Categories
Internationale Stiri

Inițiativa Minority SafePack, respinsă de Comisia Europeană

Comisia Europeană a respins inițiativa cetățenească Minority SafePack pe fondul lipsei de competență asupra unui domeniu ce tine de gestionarea internă a statelor membre.

„Minority SafePack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa – este a cincea inițiativă a cetățenilor europeni care a îndeplinit condițiile pentru implementare. Inițiativa caută să îmbunătățească protejarea persoanelor care aparțin minorităților naționale și lingvistice și să întărească diversitatea culturală și lingvistică a Uniunii”, se arată în documentul UE. Guvernul Ungariei, condus de Viktor Orban, sprijinea inițiativa cetățenească, iar România a atacat-o fără rezultat la Tribunalul UE.

Nouă măsuri presupunea Minority SafePack în domenii precum reprezentarea europeană a minorităților, educație, cultură, politică regională sau sprijin acordat pentru organizațiile minorităților naționale. Totuși, Comisia Europeană a respins toate punctele organizatorilor din pricina lipsei de competențe din domeniul acesta, fiindcă politicile de acest gen aparțin doar statelor membre.

Sursa: dcnews.ro

Categories
Locale Stiri

SENTINȚĂ DEFINITIVĂ: Cheile Bicazului au trecut în administrarea Județului Neamț

Curtea de Apel Ploieşti a respins cererea de revizuire înaintată de Consiliul Judeţean Harghita şi Consiliul Local Gheorgheni. Astfel, a devenit definitivă sentinţa pronunţată în procesul de stabilire a hotarului între Gheorgheni şi Bicaz-Chei, care atribuie una din cheile cele mai pitoreşti ale României părţii din Judeţul Neamţ. Completul de judecată a dispus de asemenea ca Judeţul Harghita și municipiul Gheorgheni să plătească comunei Bicaz-Chei 8000 lei cheltuieli de judecată.

În procesul de hotar al celor două localităţi situate de o parte şi de alta a Carpaţilor, Curtea de Apel Ploieşti a pronunţatsentinţa definitivă în iunie 2020, prin excluderea din proces a Consiliului Judeţean Harghita. Preşedintele acestuia, Csaba Borboly, şi-a exprimat atunci suspiciunea privind excluderea instituţiei pe care o conduce pentru ca judecătorii să nu fie obligaţi să ia în considerare „probele sută la sută evidente” pe care consiliul harghitean le-a prezentat în cursul dezbaterii. 

Politicianul UDMR a considerat acest lucru ilegal, invocând mai multe acte normative care dispun rezolvarea diferendelor legate de hotarele localităţilor aflate la limita dintre judeţe cu participarea consiliilor judeţene. 

Consiliile din Ţinutul Secuiesc au cerut revizuirea procesului pe baza acestor acte, însă revizuirea a fost respinsă de Curtea de Apel Ploieşti prin sentinţa dată miercuri.

Apartenenţa Cheilor Bicazului şi a teritoriului adiacent de 700 hectare – care aparţineau prin tradiţie Ţinutului Secuiesc – a devenit controversată după ce Legea 7/1996 a dispus stabilirea
hotarelor localităţilor în actele cadastrale. În 1998, oficiile de cadastru ale celor două judeţe au stabilit într-un proces-verbal că teritoriul disputat, care dispune de un mare potenţial turistic, aparţine comunei Bicaz-Chei, procesul-verbal fiind semnat şi de viceprimarul de atunci al Gheorgheniului. 

Iniţiativele secuieşti ulterioare au vizat anularea acestui proces-verbal şi rectificarea
limitelor de judeţ. Cazul a fost analizat în 2012 de o comisie interjudeţeană care a constatat că atât partea harghiteană, cât şi cea din Neamţ îşi menţin poziţia, revendicându-şi teritoriul disputat. Astfel, disputa a fost supusă aprecierii instanţei.

Procesul a fost derulat începând din 2013, după mai multe strămutări, de Tribunalul Judeţean Prahova, care, în iunie 2019, a stabilit limita dintre judeţe în favoarea Gheorgheniului și judeţului Harghita. Această sentinţă a fost modificată prin hotărârea definitivă pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în iunie 2020, sentinţa de anul trecut fiind confirmată acum prin respingerea revizuirii procesului.

Susa: hirado.hu

Foto: libertatea.ro

Categories
Nationale Stiri

Eduard Novak: „Nu voi accepta discriminarea pentru niciun sportiv din România”

Ministrul Sportului, Eduard Novak, a luat atitudine după ce Marius Șumudică a fost jignit în Turcia. Fostul fotbalist şi arbitru Erman Toroglu, 72 de ani, acum analist TV, cel care l-a jignit pe Șumudică, s-a gândit că ar fi mai bine pentru el să le ceară scuze rromilor după ce a fost dat în judecată în Turcia.

