Categories
Magyar típusú találkozás

Lesz valaha Minority Safepack?

Üdvrivalgás fogadta az Európai Parlament közel kétharmados döntését 2020. decemberében, amikor eldöntötték, hogy támogatják a kisebbségvédelmi jogszabályalkotás kezdeményezését: Vincze Lóránt EP képviselő akkor elsöprő sikerről beszélt, pedig a későbbi nyilatkozataiban elhangzik, hogy számítottak arra, hogy az Európai Bizottság elkaszálja a kezdeményezést.

Várható volt? Ha nem is lehetett 100% bizonyosággal kijelenteni, hogy az EB keresztbe fekszik majd a döntésnek, azért sejteni lehetett, hogy nem lesz ez a folyamat zökkenőmentes: a szavazásig is két pert kellett megnyernie a kezdeményezőknek.

Van abban némi idegesítő, hogy az EB ismételi a korábbi válaszát: nincs jogköre arra, hogy az országok belügyeibe, konkrétan a kisebbségi ügyekbe beleszóljon, egyébként pedig tesznek azért, hogy minden kisebbség jogai be legyenek tartva. Szép általánosítások, de konkrétumokról szó sem esik – hiszen az európai irányelvek szépek, csak a követésük fakultatív. Arról, hogy mennyire, a leginkább a bulgáriai és görögországi törökök, illetve bármelyik franciaországi nemzeti kisebbség tudna nyilatkozni. Ha a romániai törvénykezést nézzük, az is szép, de a hatályos törvénybe foglaltakat sok esetben nem tartják be – ennek a cikknek azonban nem célja ezek felsorolása.

Az EU elsősorban gazdasági szövetség, bár ezt az elmúlt évtizedek alatt többször is igyekezett felülírni, soha sem volt sikeres ez a próbálkozás.

Elvi kérdések tükrében kell mindezt vizsgálni, hisz alapjában két féle EU képzelhető el: egy USA mintára létrehozott Egyesült Európai Államok, illetve az egyre erősödő jellegű nemzetállamok érdekszövetsége.

Az első verzió különösen a posztkommunista utódállamoknak nem tetszik. Magyarként, Orbán Viktor Magyarországával példálózunk: ha olyan Uniót akarunk, ami nem szól bele a belügyekbe, akkor nem lehet olyan helyzetekben kérni a beleszólást, amikor nekünk, magyar kisebbségieknek ez jobban feküdne.

Másik, hasonló horderejű kérdés, hogy lényegében diszkriminatív az MSPI gondolata: származási hely alapján tesz különbséget az etnikumok közt. Éljünk megint a török példával: nehéz elmagyarázni, hogy az EU-ban élő, EU-ban adózó török kisebbséget miért illetnék meg olyan jogok Bulgáriában, amelyek Németországban nem. Mikortól számít valaki őshonosnak? 100 év? 1000 év?

Az előbb felsorakoztatott érvek pont annyira érvényesek, mint amennyire sántítanak. Itt nézőpontokat ütköztetünk, amit erőből kívánunk megoldani. Ha az EU ideálisan működne, akkor konszenzusos megoldások születnének: ad abstracto megegyezne minden EU-s állam, hogy a kisebbségek minden EU-s államban használhatják adminisztrációban az anyanyelvüket, példa okáért többnyelvű formanyomtatványokon. De ez konszenzusos kell legyen, jogszabály és nem irányelv formában, hisz a MOGYE példa mutatja, hogy az elfogadott jogszabályt is lehet mellőzni.

De létezik ezen túl is elvi kérdés, amiben az EU-n belül ismét nincs egyetértés: a döntéshozás mechanizmusa. A demokratikusan megválasztott szerv, azaz az EP készítsen jogszabályokat, vagy magasabb fokú demokráciát jelent, ha az EB dolgozza azokat ki, majd az EP fogadja el őket? Mi van akkor, ha a direkt elszámoltatást (magyarán: újraválasztást) nem igénylő szerv döntéshozói szembemennek a népakarattal? A kérdés adott tehát: az EU egyik alappillére, a Maastrichti Szerződés, az Amszterdami Szerződés vagy a Lisszaboni Szerződés mind-mind szavatolja a szubszidiaritás elvét, azt az elvet, hogy egy hierarchikusan alsóbb rendű hatóság független maradhasson a fölötte levő szervvel szemben. EU-s jogászok kell előbb-utóbb eldöntsék, hogy az aláírásos kérések hogyan illeszkednek ebbe a képletbe, illetve szembeszegülhet-e egyik intézmény a másikkal, ha igen, hogyan.

