instituţie plătită din bugetul de stat, şi ai cărui angajaţi vor primi acum lefurile dublate, să obţină drepturi mai multe pentru maghiari? Sau să ajute la scăderea discriminării romilor? Sau să facă cunoscute principiile de bază ale combaterii antisemitismului?

Conform informațiilor transmise de G4Media.ro, majorarea cu 100% a salariilor celor de la Institutul Minorităților a fost introdusă în lege de deputata UDMR, Eva Andrea Csep, în opinia căreia „amendamentul formulat este necesar pentru creșterea salariului personalului din cadrul Institutului, deoarece, asemenea celorlalte institute de cercetare și studierea problemelor minorităților sau holocaustului, cum ar fi Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” este necesară majorarea salariilor pentru eliminarea diferențelor salariale între personalul instituțiilor care desfășoară activități de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică şi proiectare.”

Dar angajații ISPMN nu sunt singurii norocoși. Legea mărește și alte salarii din sectorul bugetar, astfel încât personalului din cadrul bibliotecilor naționale sau de importanță națională, Bibliotecii Academiei Române, precum și celui din cadrul muzeelor de importanță națională, i se va da în viitor o leafă cu 30% mai mare decât până acum, în timp ce personalul din cadrul Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier – I.S.C.T.R., Autorității Rutiere Române și Autorității Navale Române va avea un salariu mai mare cu 20%. Cele două amendamente sunt rezultatul unor inițiative ale deputatului PSD Adrian Mocanu și ale deputatul comunității evreiești, Silviu Vexler.

Proiectul a fost depus inițial de deputatul PNL Raluca Turcan, care urmărea să le dea posibilitatea bibliotecarilor de a primi sporul de 15 % pentru condiții vătămătoare de muncă, a trecut de Senat și a ajuns la Camera Deputaților, la Comisia pentru Muncă și protecție socială, unde a fost respins. Au fost aprobate, în schimb amendamentele propuse de cei trei deputați.

Problemele minorităţilor naţionale sunt reale şi necesită soluţii reale. Sinecurile din bani publici ale unora care rezolvă „problemele minorităţilor naţionale” din pix nu vor ajuta niciodată această cauză. Cercetătorii dintr-un turn de fildeş nu vor putea face ca românii (majoritari), maghiarii, romii, tătarii, turcii, lipovenii şi ceilalţi să se cunoască cu adevărat între ei, să-şi respecte diferenţele şi să-şi aprecieze moştenirea, cea proprie şi cea comună.

Mirela Cara-Dragu

Categories
Nationale Stiri

Invitaţie la dezbatere. Comunicat de presă Asociaţia Mişcarea Angajament Civic – Civil Elkötelezettség Mozgalom (CEMO): Respectarea drepturilor minorităţii maghiare în timpul pandemiei de COVID-19

Prezentăm mai jos comunicatul de presă al CEMO, cu invitaţia de a vă implica într-o dezbatere (civilizată) sau reflecţie despre respectarea drepturilor minorităţilor naţionale în timpul pandemiei. Discuţia este una mai complexă şi face apel la respectarea, în general, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti în vremuri de criză sau sub ameninţarea unor pericole iminente. Dezbaterea a cuprins în ultimele săptămâni nu doar situaţia din România, ci şi din alte state din Europa, inclusiv Ungaria.

„Drepturile minorităţii maghiare din România nu sunt respectate de către autorităţile statului în perioada epidemiei de COVID-19 (coronavirus)

În data de 30 martie Consiliul Europei (CE) a publicat un comunicat prin care a cerut statelor membre să pună la dispoziţia cetăţenilor informaţii despre coronavirus şi în limbile minoritare sau regionale (textul comunicatului CE fost tradus de membrii Mişcarea Angajament Civic în limba română, este ataşat comunicatului nostru), după ce membrii Comitetului de experţi al Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare au arătat că multe ţări care au ratificat Carta, nu respectă drepturile lingvistice ale minorităţilor.