Eduard Novak a spus că nu va agrea astfel de comportamente. Deși nu s-a referit concret la „cazul Șumudică”, Novak a ținut să facă unele precizări care se referă, indirect, și la acest subiect.

„Primesc zilnic, pe diverse canale de comunicare, mesaje de la sportivi, cluburi sau federații în legătură cu diverse situații injuste, de discriminare a sportivilor. Unele dintre ele sunt simple relatări, iar cele mai multe nu sunt transmise pe cale oficială. Ca urmare a acestor situații, vreau să fac o serie de precizări.

Nu voi accepta discriminarea pentru niciun sportiv din România.

În susținerea acestui principiu de bază în activitatea mea ca ministru, voi cere criterii clare de calificare, astfel încât nici sportivii, dar nici structurile sportive să nu se abată de la angajamentele lor. Toți sportivii remarcabili, care au făcut sau își doresc să facă performanță și abordează pregătirea și competițiile cu seriozitate și responsabilitate, vor fi sprijiniți și promovați. 

Chiar dacă ministerul nu s-a implicat până acum în această zonă, eu îmi doresc să schimb abordarea. Ca sportiv de performanță, știu cât de greu este, câte piedici pot exista și de câte ori anumite organizații sunt mai degrabă obstacol, decât sprijin, așa cum ar fi normal. 

În acest sens, vă rog să transmiteți în atenția mea, ca ministru, situațiile pe care le considerați injuste, însă pe canalele oficiale de comunicare ale ministerului, și nu sub formă de simplă relatare, ci însoțite de documente doveditoare pentru fiecare dintre susținerile făcute în sesizarea dumneavoastră”, este mesajul postat de Novak, pe contul său de Facebook.

 Sursa: digisport.ro

Foto: crjm.org  

Categories
Locale Nationale Stiri

Promisiunea unei noi șosele Satu Mare-Ungaria

Prefectul sătmărean, Radu Bud, a mediat marţi, 12 ianuarie 2021, organizarea, în sistem videoconferinţă, a unei  întâlniri între Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR SA, SEARCH Corporation, în calitate de proiectant, şi autorităţi locale, instituţii deconcentrate şi furnizori de utilităţi (instituţii avizatoare) pentru găsirea celei mai bune şi rapide soluţii de implementare a proiectului Drum Expres Conexiune Satu Mare (Varianta Ocolire Satu Mare) – Oar (Graniţa Româno-Ungară – Drum Expres M 49 Ungaria), aflat în acest moment în stadiul de elaborare a studiului de fezabilitate (SF) şi a proiectului tehnic de execuţie (PTE). 

Din variantele prezentate, s-a agreat de comun acord realizarea noii legături rutiere între Varianta de Ocolire  a municipiului Satu Mare și noul punct de trecere a frontierei de la Oar/Csenger la nord de pasajul peste DN19 Drumul Careiului. 

Conexiunea centurii de ocolire a municipiului Satu Mare cu noul punct de trecere a frontierei şi de acolo cu M 49 din Ungaria va avea aproximativ 11 km, 4 benzi şi o intersecţie, respectiv o legătură cu DN 19 care va facilita accesul direct a unităţilor economice de pe raza comunei Vetiş la noua reţea de drumuri rapide.

Sursă și foto: informatia-zilei.ro

Categories
Nationale Stiri

Cine sunt cei șase secretari de stat desemnați marți de UDMR

Consiliul Permanent al UDMR a decis marți desemnarea secretarilor de stat în șase ministere – între acestea, cel al Fondurilor Europene și cel al Muncii și Protecției Sociale. 

Primii șase secretari de stat desemnați de UDMR sunt:

