Categories
Politic

Ce se mai întâmplă în scandalul din Ungaria, cu două zile înainte de discursul lui Orban privind starea națiunii

Chiar dacă în România presa din Ungaria este citită doar când apare ceva de Transilvania sau când este un meci de fotbal, scandalul ultimelor zile, care a dus la demisia președintei Ungariei, Katalin Novak, și a ministrului justiției, Judith Varga, și dezvăluirile ce i-au urmat, apărute în presa maghiară (neafilitată guvernului) ar trebui să pună pe gânduri orice european care încă mai crede în democrație și stat de drept.

De la izbucnirea scandalului grațierii de săptămâna trecută și în special de la demisia lui Katalin Novák și Judit Varga, jumătate din Ungaria se ocupă de acest caz și de evoluțiile sale. Interviul fostului soț al lui Judit Varga, Peter Magyar, la Partizán a adus peste 1,7 milioane de vizualizări în câteva zile.

Așa că cei care urmăresc viața publică maghiară a politicienilor Fidesz pe Facebook (și aici vorbim de sute de mii de urmăritori sau chiar mai mari pentru fiecare pagină), nu cunosc decât un singur moment din întreaga poveste: mesajul de aici este că Viktor Orbán a rezolvat problema cu modificarea constituțională, nu există milă pentru pedofili, cazul este închis, aici nu mai este nimic de văzut sau discutat.

Niciun comunicator Fidesz și pe nici un canal nu s-a rostit nici măcar un cuvânt despre baza întregului scandal: că, în calitate de complice al unui director de școală pedofil, profesorul care și-a amenințat și șantajat victimele a fost grațiat de președintele republicii – până în prezent nu se stie exact cu ce justificare si prin intervenția cui.

În schimb, cetățenii ungari au putut afla multe despre sosirea celei de-a 13 pensii, scăderea inflației, diverse succese sportive maghiare, reduceri de utilități, creșteri salariale pentru profesori, carnaval, turul cu autobuzul, Săptămâna căsătoriei, animalele de companie ale politicienilor, excelenții indicatori economici ai țării și, bineînțeles, despre Ferenc Gyurcsány (liderul socialiștilor maghiari).

Totuși, cele mai spectaculoase dezvăluiri au fost făcute de un om din interiorul sistemului de la Budapesta, fostul soț al ministrei demisionare, Judith Varga, Magyar Peter. Acesta a demisionat din toate funcțiile pe care le deținea în diferite companii de stat și a început o tiradă de acuzații la adresa establishment-ului, în special asupra lui Antal Rogan, șeful de cabinet și eminența cenușie a lui Viktor Orban.

Odată cu demisia președintei și a fostului ministru al justiției, acesta Peter Magyar a anunțat că demisionează din toate funțiile sale din companiile de stat. În același timp, a vorbit despre Antal Rogán, spunând: „Nu vreau să fac parte dintr-un sistem în care adevărații responsabili se ascund în spatele fustelor femeilor”. În postarea publicată pe pagina sa de Facebook, el l-a criticat pe Antal Rogán și pe oligarhii Fidesz.

Câteva declarații pe care le-a făcut Peter Magyar le-a făcut la Partizán: 

  • „Am fost profund revoltat de modul în care presa de dreapta, condusă de Antal Rogán, a tratat-o pe Președinta Republicii”.
  • „Antal Rogán va aproba și va elibera și ultimul permis ministerial”.
  • A numit Ungaria o „societate pe acțiuni familială”.
  • În opinia lui „Antal Rogán trebuie să plece!”

Din afirmațiile de mai sus, reiese clar că remarcile sale au vizat o singură persoană, de al cărei rol și activitate nu a fost mulțumit, și că vede rolul lui Rogán ca fiind foarte exagerat. Totuși, la rândul său, Peter Magyar a fost criticat de oameni din opoziție că a tăcut până acum, când a avut de pierdut pe plan personal. 

Zilele următoare promit multe evoluții pe acest subiect, așa că vom reveni cu siguranță cu amănunte, mai ales că urmează și discursul anual al premierului Viktor Orban, care are o cu totul altă încărcatură în aceste condiții.

