Mónika Kozma, președinta Fundației Pro Economica din Târgu Mureș, a declarat pentru publicația Kronika faptul că investițiile ungare din Transilvania, prin care au fost construite școli și grădinițe pentru copiii maghiari, nu mai pot continua din cauza lipsei acordului Guvernului României. Pe de altă parte, surse evz.ro din Cluj-Napoca menționează lipsa banilor de la bugetul Ungariei, provocată de actualele crize suprapuse. Cine are dreptate?
”Războiul din Ucraina și criza energetică au devenit noi probleme. Finanțarea în continuare a sprijinului economic maghiar a devenit discutabilă, dar vestea bună este că, în ciuda problemelor economice, guvernul ungar a inclus acest program în bugetul de stat din acest an. Prin urmare, partea maghiară ar putea lansa noua licitație, dacă acordul mult așteptat cu România va putea fi finalizat”, a spus Mónika Kozma, președinta Fundației Pro Economica.
Ce spune Ministerul de Externe?
Ministerul de Externe de la București a anunțat că nu există un consimțământ al aurorităților române pentru ca aceste investiții să se poate derula și pe viitor. Negocierile privind continuarea programului de dezvoltare economică a Transilvaniei, așa numesc maghiarii acest proiect, au început odată cu precedentul guvern de la București, care a impus condiții diferite pentru investițiile economice maghiare în Transilvania.
”Nu a fost încheiat niciun acord bilateral, la niciun nivel, între România și Ungaria, pentru derularea de către statul ungar de programe de finanțare pe teritoriul României. În absența unui astfel de acord, nu există consimțământul părții române pentru derularea de către partea ungară a unor astfel de programe în România”, au declarat oficiali din cadrul Ministerului de Externe de la București, citați de G4Media.ro.
Fermierii din țara noastră pot accesa fonduri ale Guvernului României fără dificultăți sau capcane
Kozma a mai spus că micile subvenții acordate fermierilor maghiari din zona Transilvaniei, nu mai sunt de ajutor pentru aceștia, din moment ce România a lansat programe mult mai complexe care vin în sprijinul acestora.
Între timp, însă, în România a fost lansată și o gamă largă de licitații, pentru fermele agricole cu fonduri de la Uniunea Europeană, care sunt destinate și fermierilor maghiari.
”Deși este adevărat că aceste licitații sunt mai birocratice și mai dificil de aplicat decât micile subvenții maghiare, Mónika Kozma spune că în Transilvania nu mai există nevoia urgentă de subvenții agricole maghiare, așa cum era în urmă cu câțiva ani”, informează ziarul maghiar Kronika.
Ce înseamnă criza financiară din Ungaria?
O analiză a New York Times din decembrie 2022 menționa că Ungaria se confruntă cu una dintre cele mai mari rate ale inflației din Europa și cu o devalorizare puternică a monedei. În noiembrie, rata inflației a fost de peste 22%, iar forintul a scăzut cu aproape 10% față de euro, de la începutul anului.
În ultimul an, liderii opoziției au avertizat în mod repetat că țara va avea de suferit, deoarece guvernul a cheltuit masiv bani de la buget, pentru a-și asigura victoria electorală zdrobitoare din primăvară.
Acum, când economia se îndreaptă spre recesiune, realitatea economică a lovit dur întreaga Ungarie. Guvernatorul băncii centrale a țării, de obicei un aliat de nădejde al Fidesz, a avertizat luna aceasta că Ungaria trebuie să accepte faptul că „economia se află într-o situație aproape critică”, în mare parte din cauza a politicilor inflaționiste ale propriului guvern, nu doar a războiului din Ucraina.
La conferința sa anuală de presă, Orban a recunoscut că țara sa se confruntă cu probleme, descriind anul 2022 ca fiind „probabil cel mai dificil an în Ungaria de la căderea comunismului”.
