Preşedintele UDMR, vicepremierul Kelemen Hunor, a declarat luni că a propus în cadrul şedinţei coaliţiei guvernamentale o diferenţiere a alocaţiilor pentru copii în funcţie de veniturile familiilor.
„Am vorbit de alocații pentru copii, rămâne varianta Senatului. Asta înseamnă că creșterea de 20% se va operaționaliza începând cu 1 ianuarie. Noi am propus o schimbare de filosofie pentru alocațiile copiilor, să legăm de venituri și să fie deductibilă din impozitul după venit. Deci, este o schimbare propusă, pe care o vom discuta în acest an, în așa fel încât să încercăm să introducem începând din anul 2023”, a afirmat Kelemen Hunor, într-o declarație acordată presei, la Palatul Parlamentului.
La rândul său, vicepremierul Dan Barna, copreședinte USR PLUS, a declarat că varianta propusă de UDMR va fi analizată, potrivit Agerpres.
„Subiectul nu a fost detaliat foarte mult în această şedinţă. S-a convenit într-adevăr că avem creşterea de la începutul anului viitor, aşa cum e deja comunicat în spaţiul public, urmând apoi să vedem şi în funcţie de buget cum va fi următorul cadru. A fost şi varianta pe care domnul Hunor a prezentat-o, aceea de a veni cu o variantă îmbunătăţită, prin care să creăm un mecanism în care resursele să fie direcţionate pentru acei copii care au nevoie. (…) Este un subiect care a fost deschis de colegii de la UDMR şi am zis că vom discuta pe o astfel de formulă, nu s-a înaintat mai mult, analizăm şi o astfel de variantă”, a spus liderul USR PLUS.
Deceniul care urmează va fi un deceniu al epidemiilor şi al migraţiei în masă, iar statele membre şi NATO trebuie pregătite pentru a putea răspunde acestor provocări, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, la Bruxelles, luni, atunci când a sosit la summit-ul de o zi al statelor membre ale NATO.
Dacă summit-ul va reprezenta sau nu un punct de cotitură se va decide abia la sfârşitul acestuia, însă prin adoptarea unui nou plan strategic, valabil până în 2030, aliaţii încearcă să facă să fie astfel, a subliniat Viktor Orbán. Ungaria este de acord cu conţinutul acestuia, a spus prim-ministrul.
Punctul principal al strategiei este acela de a consolida capacităţile de rezistenţă naţionale; Ungaria este activă în acestsens, indiferent că vorbim despre lupta împotriva pandemiei sau de atitudinea faţă de migraţie, a spus şeful guvernului de la Budapesta.
„Avem ce spune şi putem să ne aducem contribuția”, a subliniat Orbán.
„Vom sta bine dacă ne vom îndeplini angajamentele”, a explicat Viktor Orbán, întrebat de presă despre angajamentul care trebuie realizat până în 2024 şi potrivit căruia 2% din produsul intern brut (PIB) al statelor membre ale NATO trebuie cheltuiţi pentru apărare. În opinia sa, „ar fi mai bine” dacă Ungaria ar putea deja acum să cheltuie anual 2% din PIB pentru propria sa siguranţă. Potrivit premierului, Ungaria va reuşi acest lucru până în 2022-2023, dar a amintit, în acelaşi timp, că există state membre ale NATO care stau mai prost în privinţa acestui aspect.
În ceea ce priveşte angajamentul potrivit căruia din suma destinată apărării, statele membre vor cheltui 20% pentrudezvoltare, Viktor Orbán a subliniat că Ungaria face deja acest lucru. Ungaria a îndeplinit deja unul dintre angajamente, iar până în 2023-2024 va îndeplini și celălalt angajament, ceea ce înseamnă că va ajunge în top, a punctat prim-ministrul.
„Noi trăim într-o parte a lumii în care nu poţi trăi fără armată, unde nu există siguranţă fără armată”, a explicat.