Categories
Stiri

Tertipuri dâmbovițene în Parlamentul de la Budapesta. Niciun membru al guvernului nu a venit la ședință

Luni, 5 februarie, ca urmare a lipsei de cvorum, sesiunea extraordinară a Parlamentului ungar, inițiată de opoziție pe tema ratificării aderării Suediei la NATO, s-a încheiat fără nicio decizie. Au lipsit atât partidele de guvernământ, cât și mai mulți membri ai mai multor partide de opoziție – Convenția Deocratică (DK), Partidul Socialist Maghiar (MSZP), Momentum, Jobbik, Parbeszed (Dialog) și Politica Poate fi Altfel (LMP) – și un deputat independent.

Mate Kanasz-Nagy (LMP) a declarat faptul că este trist că băncile partidelor de guvernământ au rămas goale și că niciun membru al guvernului nu a venit la ședință. De asemenea, acesta a afirmat că este jenant faptul că partidele de la guvernare continuă să blocheze aderarea Suediei la NATO și că nu a fost dată nicio explicație.

Totodată, Bence Tordai (Dialog) a menționat ca premierul Viktor Orban a promis că Parlamentul ungar va confirma aderarea Suediei la NATO cu prima ocazie, însă Fidesz nu este de găsit nicăieri. Aceasta consideră că, nu interesul maghiar este cel care ghidează guvernul, ci cu totul altceva, spunând că nu trebuie să uităm cine este cel care reprezintă interesele unui agresor beligerant atât în UE, cât și în NATO.

Conform lui Elod Novak (Patria noastră – Mi Hazank), singurul mod în care Ungaria poate evita să-și încalce promisiunea că nu va fi ultima țară care ratifică aderarea Suediei la NATO este să se opună prin veto, în acest caz, Turcia fiind ultima țară care a ratificat aderarea Suediei la NATO. De asemenea, politicianul partidului de opoziție a menționat că Guvernul ungar este prins în „frenezia de război” condusă de SUA, iar un veto asupra extinderii NATO, așa cum susține doar partidul Patria Noastră, ar fi necesar și pentru că extinderea este un alt pas spre un război mondial, o provocare, iar păstrarea echilibrului fragil, în opinia acestuia, este servită de menținerea zonei tampon neutre între Rusia și NATO.

Koloman Brenner, a vorbit în numele partidului Jobbik și a numit „un joc trist” împotriva interesului național ungar, pe care Guvernul ungar l-a făcut în ultima vreme cu privire la aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Opinia acestuia este că acest lucru îi face pe Viktor Orban și pe Fidesz „marioneta lui Putin” în ochii întregului public european și a aliaților din NATO. Acesta a maii declarat că este o „rușine și indignare” că Fidesz nu a participat la sesiunea extraordinară pentru a vota aderarea Suediei la NATO.

Tamas Harangozo (MSZP) a pus întrebarea: „În ce măsură este un guvern de partea păcii dacă de un an și jumătate blochează extinderea alianței militare care garantează pacea și securitatea Ungariei? Acesta a remarcat că, din iulie 2022, guvernul Fidesz a refuzat să ratifice aderarea Suediei la NATO, iar în schimb „minte cu nerușinare de un an și jumătate”.

Agnes Vadai (DK) a declarat că „vanitatea personală a prim-ministrului Viktor Orban și angajamentul său față de președintele Putin, care ucide copiii în vecinătate”, au dus la faptul că Ungaria s-a clasat pe ultimul loc. Parlamentara din opoziție, a mai susținut faptul că acest lucru a pus țara din nou în lumina reflectoarelor rușinoase și că „obstrucționarea” de către Viktor Orban a aderării Suediei la NATO nu este doar p greșeală, ci o crimă.

Sandor Lezsak, cel care a prezidat ședința, a constatat că din lipsă de cvorum, niciun punct de pe ordinea de zi nu poate fi dezbătut și nu există posibilitatea de luări de cuvânt după ordinea de zi, apoi a închis ședința.