Egyelőre mindenképp van válasz: minden, ami eddig történt. A kisebbségiek joggal érezhetik magukat cserbenhagyottnak, ahogy ellenkező esetben az államok is a szuverenitásuk megsértésének érezhetnék egy-egy diktátum szerű jogszabályt. Ez a kérdéskör azonban túlmutat a kisebbségi jogokon: ez már az EU rendezésre szoruló vívódásainak az egyike.

Nagy Kálmán

Categories
Opinii

Avocat ungar: de ce respingerea Minority Safepack la Bruxelles nu este o surpriză 

Respingerea inițiativei cetățenești Minority Safepack (MSPI), de către Comisia Europeană a încins multe spirite, în rândul promotorilor și principalilor susținători ai proiectului, precum Vincze Lorant, președintele FUEN (Uniunea Federală a Naționalităților Europene). În ciuda tuturor argumentelor, bazate pe o documentare amănunțită și pe repetate dezbateri, CE este aspru criticată de către perdanți, pentru ceea ce ei consideră o lipsă de viziune a membrilor comisiei.

Într-un interviu acordat publicației online Transindex, avocata Bakó Bea, care este totodată și redactor șef al publicației Azonnali, a explicat pe înțelesul tuturor de ce MSPI nu își are locul în dezbaterile legislative ale Parlamentului European, ci este mai degrabă o chestiune de politici restrânse, între Ungaria și statele vecine:

„Răspunsul CE pare să interpreteze conceptul de minoritate mult mai pe larg și nu doar legat de minoritățile naționale. Dar este necesar să înțelegem că UE este formată din 27 de state, iar rolul să nu este acela de a legifera asupra unor probleme punctuale specifice doar câtorva dintre acestea. Uniunea legiferează asupra unor chestiuni unde există o voință și o vocație majoritară, asupra cărora un mare număr dintre membre cad de acord. 

Problema minorităților naționale nu este una de acest gen, existând multe state vest-europene, care nu percep situația în acest fel. Putem să luăm exemplul Franței, unde există principiul unui stat național unitar, în care orice cetățean francez, care locuiește pe teritoriul Franței și vorbește limba franceză, este considerat francez. 

Chiar dacă vrem să le îmbunătățim situația maghiarilor din afara granițelor, MSPI nu este instrumentul potrivit, întrucât statul ungar ar trebui să negocieze direct  cu statele vecine corespunzătoare, precum România sau Slovacia. (…) Trebuie să înțelegem faptul că rolul UE nu este de a media disputele  punctuale dintre unele state membre. 

Bineînțeles, nu este vina inițiatorilor (MSPI – n.e.) că nu au reușit să convingă majoritatea statelor, că pentru aceștia este o problemă importantă, întrucât unele dintre cele mai mari state membre au o perspectivă complet diferită asupra problematicii minorităților naționale. (…) Așadar, nu cred ca EU ar trebui să legifereze asupra unor problematici locale, ci mai degrabă să încerce să le gestioneze prin intermediul diplomației.”

Avocatul ungar a explicat diferența de poziționare dintre Parlament și Comisie prin situațiile lor diferite: Parlamentul European/PE, ”polițistul bun”, este alcătuit din membri aleși direct, sens în care încearcă să facă o bună impresie, în fașa alegătorilor, sens în care această instituție adoptă, deseori, recomandări, care nu au forță juridică; Comisia, ca inițiator al actului normativ, dar și ca reprezentant al SM, trebuie să ia în considerare realitățile, eventualele opoziții și e un lucru obișnuit să ”cenzureze” unele propuneri le PE.

De asemenea, Bakó Bea, a remarcat faptul că MSPI solicita o serie de elemente referitoare la protecția minorităților, care deja sunt prevăzute de către legislația europeană, această redundanță, putând reprezenta un alt motiv pentru care Comisia a decis irelevanța Inițiativei, ca propunere legislativă. 