Pentru familiile maghiare şi naţiunea maghiară, capacităţile militare, forţele armate vor fi întotdeauna necesare. Construirea acestui lucru se face într-un ritm bun, a spus Orbán. „Am neglijat asta timp de 20-30 de ani, dar acum simt căUngaria şi-a revenit şi în acest sens”, a spus.
Întrebat despre provocările pe care le înseamnă China, şeful guvernului de la Budapesta a spus: Ungaria se opune tuturortipurilor de război rece, iar el personal şi-a petrecut 26 de ani din viaţă în condiţii de război rece. „Credeţi-mă că acesta este un lucru rău. Să nu facem aşa ceva”, a adăugat Viktor Orbán.
Alături de liderii statelor membre, la summit-ul de o zi al Alianţei Nord-Atlantice participă şi preşedintele american JoeBiden.
Subiectele dezbătute includ Rusia, China, atacurile cibernetice şi schimbările climatice.Scopul summit-ului NATO este acela de a defini obiectivele și sarcinile care trebuie atinse şi realizate până în 2030, unele care vor contribui la pregătirea alianţei pentru provocările viitoare.
Summit-ul oferă posibilitatea consolidării relaţiilor transatlantice, respectiv al fortificării securităţii colective.
Înainte de a deveni secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului, Olteán Csongor era cunoscut pentru activitatea sa intensă în cadrul Conferinţei Tineretului Maghiar din România (MIÉRT) din Sf. Gheorghe. În momentul în care a fost prins băut la volan, consiliul de conducere al acestei formațiuni nu a fost de acord ca Csongor să își piardă calitatea de președinte, chiar dacă el își înaintase demisia. Motivul invocat a fost acela că deși acesta a greșit atunci când s-a urcat băut la volan, întreaga sa activitate din ultimii ani în domeniul tineretului „nu poate fi umbrită de o singură greșeală”.
Într-o postare pe Facebook, reprezentanții organizației de tineret precizează că fostul secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului va rămâne în funcție până în luna septembrie, când sunt programate alegeri interne.
„Consiliul a apreciat că Olteán Csongor a greşit atunci când a condus sub influenţa alcoolului, dar în acelaşi timp, Consiliul consideră că prin demisia sa din funcţia de secretar de stat și-a asumat consecințele faptei sale. 15 ani de muncă depusă în domeniul tineretului nu pot fi umbriți de o singură greșeală. Tocmai de aceea, Consiliul nu a acceptat demisia lui Olteán. Conform hotărârii Consiliului, acesta va rămâne în funcţie până la organizarea alegerilor interne programate pentru luna septembrie. Considerăm că noi, tinerii lideri în politică, trebuie să dăm exemplu asumându-ne greşelile comise şi învăţând din lecţiile primite”, au transmis reprezentanții organizației.
Olteán Csongor a demisionat în data de 4 iunie din funcția de secretar de stat în Ministerul Tineretului și Sportului, în care fusese numit la propunerea UDMR, după ce a fost prins la volan în Sfântu Gheorghe, având 0,43 mg/l alcool pur în aerul expirat, potrivit IPJ Covasna.
În vârstă de 32 de ani, acesta a activat în ultimii ani în Asociaţia Studenţilor Maghiari din Sfântu Gheorghe şi HÁRIT – Asociaţia Tinerilor din Judeţul Covasna, formațiunile de tineret partenere ale UDMR, fiind în prezent preşedintele Asociaţiei MIÉRT şi preşedinte executiv adjunct responsabil de tineret în cadrul Uniunii.
Partidul de guvernământ Fidesz din Ungaria a propus un proiect de lege care interzice diseminarea a ceea ce a numit „conţinuturi care promovează schimbările de sex sau homosexualitatea în şcoli”, relateazăReuters. Unii analişti au comparat iniţiativa cu legea „împotriva propagandei homosexuale” din 2013, din Rusia.