  1. Kallós Zoltán la Ministerul Educației – profesor de geografie, din 2017 inspector școlar general adjunct. Din anul 2019 este președinte al Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România – Filiala Satu Mare. În anul 2020 a fost ales consilier județean.
  1. Demeter András István la Ministerul Culturii – licenţiat în 1992 în arta actorului de teatru, film şi televiziune la universitatea „Szentgyörgyi István” din Târgu Mures. În 1993 a câştigat primul concurs de proiecte de management organizat în România pentru ocuparea unui post de director de teatru. A studiat management cultural în Dijon, Franţa şi este licenţiat în drept la Timişoara. În perioada 2005-2010, a fost director general şi, mai apoi, secretar de stat în Ministerul Culturii. A fost preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, fiind şi în prezent membru în Consiliul de Administraţie al Radioului Public. Din 2013 asigură managementul Casei de Producţie a Televiziunii Române.
  1. Oltean Csongor la Ministerul Tineretului și Sportului – 32 de ani, economist. A absolvit Universitatea Babeș-Bolyai – Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor. De mai bine de 12 ani este membru activ al formațiunilor de tineret partenere al UDMR. Este vicepreședinte executiv al Consiliului Permanent al Uniunii.
  1. Szép Róbert la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – este inginer geolog, absolvent al Universității Al. I. Cuza din Iași, fiind doctor în domeniul Mine, Petrol și Gaze. Este șef lucrări din 2011 la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc, din 2017 fiind conducător de doctorat al Școlii Doctorale de Chimie a Universității din Pécs, Ungaria, iar din 2018 este cercetător științific gradul I la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului. Din iulie 2019 este directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane Miercurea Ciuc din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești”. În perioada 2014-2019 a fost Comisar General Adjunct și Comisar General al Gărzii Naționale de Mediu. 
  1. Hegedüs Csilla la Ministerul Fondurilor Europene – a fost secretar de stat responsabil pentru patrimoniul cultural, iar în 2014 a fost pentru scurt timp ministru al culturii și viceprim-ministru. Din 2011 este vicepreședinte executiv al UDMR responsabil pentru cultură, și purtător de cuvânt al Uniunii din 2019. Din 2001, coordonează revitalizarea Castelului Bánffy din Bonțida și este organizator de programe educaționale și culturale. 
  1. Makkai Péter la Ministerul Muncii și Protecției Sociale – 49 de ani, pastor reformat, director al departamentului pentru persoanele cu dizabilități, bunăstarea copilului și sprijinirea familiei din cadrul Fundației Creștine Diakónia din Sfântu Gheorghe. 

Potrivit unui comunicat al UDMR, Consiliul Permanent al Uniunii va decide în următoarele zile cu privire la numirea altor secretari de stat în alte ministere

Sursa: hotnews.ro

Foto: rmdsz.ro

Categories
Locale Politic Stiri

Greu de găsit. Greșeala cu care senatorul AUR de Covasna, Ionuț Neagu, și-a început mandatul

O situație aflată la granița dintre comic și frustrant a fost creată de Ionuț Neagu, senator AUR, ales în Circumscripția Electorală nr. 15 Covasna, în 21 decembrie 2020, după ce a primit postul ca urmare a redistribuirii voturilor din 6 decembrie. Căutat de echipa redacțională a publicației locale covasnamedia.ro, acesta nu a fost de găsit pe nicio cale, ceea ce i-a determinat pe ziariști să facă un apel public pentru interviu. 

Este o regulă nescrisă ca jurnalistul să se confrunte cu ostilitate în foarte multe situații. Personal, am experimentat ostilitatea de fiecare dată când am adresat întrebări incomode, mai ales persoanelor aflate la conducerea instituțiilor de stat sau celor din sfera politică. Deși știu toți că pozițiile pe care le ocupă îi obligă la transparență și dialog cu presa, mulți preferă să o evite, nedorind să ajungă în atenția opiniei publice. Uneori cu motiv, dar de foarte multe ori dintr-o vigilență inexplicabilă. 

Ca să ajungă la o informație care, altfel, ar trebui să fie furnizată simplu, la cerere, de multe ori jurnalistul trebuie să demonstreze abilități de Sherlock Holmes și perseverență de Don Quijote. Să obții un contact al unei persoane sus puse poate fi mai greu decât să escaladezi Everestul. Și cât de simplu ar fi totul dacă politicienii și managerii de instituții ar înțelege clar că nu sunt pe moșia lor acolo, ci numai și numai pentru interesele cetățenilor pentru care sunt obligați să dea socoteală de fiecare dată când li se solicită!

Un exemplu în acest sens este cel al senatorului AUR de Covasna, Ionuț Neagu, care s-a dovedit atât de greu de găsit, încât redacția covasnamedia.ro a decis să facă un apel public de a intra în contact cu acesta pentru un interviu. „Am încercat prin toate mijloacele obișnuite cunoscute de noi până la acest moment să îl contactăm pe noul parlamentar, pentru a-l cunoaște, pentru a ști cine este sau a afla despre planurile lui în noua calitate de reprezentant al locuitorilor județului Covasna în Parlamentul României, însă până la momentul de față nu am reușit să stabilim nicio legătură”, spune jurnalista Iulia Drăghici în anunț, arătând ce greu poate fi de găsit un politician. 