Opinia de specialitate a juristului ungar a calificat și cealaltă ICE maghiară, a Consiliului Național Secuiesc, dedicată regiunilor minoritare, drept ”și mai perdantă”. Bakó Bea a explicat că această inițiativă se axează pe administrația publică, noțiune asimilată suveranității de către multe state. Fiecare SM alocă fondurile conform priorităților și sistemului administrativ propriiși nu ar dori o eventuală implicare a UE. 

Bakó Bea a mai remarcat poziția contradictorie a Executivului Ungar, care cere intervenția UE în sfera suverană a SM, în problema minorităților naționale, dar protestează când Uniunea își extinde puterea în domenii precum statul de drept.

Raportat la gradul de predictibilitatea al acestui eșec, avocatul ungar admite că ar fi cinic să crezi din start că o ICE este sortită eșecului (”inițiatorii ar fi naivi sau și-ar păcăli susținătorii”), dar remarcă faptul că unele propuneri ale MSPI au părut îndoielnice, chiar de la început.

Șansele de a continua lupta pe această temă sunt apreciate ca slabe, deoarece, chiar dacă singura țară care s-a opus deschis a fost România, este de așteptat ca nici Franța și nici Spania (două țări mari) să nu aprecieze astfel de inițiative.

Întregul interviu, în care este explicată în detaliu decizia Comisiei Europene, poate fi citit aici.

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Motivul pentru care autoritățile au declarat război rețelei Facebook

În Ungaria au loc în aceste momente o serie de mișcări îndreptate împotriva companiilor de social media. Acuzațiile sunt fără precedent. Autoritățile acuză încălcări ale normelor democratice de către giganţii tehnologiei.

Măsuri dure peste graniță, în Ungaria. Ministrul Justiției din Ungaria a cerut luni convocarea unei reuniuni extraordinare a Comitetului pentru libertate digitală. Acest organism este însărcinat cu monitorizarea spaţiului online. Se cer sancțiuni pentru faptul că au loc încălcări ale normelor democratice de către giganţii tehnologiei. Informația a fost furnizată de Reuters.

Într-un val din ce în ce mai mare de critici, unii oficiali guvernamentali se plâng de ceea ce au descris drept eforturi ale companiilor de social media, inclusiv Facebook, de a limita punctele de vedere conservatoare pe platformele lor.

„Facebook limitează vizibilitatea opiniilor creștine, conservatoare, de dreapta. Am și experiență personală în acest sens”, susține ministrul Justiției Judit Varga, fără a detalia.

Aceasta a afirmat că marile companii de IT încalcă „toate normele legale democratice fundamentale care formează baza culturii de tip occidental” prin restrângerea în secret a vizibilităţii sau „blocarea din umbră” a anumitor utilizatori „din motive politice”.

În acest moment, probleme mari întâmpină și WhatsApp. Decizia de a modifica politica de confidenţialitate a stărnit un val uriaș de critici. Aplicația de mesagerie a decis să amâne cu trei luni intrarea în vigoare a noilor sale condiţii de utilizare, încercând astfel să îşi liniştească utilizatorii în legătură cu protejarea datelor lor personale, conform unui anunț făcut de reprezentanții aplicației într-un articol publicat pe blogul oficial.

„Un număr de utilizatori ne-au arătat că există confuzii în legătură cu actualizarea noastră recentă. S-au răspândit o mulțime de informații greșite care au stârnit îngrijorări, așa că ne dorim să ajutăm pe toată lumea să înțeleagă ce se întâmplă de fapt și care sunt principiile noastre”, este scris în postarea respectivă.

Sursa: capital.ro

Categories
Nationale Stiri

Vești bune! Noul ministru al Mediului a găsit o cale de a proteja pădurile din România

Autorităţile se pregătesc pentru lansarea noului sistem informatic integrat menit să ajute la protejarea pădurilor. SUMAL 2.0 va deveni operaţional la finalul lunii ianuarie, spune ministrul Mediului.

Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a vorbit, joi, la Craiova, despre noul sistem informatic integrat de urmărire a materialului lemnos – SUMAL 2.0. Acesta va fi lansat pe 31 ianuarie, spune oficialul. Sistemul este menit să diminueze posibilitatea defrişărilor ilegale şi a furtului din pădure.