Sursa: hirado.hu

Categories
Stiri

De ce nu mai ajung investițiile Ungariei în Transilvania? Două variante

Mónika Kozma, președinta Fundației Pro Economica din Târgu Mureș, a declarat pentru publicația Kronika faptul că investițiile ungare din Transilvania, prin care au fost construite școli și grădinițe pentru copiii maghiari, nu mai pot continua din cauza lipsei acordului Guvernului României. Pe de altă parte, surse evz.ro din Cluj-Napoca menționează lipsa banilor de la bugetul Ungariei, provocată de actualele crize suprapuse. Cine are dreptate?

”Războiul din Ucraina și criza energetică au devenit noi probleme. Finanțarea în continuare a sprijinului economic maghiar a devenit discutabilă, dar vestea bună este că, în ciuda problemelor economice, guvernul ungar a inclus acest program în bugetul de stat din acest an. Prin urmare, partea maghiară ar putea lansa noua licitație, dacă acordul mult așteptat cu România va putea fi finalizat”, a spus Mónika Kozma, președinta Fundației Pro Economica.

Ce spune Ministerul de Externe?

Ministerul de Externe de la București a anunțat că nu există un consimțământ al aurorităților române pentru ca aceste investiții să se poate derula și pe viitor. Negocierile privind continuarea programului de dezvoltare economică a Transilvaniei, așa numesc maghiarii acest proiect, au început odată cu precedentul guvern de la București, care a impus condiții diferite pentru investițiile economice maghiare în Transilvania.

”Nu a fost încheiat niciun acord bilateral, la niciun nivel, între România și Ungaria, pentru derularea de către statul ungar de programe de finanțare pe teritoriul României. În absența unui astfel de acord, nu există consimțământul părții române pentru derularea de către partea ungară a unor astfel de programe în România”, au declarat oficiali din cadrul Ministerului de Externe de la București, citați de G4Media.ro.

Fermierii din țara noastră pot accesa fonduri ale Guvernului României fără dificultăți sau capcane

Kozma a mai spus că micile subvenții acordate fermierilor maghiari din zona Transilvaniei, nu mai sunt de ajutor pentru aceștia, din moment ce România a lansat programe mult mai complexe care vin în sprijinul acestora.

Între timp, însă, în România a fost lansată și o gamă largă de licitații, pentru fermele agricole cu fonduri de la Uniunea Europeană, care sunt destinate și fermierilor maghiari.

”Deși este adevărat că aceste licitații sunt mai birocratice și mai dificil de aplicat decât micile subvenții maghiare, Mónika Kozma spune că în Transilvania nu mai există nevoia urgentă de subvenții agricole maghiare, așa cum era în urmă cu câțiva ani”, informează ziarul maghiar Kronika.

Ce înseamnă criza financiară din Ungaria?

O analiză a New York Times din decembrie 2022 menționa că Ungaria se confruntă cu una dintre cele mai mari rate ale inflației din Europa și cu o devalorizare puternică a monedei. În noiembrie, rata inflației a fost de peste 22%, iar forintul a scăzut cu aproape 10% față de euro, de la începutul anului.

În ultimul an, liderii opoziției au avertizat în mod repetat că țara va avea de suferit, deoarece guvernul a cheltuit masiv bani de la buget, pentru a-și asigura victoria electorală zdrobitoare din primăvară.

Acum, când economia se îndreaptă spre recesiune, realitatea economică a lovit dur întreaga Ungarie. Guvernatorul băncii centrale a țării, de obicei un aliat de nădejde al Fidesz, a avertizat luna aceasta că Ungaria trebuie să accepte faptul că „economia se află într-o situație aproape critică”, în mare parte din cauza a politicilor inflaționiste ale propriului guvern, nu doar a războiului din Ucraina.

La conferința sa anuală de presă, Orban a recunoscut că țara sa se confruntă cu probleme, descriind anul 2022 ca fiind „probabil cel mai dificil an în Ungaria de la căderea comunismului”.