Nu miră probabil pe nimeni faptul că, la scurt timp după publicarea articolului respectiv, redaciția covasnamedia.ro a publicat un update din care reieșea că  au reușit să intre în legătură cu senatorul căutat, însă nu au stabilit și o dată pentru un interviu. 

Din cercetările făcute de Iulia Drăghici rezultă că, în prezent, singurele date publice, disponibile, despre Ionuț Neagu sunt acelea că e născut în 26 septembrie 1982, este din Târgu Secuiesc, de profesie inginer cu ocupație de manager și că, începând din 22 decembrie, „face parte din Comisia pentru transporturi și infrastructură, în calitate de membru, dar și în Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorități, unde ocupă rolul de secretar. Biografia și declarațiile de avere lipsesc deocamdată de pe profilul lui Ionuț Neagu, publicat pe site-ul Senatului României.”

Interesant este totodată și modul în care cetățenii reacționează la situația creată. În timp ce unii par să îl ironizeze –  „Cu răbdare, toate la timpul lor. Abia și-a preluat mandatul, au fost și sărbătorile”, spune un cetățean într-un comentariu pe pagina de Facebook a publicației covasnamedia.ro – alții, par să îi ia contrariați apărarea. „Citesc cu uimire că ziarul local Observatorul îl caută pe senatorl AUR de Covasna Ionuț Neagu. După anunțarea rezultatelor alegerilor, aleșii AUR au trecut prin principalele localități să mulțumească alegătorilor pt. votul acordat. Au fost și în Sfântu Gheorghe la statuia de la gară. Bănuiesc, cine a fost interesat să-și cunoască alesul putea s-o facă. Eu am fost curios și l-am cunoscut,  mi s-a părut un băiat timid, dar cu bun simț. Era în ziua când cei ce formează coaliția se băteau pe funcții, iar tinerii de la AUR umblau prin țară să mulțumească alegătorilor”, spune un alt cetățean covăsnean.

Cazul senatorului de Covasna nu este neapăart un exemplu de rea-voință sau încercare de a evita presa. Se prea poate să nu fi avut timp după numire să își facă publice datele și modalitatea prin care poate fi contactat. Însă ignorând acest aspect s-a pus din capul locului într-o situație stânjenitoare – chiar dacă are de partea sa scuza că e la început de drum. Situația aceasta se suprapune peste un șir lung de situații similare create de-a lungul timpul de mulți din cei care intră în sfera publică și, din varii motive, omit să pună accent pe transparență și comunicare cu cetățenii care îi aleg și în folosul și interesul cărora se presupune că își canalizează toate eforturile și întreaga atenție. 

Foto:123rf.com  

Categories
Opinii

De ce este Eduard Novak o speranță pentru sportul din România?

Noul ministru al Sporturilor, Eduard Novak, este poate cel mai frumos cadou pe care UDMR l-a făcut României în preajma sărbătorilor de iarnă, când a fost format noul guvern. Deși postul a mai fost ocupat și înainte de sportivi români care au făcut performanță în cariera lor, Eduard Novak este primul de până acum care, în opinia mea, se poziționează ca o adevărată speranță. 

L-am cunoscut personal pe Eduard Novak în 2016, când l-am avut ca invitat la Sfântu Gheorghe într-o serie de întâlniri cu publicul, denumite ApChat. Calitatea sa de sportiv de performanță, speaker motivațional, antreprenor și filantrop ne-a făcut să credem că este potrivit să le insufle oamenilor curajul și încrederea că pot depăși orice obstacole cu care se confruntă. Și, întocmai cum anticipasem împreună cu colegii de echipă de atunci, sala a fost plină cu oameni veniți să îl asculte, iar evenimentul a fost un real succes. 

După numirea sa în  postul de ministru al Sporturilor, presa centrală a pus accentul pe povestea de viață pe care o are Eduard Novak, scoțând în prim-plan accidentul de mașină în care și-a pierdut laba piciorului (cum este exemplul din  digisport.ro) și, pentru prima oară în ultimii ani, am considerat că aceste detalii chiar trebuiau publicate. Nu pentru că fac deliciul oamenilor dornici de senzațional, ci pentru că evenimentele prin care a trecut îl definesc pe Eduard Novak, un om cu o forță psihică rară și cu o mentalitate de învingător. 

Când l-am avut ca invitat, am rămas uluită de noblețea pe care acest om o transmite. De la felul în care își poartă hainele, la discursul sincer și relaxat (ținut într-o limbă română îngrijită și corectă), la zâmbetul cald și amabilitatea neforțată, toate transmit o eleganță care nu poate stârni decât admirație sau invidie. 