Fidesz a depus recent un amendament pentru o lege care pedepseşte pedofilia. Acesta stipulează ca tinerilor sub 18 ani să nu li se prezinte conţinuturi pornografice sau orice alt conţinut care încurajează schimbările de sex ori homosexualitatea. Proiectul, care ar urma să se aplice şi industriei publicităţii, mai prevede crearea unei liste a organizaţiilor autorizate să predea lecţii de educaţie sexuală în şcoli.
„Proiectul Fidesz poate limita drastic libertatea de exprimare şi drepturile copiilor, pune în pericol sănătatea mintală a tinerilor (din comunitatea) LGBTQI şi îi împiedică să aibă acces la informaţii şi susţinere”, a avertizat într-un comunicat societatea pentru drepturile omului Háttér (Fundal), evocând o asemănare a proiectului cu legea împotriva propagandei gay din Rusia, scrie Agerpres.
Háttér şi alte şase grupuri pentru drepturile omului au cerut Fidesz să retragă proiectul, care ar putea fi supus la vot săptămâna viitoare.
Legea din 2013 din Rusia interzice „propaganda în favoarea relaţiilor sexuale netradiţionale” în rândul tinerilor, aminteşte Reuters.
În Ungaria, căsătoria între persoane de acelaşi sex nu este recunoscută şi doar cuplurile heterosexuale pot adopta copii. Guvernul lui Orbán, care şi-a intensificat retorica anti-LGBT după ce economia a fost lovită de criza coronavirusului, a redefinit în Constituţie căsătoria ca uniunea dintre un bărbat şi o femeie şi a interzis adopţiile de către cupluri de acelaşi sex. Guvernul a eliminat de asemenea statutul legal al persoanelor transgender, într-o decizie cu aplicare retroactivă despre care Curtea Constituţională a afirmat că încalcă legea fundamentală.
Anul trecut, o carte pentru copii, „Ţara minunilor este a tuturor”, menită să-i ajute pe cei mai tineri să accepte minorităţile şi să combată ostracizarea socială, a stârnit controverse în politica ungară, guvernul afirmând că reprezintă „propagandă homosexuală” şi ar trebui interzisă în şcoli.
În afară de guvernul naţionalist al lui Orbán, care se pregăteşte pentru alegerile din 2022 şi promovează o agendă puternic creştin-conservatoare, în Europa se situează pe poziţii similare de mai mulţi ani şi formaţiunea de guvernare din Polonia PiS (Lege şi justiţie), principalul aliat al Fidesz din Uniunea Europeană.
Site-ul destinațiaanului.ro a lansat recent o provocare, anume aceea de a găsi zona turistică pe care oamenii o consideră cea mai frumoasă din țară. În competiție a fost înscris și județul Covasna, care se promovează ca Ținutul Conacelor. Deși a fost nominalizat în topul celor 10 cele mai frumoase destinații din țară, în urma voturilor exprimate nu a reușit să treacă în etapa următoare.
„Prima fază a nominalizălilor pentru titlul de Destinația anului în România a luat sfârșit. După totalizarea propunerilor, organizatorii au anunțat primele 10 destinații care au primit cele mai multe nominalizări. Astfel Banatul Montan, Brăila, Iași, Oradea, Maramureș, Delta Dunării s-au calificat în finală, pe următoarele locuri clasându-se Țara Vrancei, Țara Făgărașului, Ținutul conacelor – Covasna și Alba Iulia. Felicitări finalistelor, dar în același timp și fiecărei destinații care prin acest proiect au reușit să iasă în față.
Vă mulțumim pentru susținerea acestui demers și pentru toate nominalizările pe care le-ați făcut. Suntem mândrii ca prin ajutorul Dvs. am reușit să ajungem printre primele 10 destinații din România.” – a scris echipa Visit Covasna pe pagina sa de Facebook.
Subprefectul judeţului Covasna, Dulányi-Balogh Szilárd , a anunţat marţi că va candida pentru funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene USR PLUS.