„SUMAL, la care lucrăm la intensitate maximă, va fi lansat la 31 ianuarie, nu este o soluţie magică în domeniul forestier, dar va diminua posibilitatea de a fura din pădure”, spune Barna Tanczos.

„În ciuda eforturilor, probabil că vor fi sincopele caracteristice unui sistem informatic nou şi lansat în producţie, dar nu facem niciun pas înapoi, respectăm data de 31 ianuarie, respectăm principiile care stau la baza acestui sistem informatic, adică controlul informatic asupra cantităţilor de masă lemnoasă care sunt puse în valoare şi sunt destinate exploatării, controlul sistemului informatic şi control GPS pe tot ce înseamnă controlul masei lemnoase din pădure până la primul punct de depozitare, control informatic şi GPS de la primul depozit până la primul procesator şi control informatic pe masă lemnoasă legală, în sensul de a reduce la minim posiblitatea de infuzie de masă lemnoasă nelegală în circuitul economic”, a mai precizat ministrul Mediului.

În momentul în care acest sistem informatic va fi funcţional, stabil şi toţi operatorii economici – zeci de mii ca număr – ocoale silvice, pădurari, transportatori, procesatori şi gatere – vor fi obligaţi să lucreze în SUMAL, posibilitatea de a fura din pădure va fi mult diminuată.

„Este unica soluţie prin care putem să exercităm un control – GPS, urmărirea transporturilor, a cantităţilor din depozite, real time informaţii, date pentru organele de control – poliţie, Gardă forestieră, Gardă de mediu, pentru a face controalele pe drumuri şi control pentru depozitele din unităţile de procesare”, a declarat Barna Tanczos.

Acesta a explicat că legea prin care se interzice pe 10 ani exportul de buştean din România în spaţiul din afara Uniunii Europene, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, este binevenită, dar nu reprezintă o soluţie magică în domeniul forestier, pentru că exportul în sine nu pune o presiune atât de mare asupra pădurilor, cât exploatarea ilegală, scrie Agerpres.

„Comerţul cu masă lemnoasă în interiorul Uniunii Europene este un comerţ liber, suntem parte dintr-o uniune cu o piaţă liberă şi exportul poate fi interzis numai pentru partea din afara Uniunii Europene. În momentul de faţă, marile companii din România importă cantităţi uriaşe, aduc în ţară masă lemnoasă din Germania, Polonia şi alte ţări.

Deci aduc pentru procesare cantităţi imense, de milioane de metri cubi pentru procesare în România. Am constatat şi săptămâna aceasta, în discuţiile cu colegii, că preţul masei lemnoase din aceste ţări este mult sub preţul masei lemnoase din România. Este o problemă generalizată la nivelul României. Exportul în sine nu pune o presiune atât de mare asupra pădurilor, cât exploatarea ilegală.

Această exploatare ilegală intră într-un circuit gri economic şi rolul nostru este să acţionăm pe parte de exploatare legală şi să oprim acele activităţi care aduc în circuitul economic masă lemnoasă exploatată ilegal. Suntem într-o relaţie comercială cu aceste ţări din cadrul Uniunii Europene”, a arătat ministrul.

Ministrul Mediului a declarat că trebuie reduse cantităţile de masă lemnoasă exploatată prin creşterea activităţii de reciclare.

„Vă dau un simplu exemplu: una dintre cele mai mari companii din România, în momentul de faţă, din totalul masei lemnoase pe care o procesează, o treime o achiziţionează de pe piaţa din România, o treime o aduce din Germania, Polonia, Cehia – ţări unde au fost mari doborâturi de vânt anii trecuţi – şi o treime vine practic din reciclare.

Drumul nostru pe care ar trebui să mergem este dirijarea acestor activităţi spre reciclare, acolo unde masele lemnoase procesate pentru MDF şi pentru PAL permit acest lucru şi să preluăm această presiune de pe pădurile noastre, în sensul de a reduce eventual cantităţile de masă exploatate. Exportul în sine este bine dacă este redus, dar nu reprezintă o soluţie magică în domeniul forestier”, este de părere ministrul Mediului.