E limpede că-l plac pe Eduard Novak, mai ales după ce m-am desfătat cu prăjituri în cofetăria pe care o deține în Miercurea Ciuc și care este amenajată de-așa manieră, încât poți să-i intuiești personalitatea dacă nu îl cunoști. Nu doar că este un exemplu de om care și-a învins destinul și un sportiv cu rezultate remarcabile, dar este și un antreprenor de succes și tocmai asta îl va face să fie mult mai bun decât miniștrii dinainte. 

Nu am știut că Eduard Novak a intrat în politică, iar pentru mine numirea lui a fost o surpriză pe care niciodată nu aș fi anticipat-o. Nu îmi dau încă seama în ce măsură politica are o șansă în plus cu Eduard Novak sau este o neșansă pentru el, însă mizez pe ceea ce le-a spus oamenilor de la Sfântu Gheorghe vorbind despre succesele înregistrate în ciclism, un sport care în România încă nu a ajuns să fie practicat la nivelul din alte state. „Am câștigat într-un sport în care în țara noastră nu există nici măcar un velodrom. Acest lucru pentru mine înseamnă că orice se poate”, spunea noul ministru în 2016. 

Oricât de optimist sună acest „orice se poate”, îndeosebi când vine de la un campion, nu pot să nu mă gândesc și la faptul că medaliile au reversul lor. Desigur, un om ca Eduard Novak ar putea revoluționa sportul de la noi, dacă ar fi lăsat și susținut și dacă ar primi șansa de a elabora strategii pe termen lung și proiecte care să aibă continuitate. Pe de altă parte, la cât de des ne-am obișnuit noi să ne schimbăm miniștri, tare mă tem că valul acesta va fi fost făcut doar într-un pahar cu apă, iar noi vom vedea în scurt timp cum „orice se poate” este o expresie care ne lovește în moalele capului cu sensul ei negativ.

 

Categories
Locale Stiri

Poveste rară de solidaritate umană la Miercurea Ciuc

Un incendiu violent care a mistuit, joi noaptea, aproximativ 20 de locuinţe ale comunităţii de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc a fost punctul de pornire al unui impresionant val de solidaritate al locuitorilor din oraş, care au sărit în ajutorul celor afectaţi, se arată într-un reportaj realizat de jurnaliștii Agerpres.

Flăcările, pornite de la un burlan metalic de fum neizolat termic, au mistuit casele din lemn, improvizate şi şubrede şi au lăsat sub cerul liber aproximativ 260 de oameni, peste jumătate dintre ei fiind copii.

Imediat ce autorităţile au realizat dimensiunea tragediei şi faptul că un număr foarte mare de oameni nu mai are unde să locuiască, au cerut ajutorul cetăţenilor oraşului, pe reţelele de socializare, în paralel cu măsurile administrative luate rapid.

Oamenii au privit pe Facebook imagini cu flăcările uriaşe, cu fumul dens, au aflat că la locul incendiului sunt copii care plâng, aflaţi în stare de şoc.

Şi astfel, valul de solidaritate a cuprins oraşul aproape adormit, iar localnicii au ignorat faptul că e pandemie şi că există restricţii de circulaţie şi au pornit către sala de sport a oraşului, acolo unde urmau să fie cazaţi cei afectaţi de incendiu.

Până după miezul nopţii au fost aduse ajutoare constând în saltele, pături, pilote, perne, obiecte de uz sanitar, haine, încălţăminte, alimente şi ceai cald. Cantitatea de ceai adusă de oameni a fost atât de mare, încât o parte din ea a rămas nefolosită.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea”

Iar dis-de-dimineaţă, încă de la ora 6.00, cetăţenii au continuat să vină la sala polivalentă din oraş cu tot ceea ce e nevoie pentru astfel de situaţii.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea şi mai ales acum, după incendiul acesta, e şi mai greu pentru ei, sărmanii. Am venit cu copilul, e un mod de a-l învăţat că trebuie să ajute, l-am convins şi şi-a donat o parte din haine”, a spus o tânără, venită cu întreaga familie la sala de sport.

Cei 262 de sinistraţi, dintre care 143 sunt copii, privesc cu uimire şi bucurie la dovezile de bunătate ale oamenilor, sentimente pe care, poate, nu le-au mai trăit până acum. Iau micul dejun liniştiţi, în holul sălii de sport, transformat ad-hoc în sală de mese, registratură, dar şi spaţiu de sortare a ajutoarelor.

O fetiţă de câţiva ani zâmbeşte larg după ce primeşte o bluză roz, un adolescent spune că ar avea nevoie de o geacă şi de ceva de încălţat.