Categories
Stiri

Ungaria concediază sute de generali și ofițeri, susține un fost ministru al Apărării maghiar

Sute de generali și ofițeri din Ungaria, școlarizați de NATO, ar fi fost deja eliberați din funcție, din considerente politice, spune fostul ministru al Apărării din Ungaria, Ágnes Vadai, membru al partidului DK, conform telex.hu, citat de g4media.ro.

Concedierile generalilor și ofițerilor școlarizați de NATO sunt posibile datorită unui decret guvernamental, care a permis ministrului Apărării să facă disponibilizări. Decretul permite încetarea raporturilor de muncă în cazul soldaților care au împlinit 45 de ani și cel puțin 25 de serviciu, cu un preaviz de două luni.

Ministerul Apărării a început o „curățare” în Statul Major al Apărării. Sursele telex.hu au declarat că peste 100 de generali și colonei au fost concediați cu efect imediat.

Jurnaliștii de la telex.hu au cerut clarificări ministerului Apărării din Ungaria, însă reprezentanții ministerului nu au oferit răspunsuri cu privire la acest subiect.

Sursa: g4media.ro

Foto: unsplash.com

Categories
Stiri

Go West! Românii preferă să cumpere case din Ungaria, pentru că sunt mai ieftine

Românii din Arad preferă să cumpere case din Ungaria, datorită prețurilor mult mai ieftine. O casă cu 100 de metri pătrați și 1.500 de metri pătrați de teren costă de la 10.000 de euro în sus. Totuși, românii care își cumpără case în țara vecină continuă să lucreze în România, pentru că în Ungaria nu își găsesc locuri de muncă, scrie cluj24.ro.

Arădenii au început să își cumpere case în Ungaria imediat după ce România a aderat la Uniunea Europeană (UE), în anul 2007.

În urmă cu 16 ani se găseau case de vânzare în orașul Bătania, aflat la șase kilometri de România, și cu 2.500 de euro. Totuși, odată cu trecerea anilor, prețurile au crescut, conform sursei citate anterior.

Agenții imobiliari spun că în ultimii ani sute de persoane din Arad au cumpărat case din estul Ungariei, pentru că în zona respectivă sunt locuri de muncă puține.

„Oamenii sunt atraşi de preţurile foarte mici, multe case fiind părăsite de proprietari, care s-au mutat mai la vest în Ungaria, în căutarea unui loc de muncă. Arădenii găsesc în ţara vecină locuinţe în stare foarte bună, cu toate utilităţile, inclusiv gaz, dar şi infrastructură pusă la punct, autorităţi gata să îi ajute şi o comunitate foarte primitoare, bucuroasă de repopularea localităţilor. În medie, preţul caselor aflate dincolo de graniţă este mai mic de jumătate faţă de preţurile din mediul rural al judeţului Arad”, a spus Adrian Holocan, pentru Agerpres.

El spune că o casă care se vinde în estul Ungariei cu 10.000 de euro în România se vinde cu cel puțin 25.000 de euro, în mediul rural, iar dacă este în mediul urban poate ajunge și la 100.000 de euro.

În Ungaria trăiesc aproximativ 36.000 de români, în localități care au graniță cu România, conform datelor recensământului din 2011.

Sursa: cluj24.ro

Sursa foto: unsplash.com

Categories
Stiri

Acțiunile Guvernului Orbán îi lasă pe studenții maghiari fără Erasmus+

Uniunea Europeană (UE) a decis să sancționeze din nou Ungaria pentru încălcări ale statului de drept. De data aceasta cei afectați direct sunt studenții, pentru că autoritățile de la Bruxelles nu vor mai finanța programul Erasmus+ pentru universitățile din Ungaria.

Prin programul Erasmus, atât studenții, cât și profesorii, au ocazia să plece în schimburi de experiență de trei, șase sau chiar un an în alte țări. Este o oportunitate de a cunoaște alte culturi și de a face schimb de bune practici. Programul a fost înființat în anul 1987.

Decizia luată de UE se aplică începând cu 15 decembrie 2022.