Într-o postare pe pagina sa de socializare, subprefectul a precizat că obiectivele sale principale sunt accederea organizaţiei judeţene în Consiliul Judeţean Covasna şi obţinerea unui mandat de parlamentar la viitoarele alegeri, menţionând că, în cazul neîndeplinirii unuia dintre aceste deziderate, nu va mai candida pe viitor pentru funcţii de conducere în cadrul organizaţiei.
„Peste 10 zile o să avem alegeri pentru structura de conducere judeţeană USR PLUS Covasna, prilejuită de fuziunea USR şi PLUS, şi am decis să candidez pentru un nou mandat în fruntea organizaţiei judeţene. Consider că mai am energia, hotărârea, curajul necesar să mai duc organizaţia judeţeană încă un ciclu electoral. Pentru acest lucru mi-am impus trei ţeluri importante. Unu, să performeze fiecare membru USR PLUS, în funcţiile alese şi numite. Doi şi trei, care sunt legate ombilical – cum, de altfel am şi zis colegilor – accederea organizaţiei judeţene în Consiliul Judeţean Covasna şi obţinerea unui mandat parlamentar de către organizaţie. În cazul neîndeplinirii unuia din cele două deziderate, nu o să mai candidez pentru funcţii de conducere în organizaţie, la următoarele alegeri interne“, a scris Dulányi-Balogh Szilárd pe Facebook.
Acesta a intrat în politică în urmă cu aproape 4 ani. La sfâşitul lunii martie 2019, fost ales în fruntea filialei USR Covasna, având un mandat de doi ani, iar anul acesta a fost numit subprefect.
„Patru ani de construcţie. Cam la asta s-ar rezuma cei 4 ani petrecuţi de mine în politică. Puţini cunosc povestea USR Covasna; această poveste a început cu 7 idealişti, oarecum naivi, care în decembrie 2016-ianuarie 2017, au pus bazele USR Sfântu Gheorghe, ulterior USR Covasna. În această perioadă organizaţia judeţeană a parcurs un drum lung, uneori anevoios. Sunt mândru că am putut participa la fiecare etapă definitorie al drumului, de la înfiinţare până în prezent. Sigur, nu am fost singur, o mână de oameni m-au acompaniat tot drumul şi împreună am parcurs borne importante: Fără Penali în Funcţii Publice, Alegeri Europarlamentare, Prezidenţiale, Locale, Parlamentare. Rezultatele mi-au dat senzaţii mixte, au fost momente de bucurie, de supărare, dar tot timpul am rămas la fel de sinceri pragmatici, şi am acţionat constructiv“, a sintetizat liderul USR Covasna.
Președintele Asociaţiei „Calea Neamului”,Mihai Tîrnoveanu, a anunțat pe pagina sa de socializare că joi, 10 iunie, cu prilejul sărbătoririi Înălţării Domnului și a Zilei Eroilor vor avea loc manifestări omagiale de cinstire a eroilor căzuţi în luptele pentru apărarea ţării, organizate în Cimitirul Internațional al Eroilor din Valea Uzului. Este al IV-lea an consecutivcând au loc astfel de manifestrări la Valea Uzului.
„Joi, 10 iunie, ora 17, răspundem Prezent în fața Eroilor Neamului, în ziua sfântă a Înălțării Domnului, Ziua Eroilor, în locul unde militarii armatei române și-au dat viața în bătăliile desfășurate pe Valea Uzului în Primul Război Mondial. Manifestările omagiale prin care ne reafirmăm hotărârea de a apăra cele 52 de Cruci și Monumentul sunt organizate de Asociația Calea Neamului și de Primăria Orașului Dărmănești. Facem chemare către toți românii de pe Linia de Fier a Moldovei, Dărmănești, Dofteana, Comănești, Târgu-Ocna, Onești, facem chemare către toți românii din țară să fie prezenți cu steaguri tricolore și icoane în mâini, să facă Scut de neînvins în jurul jertfei Eroilor noștri, în jurul sfintelor Cruci. Acestea mai sunt în picioare acum, datorită voinței noastre comune, datorită prezenței noastre din fiecare an. Nimeni nu va trece de noi dacă suntem hotărâți și uniți. Am dovedit asta și o vom dovedi în continuare! (…) Împreună suntem biruitori si putem respira Victoria, biruind deznădejdea. Așa să ne ajute Dumnezeu!”, a scris Mihai Tîrnoveanu pe pagina sa de Facebook.