Sursa: capital.ro

Foto: 7est.ro  

Categories
Internationale Stiri

Inițiativa Minority SafePack, respinsă de Comisia Europeană

Comisia Europeană a respins inițiativa cetățenească Minority SafePack pe fondul lipsei de competență asupra unui domeniu ce tine de gestionarea internă a statelor membre.

„Minority SafePack – un milion de semnături pentru diversitate în Europa – este a cincea inițiativă a cetățenilor europeni care a îndeplinit condițiile pentru implementare. Inițiativa caută să îmbunătățească protejarea persoanelor care aparțin minorităților naționale și lingvistice și să întărească diversitatea culturală și lingvistică a Uniunii”, se arată în documentul UE. Guvernul Ungariei, condus de Viktor Orban, sprijinea inițiativa cetățenească, iar România a atacat-o fără rezultat la Tribunalul UE.

Nouă măsuri presupunea Minority SafePack în domenii precum reprezentarea europeană a minorităților, educație, cultură, politică regională sau sprijin acordat pentru organizațiile minorităților naționale. Totuși, Comisia Europeană a respins toate punctele organizatorilor din pricina lipsei de competențe din domeniul acesta, fiindcă politicile de acest gen aparțin doar statelor membre.

Sursa: dcnews.ro

Categories
Locale Stiri

SENTINȚĂ DEFINITIVĂ: Cheile Bicazului au trecut în administrarea Județului Neamț

Curtea de Apel Ploieşti a respins cererea de revizuire înaintată de Consiliul Judeţean Harghita şi Consiliul Local Gheorgheni. Astfel, a devenit definitivă sentinţa pronunţată în procesul de stabilire a hotarului între Gheorgheni şi Bicaz-Chei, care atribuie una din cheile cele mai pitoreşti ale României părţii din Judeţul Neamţ. Completul de judecată a dispus de asemenea ca Judeţul Harghita și municipiul Gheorgheni să plătească comunei Bicaz-Chei 8000 lei cheltuieli de judecată.

În procesul de hotar al celor două localităţi situate de o parte şi de alta a Carpaţilor, Curtea de Apel Ploieşti a pronunţatsentinţa definitivă în iunie 2020, prin excluderea din proces a Consiliului Judeţean Harghita. Preşedintele acestuia, Csaba Borboly, şi-a exprimat atunci suspiciunea privind excluderea instituţiei pe care o conduce pentru ca judecătorii să nu fie obligaţi să ia în considerare „probele sută la sută evidente” pe care consiliul harghitean le-a prezentat în cursul dezbaterii. 

Politicianul UDMR a considerat acest lucru ilegal, invocând mai multe acte normative care dispun rezolvarea diferendelor legate de hotarele localităţilor aflate la limita dintre judeţe cu participarea consiliilor judeţene. 

Consiliile din Ţinutul Secuiesc au cerut revizuirea procesului pe baza acestor acte, însă revizuirea a fost respinsă de Curtea de Apel Ploieşti prin sentinţa dată miercuri.

Apartenenţa Cheilor Bicazului şi a teritoriului adiacent de 700 hectare – care aparţineau prin tradiţie Ţinutului Secuiesc – a devenit controversată după ce Legea 7/1996 a dispus stabilirea
hotarelor localităţilor în actele cadastrale. În 1998, oficiile de cadastru ale celor două judeţe au stabilit într-un proces-verbal că teritoriul disputat, care dispune de un mare potenţial turistic, aparţine comunei Bicaz-Chei, procesul-verbal fiind semnat şi de viceprimarul de atunci al Gheorgheniului. 

Iniţiativele secuieşti ulterioare au vizat anularea acestui proces-verbal şi rectificarea
limitelor de judeţ. Cazul a fost analizat în 2012 de o comisie interjudeţeană care a constatat că atât partea harghiteană, cât şi cea din Neamţ îşi menţin poziţia, revendicându-şi teritoriul disputat. Astfel, disputa a fost supusă aprecierii instanţei.