Zeci de voluntari sortează cantitatea impresionantă de ajutoare şi împart haine, îmbrăcăminte şi încălţăminte tuturor celor care solicită şi care au nevoie.

De altfel, Primăria Miercurea Ciuc a făcut apel, încă de joi seara, către toţi cei care doresc, să fie voluntari pentru a ajuta atât la distribuirea de alimente, cât şi la celelalte activităţi din zona unde au fost aduşi oamenii afectaţi de incendiu.

Printre voluntari am întâlnit-o pe şefa Centrului Cultural Judeţean Harghita, Ferencz Angela, care spune că a simţit că trebuie să vină să ajute şi să-şi găsească locul într-un mecanism care s-a pus foarte repede în mişcare.

„Am simţit că trebuie să vin aici ca voluntar şi să-mi găsesc locul, să pot ajuta. Se simplifică lucrurile când e o mare nevoie şi eu cred că organizarea şi calmul sunt foarte bune şi sper că în continuare acest proces va avea un final fericit, normal şi omenesc. Eu am cunoscut şi cunosc situaţia de la Şumuleu, pentru că m-am interesat şi sunt câteodată implicată în acţiuni sociale, de caritate şi când am aflat ce s-a întâmplat imediat m-am gândit la diferite căi pentru a fi de ajutor şi cred că în calitate de voluntar eu am un rol iar instituţiile au, de asemenea, rolul lor”, a spus Ferencz Angela.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni”

Un alt voluntar spune că şi-a făcut timp să vină la sala de sport pentru că poate şi pentru că sunt oameni care au nevoie de ajutor.

Nicolae Toşa, implicat frecvent în acţiuni civice, s-a declarat surprins de valul de solidaritate şi şi-a exprimat speranţa că acesta va fi un început în rezolvarea problemei romilor din Miercurea Ciuc.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni, de autorităţi, de conducătorii oraşului şi sper să fie un moment zero pentru rezolvarea acestei probleme. Ştiu că e nevoie de bani, că e nevoie de foarte multe, dar după cum se vede, oamenii vor să ajute, vor rezolvarea acestei probleme. Şi am cunoştinţe la Şumuleu care mi-au spus că partea pozitivă a tragediei este că acum autorităţile sunt nevoite să rezolve această problemă, pe care până acum au neglijată. Se vorbeşte tot timpul de problema socială, dar nu se spune despre ce este vorba: este vorba de o pătură a societăţii care este neglijată complet, cu bună ştiinţă”, a afirmat Nicolae Toşa.

În cursul amiezii, cele 262 de persoane au fost testate pentru eventuala infecţie cu SARS-CoV-2, în contextul în care se intenţionează mutarea lor în alte spaţii şi este important ca cei pozitivi să fie izolaţi şi trataţi.

Angajaţii Serviciului Judeţean de Ambulanţă, ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) şi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă, îmbrăcaţi în combinezoane, cu măşti şi viziere, au prelevat probe, în timp ce au liniştit copiii speriaţi, care au început să plângă de teamă şi, astfel, au tratat cu calm şi blândeţe o situaţie dificilă.

În cursul serii se vor cunoaşte rezultatele testelor şi se vor lua măsurile care se impun în astfel de cazuri.

„Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă”

Dacă localnicii au trecut cu brio proba de solidaritate, autorităţile locale şi judeţe s-au mobilizat rapid, la scurt timp după declanşarea incendiului şi au început să ia deciziile necesare.

Mai întâi, în timpul nopţii, s-au mobilizat toate instituţiile cu atribuţii, după care, vineri dimineaţa, s-a întrunit Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul căruia s-au înaintat mai multe soluţii de rezolvare a problemei.

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, a spus că se caută spaţii de locuit unde oamenii să fie mutaţi rapid, iar pe termen mediu se identifică terenuri unde să fie construite locuinţe pentru aceste persoane.

Şi prefectul judeţului Harghita, Ion Proca, a declarat la finalul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă că se caută soluţii pentru transferarea lor în alte spaţii de locuit, iar în cursul serii se vor întruni din nou membrii comitetului, pentru a lua o decizie în acest sens.

Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă, spune şi şefa DSP Harghita, dr. Tar Gyöngyi, întrucât problemele de sănătate pot fi mult mai uşor tratate şi urmărite decât într-un spaţiu mare.

Şi dr. Tar a apreciat „exemplul frumos de solidaritate comunitară” de care au dat dovadă localnicii, cuvinte de laudă având şi prefectul Harghitei, Ion Proca, dar şi primarul Korodi Attila.

Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu

„Printr-un efort foarte mare al tuturor instituţiilor care au abilităţi în acest sens, dar cu o colaborare excepţională a echipei care conduce municipiul şi cu un voluntariat şi o colaborare pur şi simplu impresionantă din partea populaţiei, am reuşit să creăm un spaţiu cât de cât bun de locuit pentru oamenii aceştia, sigur, pe termen scurt. E vorba şi de mulţi copii, aproape 150 sunt minori şi sigur că nevoile în asemenea situaţii sunt multe. Repet, în cursul după-amiezii, al serii vom avea o nouă reuniune unde vom încerca să batem în cuie locaţia la care îi vom transfera în cursul zilei de mâine (sâmbătă – n.r.)”, a spus prefectul Ion Proca.

Primarul a mulţumit oamenilor şi a vorbit de o solidaritate majoră de care au dat dovadă localnicii din oraş, dar şi din satele din împrejurimi.

„Mulţumesc pentru solidaritatea exemplară a locuitorilor oraşului şi a regiunii Ciucului pentru că de ieri seara, de când am făcut un apel în spaţiul public, au început realmente să vină ajutoare necesare. Vorbim de saltele, pături, care deja sunt destule, dar şi de haine pentru iarnă, de încălţăminte, de alimente, detergenţi, săpunuri, scutece, adică tot ce are nevoie un copil, o mamă, o femeie, un bărbat, în această situaţie de criză. (…) Este o solidaritate majoră, toată lumea vine în sprijinul oamenilor care au avut de suferit, probabil zona în care au fost casele improvizate nu mai poate fi refăcută, nici nu este bine să fie refăcută, ci trebuie să găsim în săptămânile următoare realmente un loc în care, cu condiţii optime, poate fi dezvoltat un spaţiu locativ unde accesabilitatea serviciilor sociale şi a altor instituţii să fie facilă şi să fie un ajutor pentru oamenii care au păţit ce au păţit”, a afirmat primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila.

Şi dovezile de solidaritate au continuat să vină de peste tot. Chiar şi preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu, şi a mulţumit pentru solidaritatea comunităţii şi pentru promptitudinea cu care au intervenit autorităţile”.

De asemenea, Asociaţia de Întrajutorare Caritas a organizat şi o colectă financiară, toţi cei interesaţi putând dona atât online cât şi în conturile organizaţiei.

Donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia

„Cetăţenii, instituţiile publice şi private din Miercurea Ciuc s-au unit pentru a ajuta persoanele afectate de incendiul din Şumuleu-Ciuc, astfel că donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia. Pe pagina de web a organizaţiei, https://caritas-ab.ro se poate dona şi online, dar sumele pot fi virate în următoarele conturi bancare: RON: RO33 RNCB 0152 0163 3253 0001, EUR: RO30 RNCB 0152 0163 3253 0055. Swift: RNCBROBU, Banca Comercială Română. Beneficiar: Caritas Alba Iulia Asistenţă Medicală şi Socială. CIF: 15070152”, este anunţul făcut de Organizaţia Caritas.

În zona locuită de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc e multă tristeţe: locuinţele improvizate din lemn sunt mistuite de flăcări, diverse bunuri sunt aruncate de-a valma, mai multe animale caută ceva de mâncare, iar câţiva bărbaţi, care nu au mers să se cazeze la sala de sport, stau de vorbă.

Unul din liderii comunităţii de romi din regiunea Ciuc, Rostas Janos, care este şi pastor, spune că în zonă locuiesc între 400 şi 500 de oameni şi crede că toată nenorocirea a venit de la Dumnezeu şi tot El îi va ajuta şi pe mai departe.

„În comunitate locuiesc 400-500 de oameni şi jumătate dintre ei au rămas pe drumuri. Am fost acolo, e dezastru, au ars casele, dar şi animalele. Nu am atâtea cuvinte ca să pot să mulţumesc pentru toţi cei care au ajutat. Cred că totul e de la Dumnezeu şi acum tot El ne va ajuta ca situaţia să se îmbunătăţească”, a afirmat Rostas Janos.

Imensa dovadă de solidaritate a localnicilor şi răspunsul rapid al autorităţilor la situaţia creată aduce speranţă în inimile oamenilor greu încercaţi, iar numeroşilor copii care joi seara au plâns mult le pune un zâmbet pe faţă, pe unii făcându-i să creadă că abia acum urmează să vină Moş Crăciun.

Sursa: Agerpres

Foto: Agerpres

Categories
Opinii

Cum reușește etnia să învingă cetățenia, generând conflicte gratuite

Nici n-a început bine noul an, că scandalurile au și început să apară. Și nu în Parlament, între AUR și UDMR, așa cum se așteaptă probabil mulți dintre noi, ci la TVR Cluj, unde conducerea emisiunilor minorităților a fost preluată de la 1 ianuarie de un redactor-șef care nu este maghiar, după cum informează hirado.hu, ceea ce a adus mari nemulțumiri în rândul redactorilor maghiari.