Guvernul Germaniei i-a cerut, luni, Uniunii Europene să renunţe la deciziile luate prin unanimitate în Consiliul UE, după ce unele ţări, în principal Ungaria, au blocat mai multe hotărâri în materie de politică externă, potrivit Mediafax.
Consiliul Uniunii Europene poate adopta doar în unanimitate unele decizii în materie de politică externă şi securitate, în cazul acordării unor drepturi suplimentare cetăţenilor europeni şi în domeniul finanţelor.
Germania cere Uniunii Europene ca deciziile în materie de politică externă să poată fi luate prin majoritate.
„Nu mai putem accepta să fim luaţi ostatici de cei care paralizează politica externă prin exercitarea vetourilor. Cei care fac acest lucru se joacă, pe termen mai scurt sau mai lung, cu unitatea Europei. Eu o spun deschis: vetoul trebuie să dispară, chiar dacă acest lucru înseamnă că putem ajunge în situaţii de minoritate”, a declarat luni Heiko Maas, ministrul german de Externe, conform cotidianului Le Figaro.
Anterior, Miguel Berger, secretar de stat în Ministerul german de Externe, a criticat Ungaria pentru blocarea emiterii unui comunicat al Uniunii Europene privind criza din Hong Kong.
Ungaria a fost criticată în mai multe rânduri din cauza blocării unor decizii ale Uniunii Europene privind conflictul israelo-palestinian şi privind acorduri comerciale cu ţări din Africa, zona Pacificului şi Caraibe.
Tratatul de Pace încheiat între Puterile Aliate și Asociate și Ungaria la Trianon, la 4 iunie 1920, a contribuit la structurarea arhitecturii postbelice a Europei, alături de tratatele de la Versailles (semnat la 28 iunie 1919 cu Germania), Saint-Germain (semnat la 10 septembrie 1919 cu Austria), Neuilly (semnat la 27 noiembrie 1919 cu Bulgaria) și ulterior Sèvres (semnat la 10 august 1920 cu Turcia).
Se încheia astfel un război devastator, care a durat mai mult de patru ani (1914-1918), având cca. 20 de milioane de victime, militari și civili, care au fost uciși, răniți, supuși muncii forțate, prizonieratului, nevoiți să își părăsească domiciliile etc..
Tratatul de Pace între Puterile Aliate și Asociate și Ungaria a fost semnat la 4 iunie 1920, la Trianon. Partea I a Tratatului conține Pactul Societății Națiunilor, document care se regăsește în textul tuturor tratatelor de pace încheiate după primul război mondial. Partea a II-a se referă la frontierele Ungariei, fiind stabilite granițele noului stat ungar cu Austria, cu Regatul Sârbo-Croato-Sloven, cu România și cu Cehoslovacia. Potrivit articolului 28, frontierele au fost ulterior trasate pe teren de către Comisii de delimitare, respectându-se indicațiile hărților anexate la tratat.
Partea a III-a cuprinde 9 secțiuni și tratează clauzele politice europene. Prima secțiune reglementează aspecte de ordin teritorial (renunțarea la drepturile și titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de frontierele Ungariei, astfel cum sunt descrise prin art. 27 al Tratatului), economic, drepturi de proprietate etc. în relația cu Italia. Secțiunile de la II-IV privesc domeniile menționate anterior în relația cu Regatul Sârbo-Croato-Sloven, România și Cehoslovacia.