Procesul a fost derulat începând din 2013, după mai multe strămutări, de Tribunalul Judeţean Prahova, care, în iunie 2019, a stabilit limita dintre judeţe în favoarea Gheorgheniului și judeţului Harghita. Această sentinţă a fost modificată prin hotărârea definitivă pronunţată de Curtea de Apel Ploieşti în iunie 2020, sentinţa de anul trecut fiind confirmată acum prin respingerea revizuirii procesului.

Susa: hirado.hu

Foto: libertatea.ro

Categories
Nationale Stiri

Eduard Novak: „Nu voi accepta discriminarea pentru niciun sportiv din România”

Ministrul Sportului, Eduard Novak, a luat atitudine după ce Marius Șumudică a fost jignit în Turcia. Fostul fotbalist şi arbitru Erman Toroglu, 72 de ani, acum analist TV, cel care l-a jignit pe Șumudică, s-a gândit că ar fi mai bine pentru el să le ceară scuze rromilor după ce a fost dat în judecată în Turcia.

Eduard Novak a spus că nu va agrea astfel de comportamente. Deși nu s-a referit concret la „cazul Șumudică”, Novak a ținut să facă unele precizări care se referă, indirect, și la acest subiect.

„Primesc zilnic, pe diverse canale de comunicare, mesaje de la sportivi, cluburi sau federații în legătură cu diverse situații injuste, de discriminare a sportivilor. Unele dintre ele sunt simple relatări, iar cele mai multe nu sunt transmise pe cale oficială. Ca urmare a acestor situații, vreau să fac o serie de precizări.

Nu voi accepta discriminarea pentru niciun sportiv din România.

În susținerea acestui principiu de bază în activitatea mea ca ministru, voi cere criterii clare de calificare, astfel încât nici sportivii, dar nici structurile sportive să nu se abată de la angajamentele lor. Toți sportivii remarcabili, care au făcut sau își doresc să facă performanță și abordează pregătirea și competițiile cu seriozitate și responsabilitate, vor fi sprijiniți și promovați. 

Chiar dacă ministerul nu s-a implicat până acum în această zonă, eu îmi doresc să schimb abordarea. Ca sportiv de performanță, știu cât de greu este, câte piedici pot exista și de câte ori anumite organizații sunt mai degrabă obstacol, decât sprijin, așa cum ar fi normal. 

În acest sens, vă rog să transmiteți în atenția mea, ca ministru, situațiile pe care le considerați injuste, însă pe canalele oficiale de comunicare ale ministerului, și nu sub formă de simplă relatare, ci însoțite de documente doveditoare pentru fiecare dintre susținerile făcute în sesizarea dumneavoastră”, este mesajul postat de Novak, pe contul său de Facebook.

 Sursa: digisport.ro

Foto: crjm.org  

Categories
Locale Nationale Stiri

Promisiunea unei noi șosele Satu Mare-Ungaria

Prefectul sătmărean, Radu Bud, a mediat marţi, 12 ianuarie 2021, organizarea, în sistem videoconferinţă, a unei  întâlniri între Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CNAIR SA, SEARCH Corporation, în calitate de proiectant, şi autorităţi locale, instituţii deconcentrate şi furnizori de utilităţi (instituţii avizatoare) pentru găsirea celei mai bune şi rapide soluţii de implementare a proiectului Drum Expres Conexiune Satu Mare (Varianta Ocolire Satu Mare) – Oar (Graniţa Româno-Ungară – Drum Expres M 49 Ungaria), aflat în acest moment în stadiul de elaborare a studiului de fezabilitate (SF) şi a proiectului tehnic de execuţie (PTE). 

Din variantele prezentate, s-a agreat de comun acord realizarea noii legături rutiere între Varianta de Ocolire  a municipiului Satu Mare și noul punct de trecere a frontierei de la Oar/Csenger la nord de pasajul peste DN19 Drumul Careiului. 

Conexiunea centurii de ocolire a municipiului Satu Mare cu noul punct de trecere a frontierei şi de acolo cu M 49 din Ungaria va avea aproximativ 11 km, 4 benzi şi o intersecţie, respectiv o legătură cu DN 19 care va facilita accesul direct a unităţilor economice de pe raza comunei Vetiş la noua reţea de drumuri rapide.