În 2021, 16.000 de studenți și profesori maghiari au plecat în schimburi de experiență în alte țări datorită programului Erasmus+, iar în Ungaria au ajuns peste 6.000 de persoane, arată datele Comisiei Europene, citate de adevărul.ro.

Nu este pentru prima dată când acțiunile Guvernului Orbán sunt sancționate de instituții ale UE. Comisia Europeană critică Ungaria pentru că nu asigură independența justiției, pentru corupție, lipsa independenței presei, nerespectarea drepturilor migranților și ale comunității LGBTQ+.

Sursa: adevarul.ro

Foto: Orbán Viktor/Facebook

Categories
Stiri

Trei opinii ale politicienilor maghiari privind rezultatele Recensământului: de la “genocid tăcut” la vina dublei cetățenii

Rezultatele recensământului din 2022 arată că numărul etnicilor maghiari care trăiesc în România a scăzut cu 225 000, față de anul 2011. Deși rezultatele arată că România înregistrează în ansamblul ei un declin demografic, populația acum fiind de doar 19 milioane, reprezentanții maghiarilor au încercat să găsească explicații. Între acestea, unele sunt rezonabile, în timp ce altele alunecă în derizoriu sau conspiraționism. 

O explicație care poate fi încadrată în această ultimă categorie este cea emisă de Alianța Maghiare din Transilvania, formată prin fuziunea Partidului Popular Maghiar și Partidul Civic Maghiar, care susține că amploarea declinului demografic demonstrează „eficiența genocidului tăcut împotriva maghiarilor pe timp de pace“. „Pentru a înțelege mai bine gravitatea situației, scăderea populaţiei este aproximativ la fel de mare ca și când ar fi dispărut întreaga populație maghiară din județul Harghita, unde trăiesc cei mai mulți etnici maghiari”, se arată într-un document semnat de președinția națională a ATM, conform publicației adevărul.ro, care menționează că formațiunea a atras atenția și asupra faptului că, în aceste condiții, „maghiarii din Transilvania, care cândva erau factori constitutivi, ar putea ajunge încă în acest secol la sfârșitul istoriei lor vechi de peste un mileniu”.

Un punct de vedere mai puțin alarmist l-a avut președintele UDMR, Kelemen Hunor. Conform hownews.ro, acesta a afirmat că populaţia maghiară din România depășește net cifra de un milion, în condițiile în care aproape 2,5 milioane de cetățeni nu și-au declarat naționalitatea la recensământul din România, iar printre aceștia proporția maghiarilor este cu siguranță la fel ca în cazul celor care și-au declarat naționalitatea, deci nu se poate vorbi de o scădere de 250.000 de persoane. Așadar, „nu există motive de sărbătoare, dar nici de panică (…) această comunitate vrea să trăiască în Transilvania, își vede viitorul aici, este o comunitate puternică și este capabilă să se mențină. Trebuie să i se ofere condițiile necesare pentru a se menține, inclusiv cadrul instituțional pentru păstrarea identității”, a precizat Kelemen Hunor. 

Fostul președinte al UDMR, Béla Markó, a avansat un punct de vedere pe cât de interesant, pe atât de plin de sens. El a declarat că scăderea populaţiei maghiare din Transilvania se datorează și dublei cetățenii acordate de Ungaria, se arată în g4media.ro.

Béla Markó a explicat că „au plecat deci mai mulți (n.r. maghiari) față de anii trecuți, iar acest lucru a fost favorizat și de instituția dublei cetățenii ce a înlesnit serios emigrarea. Desigur, dorim o Uniune Europeană și o relație româno-ungară, în cadrul căreia există mișcarea liberă dintr-un loc în altul. Însă în cazul în care această mișcare este în mare parte unidirecțională, lucrurile ajung exact acolo unde ne aflăm la acest moment”.

Surse: adevărul.rohownews.rog4media.ro.

Foto: tomisnews.ro 

Categories
Stiri

Maghiarii din Transcarpatia duc mai departe amintirea revoluției anticomuniste din Ungaria din 1956: „Rușilor, plecați acasă!” – „Ruszkik haza!”