Secțiunea a VI-a tratează drepturile minorităților, obligând Ungaria să acorde tuturor locuitorilor săi, fără deosebire de naștere, de naționalitate, de limbă, de rasă sau religie, deplina și întreaga protecție a vieții și a libertății lor. De asemenea, potrivit art. 60 al Tratatului, Ungaria a consimțit că respectarea drepturilor minorităților constituie obligații de interes internațional, fiind puse sub garanția Societății Națiunilor. Secțiunea a VII-a include clauzele cu privire la naționalitate, respectiv faptul că persoanele care se aflau pe teritorii asupra cărora își exercitau suveranitatea alte state, dobândeau cetățenia acestora, dar cu posibilitatea ca în termen de un an să opteze între noua cetățenie și cea ungară și să își mute domiciliul în statul pentru a cărui cetățenie au optat. Articolul 73 din Secțiunea a IX-a afirmă caracterul inalienabil al independenței Ungariei. Partea a IV-a din Tratat conține prevederi referitoare la interesele ungare în afara Europei, respectiv în Maroc, Egipt, Siam, China etc.
Partea a V-a tratează chestiuni militare, navale și aeriene. Astfel, serviciul militar obligatoriu, marina și aviația erau desființate, efectivul forțelor armate ungare este limitat la 30.000 de militari, iar, în scopul verificării aplicării acestor prevederi, se instituiau Comisii Interaliate de Control. Partea a VI-a a Tratatului reglementează situația prizonierilor de război, iar partea a VII-a pedepsirea celor vinovați de a fi comis fapte contrare legii în timpul războiului.
Partea a VIII-a conține prevederi detaliate privind reparațiile pe care Ungaria urma să le plătească Puterilor Aliate și Asociate pentru pierderile pe care le-au suferit în timpul războiului, iar părțile a IX-a și a X-a din Tratat privesc clauzele financiare, respectiv situația unor bunuri, a datoriilor, regimul taxelor, contractelor etc., fiind instituite tribunale arbitrale mixte în relația Ungariei cu fiecare dintre Puterile Aliate și Asociate. Părțile XI și XII din Tratat garantează libertatea navigației aeriene, feroviare și fluviale pe teritoriul ungar.
În Partea a XIII-a a Tratatului sunt reglementate aspecte privind dreptul muncii, menționându-se că scopul Ligii Națiunilor era acela de a stabili pacea universală, care nu se putea întemeia decât pe justiția socială. Ultima parte a Tratatului cuprinde clauze diverse privind organizațiile religioase, convenții comerciale etc.
Lucrările Conferinței de Pace de la Paris au debutat la 18 ianuarie 1919, rolul principal revenind reprezentanților Marilor Puteri: Franța, Marea Britanie, Statele Unite, Italia și Japonia (doar pentru aspectele care priveau Extremul Orient). „Consiliul celor Patru” s-a reunit pe parcursul a 145 de ședințe pentru a dezbate și a lua decizii în toate chestiunile de interes major. Au funcționat 52 de comisii care pregăteau rapoarte, materiale documentare, hărți și studii, pe parcursul a 1.646 reuniuni.
Campaniile pentru recunoașterea internațională și stabilirea granițelor noilor state succesoare ale imperiilor destrămate s-au dus atât prin campanii de presă, publicarea de studii și broșuri, cât și prin dialogul cu organismele special create în Franța, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii (grupuri de studiu și analiză create în cadrul unor ministere, societăți științifice – Comité d’Études, Inquiry Commission, The Historical Section of Foreign Office, Societatea de Geografie din Paris etc.). Formate din profesori universitari, savanți, și militari, aceste grupuri de studiu au prezentat comisiilor privind problemele teritoriale și frontaliere și „Consiliului celor Patru”, studii și rapoarte privind problemele teritoriale din Europa și Orientul Apropiat bazate pe considerente de ordin istoric, geografic, etnic, strategic și politic, au elaborat hărți istorice, economice, etnografice etc..