Numirea lui Alin Gelmărean, fostul redactor-șef al Redacției Programe, la conducerea Studioului Teritorial Cluj, unde va răspunde și de coordonarea redacţiei minorităţilor, a stârnit un val de reacții negative a căror justificare încă nu reușesc să o dibuiesc. Principala problemă pare să fie apartenența etnică a lui Alin Gelmărean. Nicidecum nu se invocă o lipsă de competență a noului numit, ceea ce ar putea avea sens. 

Mai mult decât atât, cinci membri ai Consiliului de Administraţie al TVR consideră că deciziile președintelui-director sunt ilegale, motiv pentru care ar fi înaintat o plângere către Parlament, cerând demiterea acestuia. 

Dacă o astfel de numire este sau nu ilegală, nu sunt eu în măsură să stabilesc. Dacă însă numirea deranjează doar din perspectivă etnică, atunci pot spune că mi se pare totul de un grotesc incalificabil. Proteste de acest gen am întâlnit frecvent atât în rândul maghiarilor, cât și în rândul românilor în privința profesorilor de limbă română. Deseori am auzit fie că e absurd ca limba română să le fie predată copiilor maghiari de către un român care nu cunoaște maghiară, fie invers. Și de fiecare dată, fiecare versiune și-a găsit argumente mai mult sau mai puțin plauzibile. 

În cazul de la TVR Cluj, vorbim despre ocuparea unei funcții într-o instituție de stat de către un cetățean al acestei țări. Aș fi calificat drept justificată o revoltă care ar fi avut legătură cu desființarea departamentului sau cu schimbarea grilei de programe. Or, în cazul de față, când încă nimic din toate astea nu s-a întâmplat, avem de-a face doar cu temeri nejustificate. Nu doar că numirea a fost făcută provizoriu, pentru 60 de zile, dar nici nu se știe în acest moment dacă se va trasa o linie nouă care să impună perspective diferite de abordare a subiectelor și realizare a reportajelor, astfel încât maghiarii să fie prezentați într-o lumină nefavorabilă sau amenințați în vreun fel. Acestea sunt numai și numai presupoziții, în baza cărora, din păcate, se și trece la fapte. 

Ni se par condamnabile afirmațiile reprezentanților AUR care susțin că UDMR nu are de ce să aibă oameni în guvern, deși ei sunt cetățeni români, dar faptul că maghiarii se revoltă că un etnic român preia conducerea departamentului pentru minoritari maghiari oare cum ar trebui să ni se pară? Dacă vorbim de posturi într-o instituție de stat, oare nu toți cetățenii calificați pentru posturile respective ar trebui să fie bineveniți să le ocupe dincolo de criteriul etnic? Dacă din echipa pe care o va coordona fac parte etnici maghiari care dețin know-how-ul necesar pentru realizarea materialelor, iar noul șef nici nu a apucat să spună ce intenții are, de unde vin aceste temeri și ce justifică acest scandal? Întreb retoric, ca de fiecare dată. 

foto: enago.com

Categories
Istorie

Prima comemorare maghiară în 2021. 257 de ani de la masacrul comis de trupele imperiale habsburgige în 1764

În data de 07 ianuarie 2021, în comuna harghiteană Siculeni, a fost comemorat cel de-al 257-lea an de la masacrul de la Siculeni/Siculicidium.

În cursul masacrului din 1764 de la Siculeni, trupele imperiale au măcelărit mai multe sute de secui.

Antecedentul acestui atac a fost ordinul dat în 1760 de împărăteasa Maria Tereza prin care a dispus reorganizarea trupelor grănicereşti secuieşti.

Secuii erau nemulţumiţi de faptul că, potrivit noilor reguli, au fost constrânşi să servească şi sub comandă germană, pe teritoriu străin, fără redobândirea vechilor libertăţi în schimbul serviciului militar.

Mulţi dintre ei s-au refugiat pentru a scăpa de înrolare, însă aproximativ 2500 de secui s-au adunat la Siculeni şi au formulat o petiţie de protest adresată Mariei Tereza.

Trupele împărăteşti au atacat prin surprindere localitatea Siculeni în zorii zilei de 7 ianuarie 1764, reuşind să înfrângă rezistenţa secuilor.

Monumentul la baza căruia se depun an de an coroane de flori, în memoria secuilor uciși, a fost inaugurat în anul 1905.

Sursa: hirado.hu