În acest context CE a cerut statelor semnatare să-şi schimbe poziţia, să respecte drepturile lingvistice garantate (şi ratificate) în Cartă. În cazul României, avertismentele Consiliului Europei şi preocupările experţilor CE sunt în întregime justificate, întrucât autorităţile ţării, în frunte cu Grupul de Comunicare Strategică, nu au ţinut cont de drepturile lingvistice ale minorităţii maghiare în România.

Începând cu decretarea stării de urgenţă, campania de comunicare a autorităţilor pentru prevenirea epidemiei s-a desfăşurat exclusiv în limba română, pliantele, afişele au fost realizate doar în limba română, mesajele de avertizare difuzate din difuzoarele maşinilor de poliţie, jandarmerie, pe străzile oraşelor, satelor au fost exclusiv în limba română, fără a ţine cont de obligaţiile care decurg din dreptul internaţional.

În plus, în data de 18 martie 2020, din cauza epidemiei, România a suspendat parţial aplicarea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, neinformând însă despre acest pas pe cetăţeni. Astfel este îndoielnic dacă Guvernul României va respecta drepturile lingvistice ratificate în Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare.

Este foarte important ca informaţiile vitale, instrucţiunile oficialităţilor referitoare la epidemie să fie înţelese şi astfel, respectate de toţi cetăţenii români, mai ales că poliţia a început să aplice amenzi uriaşe acelora care nu prezintă declaraţii pe propria răspundere, nu completează formularele editate doar în limba română.

Comunicatele Ministerului Sănătăţii sunt realizate numai în limba română, pe site-urile Direcţiilor de Sănătate Publică din judeţele unde trăiesc sute de mii de maghiari, nu există informaţii în limba maghiară. În contradicţie cu aceste fapte de discriminare, autorităţile afirmă că epidemia nu face nici o diferenţă, poate fi la fel de periculoasă pentru toată lumea. Nici Ministerul Educaţiei nu a ţinut cont de faptul că una dintre cele mai mari minorităţi din Europa trăieşte în România, adică 1,25 milioane de maghiari şi nu a luat în considerare interesele elevilor care învaţă în clase cu predare în limba maghiară (120.000 elevi în România) când a organizat educaţia online.

Experţii Cartei consideră că educaţia online organizată doar în limba oficială este un act discriminativ faţă de membrii minorităţilor naţionale Educaţia la distanţă a fost organizată exclusiv pentru elevii care învaţă în clase de predare în limba română cu ajutorul televiziunii publice (TVR), însă, programele în limbă maghiară au fost realizate în două studiouri teritoriale TVR de către membrii comunităţii maghiare din resursele proprii, adică cu participarea părinţilor şi profesorilor maghiari, cu aportul Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România. Din păcate, această ‘practică’, de a ignora interesele primordiale ale elevilor care învaţă în clase de predare în limba maghiară de către membrii Ministerului Educaţiei, nu este recentă, există foarte multe cazuri cum ar fi lipsa de manuale traduse în limba maghiară.

Demersurile Asociaţiei Mişcarea Angajament Civic (1) (CEMO) au fost iniţiate cu scopul de a elimina discriminarea pe criterii etnice şi de limba maternă, şi care au loc în perioada de pandemie. Am sesizat Ministerul Sănătăţii am cerut ca în judeţele unde procentul minorităţii maghiare depăşeşte pragul de 20%, site-urile Direcţiilor de Sănătate Publică (DSP) să conţină în mod obligatoriu toate informaţiile legate de pandemie şi în limba maghiară.

În prezent informaţiile de pe site-urile DSP sunt furnizate doar în limba română chiar şi pe paginile web ale autorităţilor de sănătate publică din judeţele Harghita şi Mureş, în timp ce varianta maghiară a paginii de web al Direcţiei de Sănătate Publică Covasna redirecţionează vizitatorii către o pagină de internet administrat de un partid politic maghiar (UDMR).