Telex.hu prezintă într-un articol povestea uluitoare a unui maghiar din Ucraina, Fedir Sandor, care, alături de alți maghiari și ucraineni, luptă pentru libertate în fața agresiunii ruse. Știrea este cu atât mai valoroasă cu cât foarte mulți maghiari, inclusiv din România, în acord cu declarațiile guvernului condus de Viktor Orban, au o poziție destul de nuanțată când vine vorba de condamnarea invaziei ruse în Ucraina.

Potrivit jurnaliștilor ungari, Fedir Sandor, etnic maghiar din Transcarpatia, Batalionul 68 Special Transcarpatia, a participat la operațiunea de eliberare a Harkovului în a doua jumătate a lunii septembrie. El a menționat, prin intermediul unei postări pe pagina sa de socializare că ungurii au fost primii soldați ai Forțelor Armate Ucrainene care „au eliberat și curățat această localitate de inamic”. Potrivit lui Fedir, batalionul a eliberat mai multe municipii, iar primii care au intrat în Ambarne, în apropiere de granița ruso-ucraineană, au fost trei soldați maghiari, Laci, Áron și Bars. În urmă cu câteva zile, batalionul a comemorat ziua de 23 octombrie (Revoluția ungară din 1956), fluturând un steag cu mesajul „Rușilor, plecați acasă!”.

Fedir este profesor la Universitatea Națională din Uzhhorod și, în luna mai a predat un curs din tranșee. Este expert în turism și sociolog și lucrează la proiecte urbane și regionale.

Nu întâmplător, povestea lui Fedir Sandor a fost prezentată în ziua de 23 octombrie, când maghiarii din toată lumea celebrează una din zilele naționale ale Ungariei. În 23 octombrie 1956, izbucnea Revoluția Maghiară, cea mai importantă dintre mișcările anticomuniste izbucnite în Europa de Est după moartea lui Stalin. Revoluția Maghiară a fost înăbușită după două intervenții sovietice și după lupte de stradă, care s-au încheiat abia în noaptea de 10 spre 11 noiembrie 1956, după moartea a 2.500 de maghiari și a 700 de soldați sovietici. 200.000 de maghiari s-au refugiat în Occident. Liderul ungar, Imre Nagy, a fost răpit, adus în România la Snagov, anchetat de KGB și apoi trimis înapoi în Ungaria. A fost acuzat de trădare, judecat și executat în 16 iunie 1958. El a fost reabilitat în 1989 și reînhumat în 16 iunie 1989, în prezența a sute de mii de oameni.

Surse: Telex.hu, Facebook, rfi.ro.

Categories
Stiri

După campaniile anti-Soros și anti-LGBT, guvernul Ungariei vine cu o nouă găselniță care stârnește un val de controverse: bomba cu „SANCȚIUNI” europene!

Viktor Orban aplică din nou rețeta dușmanului care vrea să distrugă Ungaria, pentru a-și păstra popularitate și privilegiile susținătorilor săi, de data aceasta nemaifiind vorba de George (Gyorgy) Soros sau comunitatea LGBT, ci de sancțiunile europene, care, în opinia liderului de la Budapesta distrug economia și stilul de viață al ungurilor. În opinia lui Viktor Orban, Ungaria se află de 12 ani sub asediul libertinismului bruxelez. Acum se organizează o consultare națională privind efectele asupra Ungariei ale sancțiunilor impuse Rusiei de la Bruxelles.

Presa de opoziție de la Budapesta face referire la un document din cabinetul premierului, precum și la numeroase panouri și afișe care au împânzit toată țara, conform cărora Ungaria a plătit aproximativ 19 milioane de euro pentru o campanie de propagandă împotriva sancțiunilor occidentale anti-ruse. Contractul a fost semnat la începutul lunii iulie, dar documentația a fost publicată abia pe 13 octombrie.

RTL.hu raportează că concursul pentru dezvoltarea sloganului și a afișului, precum și pentru amplasarea lor pe străzi, a fost câștigat de New Land Media Reklam și Lounge Design Szolgaltato, companii abonate la banii guvernului, care „ primesc în mod regulat comenzi de la guvernul lui Viktor Orban”.