Sursă și foto: informatia-zilei.ro

Categories
Nationale Stiri

Cine sunt cei șase secretari de stat desemnați marți de UDMR

Consiliul Permanent al UDMR a decis marți desemnarea secretarilor de stat în șase ministere – între acestea, cel al Fondurilor Europene și cel al Muncii și Protecției Sociale. 

Primii șase secretari de stat desemnați de UDMR sunt:

  1. Kallós Zoltán la Ministerul Educației – profesor de geografie, din 2017 inspector școlar general adjunct. Din anul 2019 este președinte al Uniunii Cadrelor Didactice Maghiare din România – Filiala Satu Mare. În anul 2020 a fost ales consilier județean.
  1. Demeter András István la Ministerul Culturii – licenţiat în 1992 în arta actorului de teatru, film şi televiziune la universitatea „Szentgyörgyi István” din Târgu Mures. În 1993 a câştigat primul concurs de proiecte de management organizat în România pentru ocuparea unui post de director de teatru. A studiat management cultural în Dijon, Franţa şi este licenţiat în drept la Timişoara. În perioada 2005-2010, a fost director general şi, mai apoi, secretar de stat în Ministerul Culturii. A fost preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, fiind şi în prezent membru în Consiliul de Administraţie al Radioului Public. Din 2013 asigură managementul Casei de Producţie a Televiziunii Române.
  1. Oltean Csongor la Ministerul Tineretului și Sportului – 32 de ani, economist. A absolvit Universitatea Babeș-Bolyai – Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor. De mai bine de 12 ani este membru activ al formațiunilor de tineret partenere al UDMR. Este vicepreședinte executiv al Consiliului Permanent al Uniunii.
  1. Szép Róbert la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – este inginer geolog, absolvent al Universității Al. I. Cuza din Iași, fiind doctor în domeniul Mine, Petrol și Gaze. Este șef lucrări din 2011 la Universitatea Sapientia din Miercurea Ciuc, din 2017 fiind conducător de doctorat al Școlii Doctorale de Chimie a Universității din Pécs, Ungaria, iar din 2018 este cercetător științific gradul I la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului. Din iulie 2019 este directorul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane Miercurea Ciuc din cadrul Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu-Șișești”. În perioada 2014-2019 a fost Comisar General Adjunct și Comisar General al Gărzii Naționale de Mediu. 
  1. Hegedüs Csilla la Ministerul Fondurilor Europene – a fost secretar de stat responsabil pentru patrimoniul cultural, iar în 2014 a fost pentru scurt timp ministru al culturii și viceprim-ministru. Din 2011 este vicepreședinte executiv al UDMR responsabil pentru cultură, și purtător de cuvânt al Uniunii din 2019. Din 2001, coordonează revitalizarea Castelului Bánffy din Bonțida și este organizator de programe educaționale și culturale. 
  1. Makkai Péter la Ministerul Muncii și Protecției Sociale – 49 de ani, pastor reformat, director al departamentului pentru persoanele cu dizabilități, bunăstarea copilului și sprijinirea familiei din cadrul Fundației Creștine Diakónia din Sfântu Gheorghe. 

Potrivit unui comunicat al UDMR, Consiliul Permanent al Uniunii va decide în următoarele zile cu privire la numirea altor secretari de stat în alte ministere

Sursa: hotnews.ro

Foto: rmdsz.ro

Categories
Locale Politic Stiri

Greu de găsit. Greșeala cu care senatorul AUR de Covasna, Ionuț Neagu, și-a început mandatul

O situație aflată la granița dintre comic și frustrant a fost creată de Ionuț Neagu, senator AUR, ales în Circumscripția Electorală nr. 15 Covasna, în 21 decembrie 2020, după ce a primit postul ca urmare a redistribuirii voturilor din 6 decembrie. Căutat de echipa redacțională a publicației locale covasnamedia.ro, acesta nu a fost de găsit pe nicio cale, ceea ce i-a determinat pe ziariști să facă un apel public pentru interviu. 

Este o regulă nescrisă ca jurnalistul să se confrunte cu ostilitate în foarte multe situații. Personal, am experimentat ostilitatea de fiecare dată când am adresat întrebări incomode, mai ales persoanelor aflate la conducerea instituțiilor de stat sau celor din sfera politică. Deși știu toți că pozițiile pe care le ocupă îi obligă la transparență și dialog cu presa, mulți preferă să o evite, nedorind să ajungă în atenția opiniei publice. Uneori cu motiv, dar de foarte multe ori dintr-o vigilență inexplicabilă. 