Pe acest site însă nu se regăsesc traducerile în limba maghiară ale comunicatelor Ministerului Sănătăţii şi al Grupului de Comunicare Strategică. Am sesizat şi Ministerul Afacerilor Interne cu scopul de a solicita ca în localităţile unde populaţia de etnie maghiară depăşeşte pragul de 20%, măsurile, instrucţiunile, recomandările legate de pandemia COVID-19, să fie traduse şi în limba maghiară, aceste informaţii foarte importante să fie comunicate în mod bilingv din difuzoarele maşinilor de poliţie, poliţia locală, jandarmeria, informarea orală prin aceste mijloace să fie realizată şi în limba maghiară.

Am trimis o sesizare şi Ministerului Educaţiei Naţionale, prin care am solicitat ca drepturile elevilor care învaţă în clase de predare în limba maghiară să fie respectate, atât în noul regim de învăţământ online, cât şi în cazul măsurilor legate de examenele de evaluare naţională/bacalaureat. În sesizarea trimisă către MEN am menţionat faptul că membrii personalului de la Secretariatului de Stat – Direcţia pentru Învăţământ în Limbile Minorităţilor din cadrul Ministerului Educaţiei au cerut şcolilor care au clase cu predare în limba maghiară să folosească subiectele întocmite de Centrul National de Evaluare şi Examinare, aşa numitele ‘teste de antrenament bacalaureat şi evaluare naţională’ (https://rocnee.eu/testeantrenament/) cu scopul de a pregăti elevii, neţinând cont de faptul că aceste subiecte au fost întocmite doar în limba română. După câteva zile, într-un mod total ad-hoc şi haotic aceste subiecte au fost traduse de profesori de etnie maghiară la cerinţa reprezentanţilor Secretariatului de Stat Direcţia pentru Învătământ în Limbile Minorităţilor şi au fost postate pe un drive google, https://drive.google.com/drive/folders/1pbZzzgkr63QA4q1elsULdank2GMIWMqT?usp=sharing

Din păcate testele traduse nu au fost afişate pe pagina de internet al Centrului de Evaluare şi Examinare pe care se va continua postarea testelor de antrenament în limba română. Conform procedurilor de până acum testele traduse în limba maghiară ar fi trebuit să fie postate pe pagina de internet unde sunt afişate toate testele în limba română. Garantarea egalităţii de şanse şi prevenirea discriminării trebuie să fie garantate şi în perioade de criză, iar reprezentanţii Secretariatului de Stat – Direcţia pentru Învăţământ în limbile minorităţilor trebuie să respecte aceste criterii.

Pe baza măsurilor luate recent de către MEN există posibilitatea că discriminarea îndreptată împotriva elevilor care învaţă în clase de predare în limba maghiară va persista, ba mai mult, se va intensifica în următoarele luni. Respectarea şi aplicarea a drepturilor minorităţilor în timpul epidemiei de coronavirus sunt de o importanţă primordială, astfel încât colegii noştri vor monitoriza activităţile unor Ministere, demersurile Grupului de Comunicare Strategică şi al Ministerului Educaţiei.

*

(1) CEMO este o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în 2007 de un grup de activişti şi intelectuali ferm convinşi de necesitatea educaţiei, de advocacy şi susţinerii publicului larg pentru a putea produce schimbări semnificative în viaţa societăţii. CEMO doreşte atât promovarea a angajamentului civic, cât şi a unei cetăţenii active bine informate, alături de solidaritate, toleranţă şi diversitate şi o mai mare participare în societate şi democraţie printr-o varietate de proiecte de conştientizare publică, advocacy, educaţie civică, dezvoltare comunitară, cercetări, discuţii şi dezbateri. Ea încurajează o participare democratică sporită a tuturor membrilor comunităţii cu un accent special asupra generaţiei tinere, prin educaţie pentru o cetăţenie activă şi angajament civic. (http://cemo.ro/ro/cemo-ro/)

Târgu Mureş, 06-04-2020