Alături de vastitatea informațiilor documentare cu caracter istoric, politic, economic și demografic colectate, delegațiile prezente la Conferința de Pace de la Paris au dispus de un instrument cu un impact major asupra deciziilor privind stabilirea viitoarelor frontiere ale statelor după primul război mondial: hărțile etno-demografice. Acestea le-au oferit posibilitatea membrilor Consiliului, delegaților și experților din cadrul comisiilor de lucru constituite în timpul Conferinței să dispună de o radiografie cvasi-completă și instantanee a situației din teren.
La 1 decembrie 1919, după ce noul guvern instalat la Budapesta pe 24 noiembrie, condus de Károly Huszár a fost recunoscut, delegația ungară este invitată la Conferința de Pace de la Paris. Sub conducerea contelui Albert Apponyi, la 5 ianuarie 1920, o delegație formată din 66 persoane (contele István Bethlen, contele Pál Teleki, deputați, experți, diplomați și personal auxiliar) a plecat spre Paris. La 15 ianuarie 1920, delegației ungare i se prezintă condițiile păcii, iar la 20 februarie sunt transmise observațiile sale. Forma finală a Tratatului a fost prezentată delegației ungare la 6 mai 1920.
Delegația României la Conferința de Pace a fost condusă de Ion I.C. Brătianu, fiind formată din Constantin Brătianu în calitate de secretar, colonelul Toma Dumitrescu, consilier pe probleme militare, Nicolae Mișu, adjunct al șefului delegației, Alexandru Vaida-Voevod ca reprezentant al Transilvaniei și Banatului, Constantin Crișan și Ionel Mocsoni, experți în probleme economice și financiare, precum și Caius Brediceanu, Traian Vuia, Alexandru Lapedatu etc., care au pregătit studii și documente privind situația etnografică și geografică a Transilvaniei, Banatului, Bucovinei și Dobrogei.
Sursa: Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe
Guvernul lui Viktor Orbán și opoziția unită din Ungaria sunt în centrul unui război ideologic major, transmite Bloomberg. După ce Orbán a bătut palma cu Beijingul pentru a înființa la Budapesta campusul unei universități chineze, primarul de opoziție al Budapestei vrea să redenumească străzile din jurul campusului.
Numele noi propuse de primar? Strada Free Hong Kong, Strada Dalai Lama și Strada Martirilor Uiguri – toate alese special pentru a irita China.
Forțele unite de opoziție din Ungaria boicotează deschiderea campusului universității Fudan, susținând că un asemenea eveniment e emblematic pentru ruperea țării, sub regimul Orbán, de valorile democratice occidentale.
Subiectul universității chineze a încins atmosfera la Budapesta înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor. Guvernul Viktor Orbán vrea să finanțeze deschiderea campusului Fudan printr-un împrumut luat de la o bancă chineză – adică exact rețeta folosită de Beijing în toată lumea pentru a-și avansa agenda politică și economică.
Mișcarea lui Orbán vine după ce guvernul său a forțat plecarea din țară a Universității Central-Europene, fondată de George Soros.
Gergely Karácsony, primarul Budapestei și principalul adversar politic al lui Viktor Orbán, a declarat că „utilizăm spațiul de manevră politică pe care îl avem la dispoziție pentru a susține idealurile libertății și solidarității. Asta nu exclude o colaborare pragmatică cu China, dar să folosim banii contribuabililor pentru a construi Universitatea Fudan e prea mult”.
Universitatea Fudan, care urmează să își construiască la Budapesta filiala, a șters din carta sa universitară în 2019 expresia „libertatea de gândire” și a înlocuit-o cu o referință la liniile ideologice ale Partidului Comunist Chinez, potrivit Bloomberg.
Acest site folosește "cookies". Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora. Cookie settingsACCEPT
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