Ca să ajungă la o informație care, altfel, ar trebui să fie furnizată simplu, la cerere, de multe ori jurnalistul trebuie să demonstreze abilități de Sherlock Holmes și perseverență de Don Quijote. Să obții un contact al unei persoane sus puse poate fi mai greu decât să escaladezi Everestul. Și cât de simplu ar fi totul dacă politicienii și managerii de instituții ar înțelege clar că nu sunt pe moșia lor acolo, ci numai și numai pentru interesele cetățenilor pentru care sunt obligați să dea socoteală de fiecare dată când li se solicită!

Un exemplu în acest sens este cel al senatorului AUR de Covasna, Ionuț Neagu, care s-a dovedit atât de greu de găsit, încât redacția covasnamedia.ro a decis să facă un apel public de a intra în contact cu acesta pentru un interviu. „Am încercat prin toate mijloacele obișnuite cunoscute de noi până la acest moment să îl contactăm pe noul parlamentar, pentru a-l cunoaște, pentru a ști cine este sau a afla despre planurile lui în noua calitate de reprezentant al locuitorilor județului Covasna în Parlamentul României, însă până la momentul de față nu am reușit să stabilim nicio legătură”, spune jurnalista Iulia Drăghici în anunț, arătând ce greu poate fi de găsit un politician. 

Nu miră probabil pe nimeni faptul că, la scurt timp după publicarea articolului respectiv, redaciția covasnamedia.ro a publicat un update din care reieșea că  au reușit să intre în legătură cu senatorul căutat, însă nu au stabilit și o dată pentru un interviu. 

Din cercetările făcute de Iulia Drăghici rezultă că, în prezent, singurele date publice, disponibile, despre Ionuț Neagu sunt acelea că e născut în 26 septembrie 1982, este din Târgu Secuiesc, de profesie inginer cu ocupație de manager și că, începând din 22 decembrie, „face parte din Comisia pentru transporturi și infrastructură, în calitate de membru, dar și în Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte şi minorități, unde ocupă rolul de secretar. Biografia și declarațiile de avere lipsesc deocamdată de pe profilul lui Ionuț Neagu, publicat pe site-ul Senatului României.”

Interesant este totodată și modul în care cetățenii reacționează la situația creată. În timp ce unii par să îl ironizeze –  „Cu răbdare, toate la timpul lor. Abia și-a preluat mandatul, au fost și sărbătorile”, spune un cetățean într-un comentariu pe pagina de Facebook a publicației covasnamedia.ro – alții, par să îi ia contrariați apărarea. „Citesc cu uimire că ziarul local Observatorul îl caută pe senatorl AUR de Covasna Ionuț Neagu. După anunțarea rezultatelor alegerilor, aleșii AUR au trecut prin principalele localități să mulțumească alegătorilor pt. votul acordat. Au fost și în Sfântu Gheorghe la statuia de la gară. Bănuiesc, cine a fost interesat să-și cunoască alesul putea s-o facă. Eu am fost curios și l-am cunoscut,  mi s-a părut un băiat timid, dar cu bun simț. Era în ziua când cei ce formează coaliția se băteau pe funcții, iar tinerii de la AUR umblau prin țară să mulțumească alegătorilor”, spune un alt cetățean covăsnean.

Cazul senatorului de Covasna nu este neapăart un exemplu de rea-voință sau încercare de a evita presa. Se prea poate să nu fi avut timp după numire să își facă publice datele și modalitatea prin care poate fi contactat. Însă ignorând acest aspect s-a pus din capul locului într-o situație stânjenitoare – chiar dacă are de partea sa scuza că e la început de drum. Situația aceasta se suprapune peste un șir lung de situații similare create de-a lungul timpul de mulți din cei care intră în sfera publică și, din varii motive, omit să pună accent pe transparență și comunicare cu cetățenii care îi aleg și în folosul și interesul cărora se presupune că își canalizează toate eforturile și întreaga atenție. 

Foto:123rf.com