Guvernul ungar a cerut agențiilor de publicitate să „îndeplinească sarcini legate de comunicarea guvernamentală pe arena internațională și internă care afectează viitorul Europei”, precum și „ sarcini legate de deciziile guvernamentale care au un impact mare asupra vieții cetățenilor”.

Mai concret, afișele trebuie să convingă populația că sancțiunile Bruxelles-ului sunt ineficiente.

Jurnaliștii maghiari scriu că „în ultimele luni, guvernul a încercat din toate puterile să pună sancțiunile UE pe seama creșterii prețurilor la energie, deși UE nu a restricționat deloc importurile de gaze, iar măsurile luate împotriva importului de țiței încă nu au intrat încă în vigoare”.

SUA și UE atacă campania antioccidentală a lui Viktor Orban

Ambasada SUA la Budapesta a răspuns la comentariile acide antiamericane făcute de guvernul Fidesz al lui Viktor Orban, în legătură cu războiul din Ucraina.

Un videoclip de un minut postat de ambasadă săptămâna aceasta pe Twitter a adunat cinci declarații antiamericane făcute de oficiali guvernamentali sau de aliații lor din mass-media. Privitorii au fost rugați să ghicească dacă comentariile aparțin președintelui rus Vladimir Putin sau oamenilor liderului ungar.

Critici au venit și de la Comisia Europeană. „Este nepotrivit să arătăm imagini cu bombe sau cu rachete în legătură cu sancțiunile, când ne gândim că scopul sancțiunilor este tocmai acela de a împiedica căderea bombelor peste Ucraina”, a declarat Dana Spinanț, una dintre purtătoarele de cuvânt ale Comisiei Europene, citate de Euronews.

Surse: libertatea.ro, digi24.ro, rtl.hu, euronews.com.

Categories
Stiri

Gabor Maté: țări mici precum Ungaria sau România mereu s-au confruntat cu imperii mari, puteri mari

Într-un interviu acordat Știrilor PRO TV, celebrul psiholog a vorbit despre problemele cu care tot mai mulți oameni se confruntă în ultima vreme. Gabor Maté a avut câteva sfaturi pentru români. Interesant a fost că celebrul autor a făcut referire la originea sa maghiară și la contextul asemănător în care România și Ungaria se află prin apropierea de războiul din Ucraina.

Reporter: În acest context al războiului de la granițele României. Simțim uneori că războiul ne bate la ușă, din cauza poziționării noastre geografice, trăim într-o anxietate constantă și angoasă, amenințări vin înspre noi dinspre mari puteri ale lumii. Ce putem să facem să ne ținem sub control anxietatea în acest context?

Dr. Gabor Maté: Ceea ce descrieți nu se întâmplă doar la voi, în Romania. Eu m-am născut în Ungaria, știu câte ceva despre România și știu că aceste țări mici au fost mereu invadate, țări precum Ungaria sau România, de către turci, austrieci, mereu s-au confruntat cu imperii mari, puteri mari. Tot ce pot să vă spun este că cu cât oamenii stau mai uniți și nu rămân tăcuți, dar vorbesc despre ceea ce simt, este foarte dificil pentru aceste țări să nu fie traumatizate. Istoria lumii se repetă din nou și din nou și este greu.


Reporter: Dacă vorbim despre copii, ei aud lucruri, aud cuvântul război și se panichează. Cum credeți că ar trebui abordat acest subiect cu un copil?

Dr. Gabor Maté: Dacă ne uităm la dovezi, ceea ce oferă copiilor cel mai bun simț al siguranței este să fie cu părinții care îi iubesc și îi înțeleg. Nu este doar despre evenimentele care se întâmplă în lume, ci și despre cum copilul trăiește și experimentează ceea ce se întâmplă. Trebuie să stea apropiați de părinți, iar părinții să le dea un sentiment de siguranță. Este cel mai bun lucru! Chiar în fața unor mari catastrofe și amenințări, dacă părinții stau aproape de copiii lor, copiii pot să treacă mai bine prin asta.

Sursa: stirileprotv.ro