Consiliul Permanent al UDMR a decis în ședința de luni retragerea sprijinului politic și excluderea din partid a deputatului Norbert Apjok, au anunțat reprezentanții uniunii pe site-ul rmdsz.ro.
Decizia a fost luată în baza constatărilor făcute de membrii Comisiei de Etică și Disciplină care au constat că Norbert Apjok a înșelat organele de conducere ale Uniunii, precum și alegătorii acesteia, prin prezentarea unei diplome de studii superioare false, fapt recunoscut ulterior și de către deputat.
Printre acuzații se menționează în principal inducerea în eroare deliberată și repetată a organismelor de decizie competente, locale și naționale, ale Uniunii, prin prezentarea de declarații oficiale false și prin încălcarea criteriului obligatoriu ca un candidat al Uniunii să aibă studii superioare, situație pe care Norbert Apjok a recunoscut-o într-o declarație semnată.
UDMR mai apreciază că Norbert Apjok a abuzat de încrederea reprezentanților Uniunii, atunci când și-a asumat în scris renunțarea la mandatul obținut în mod fraudulos. Ulterior, el a refuzat să își depună mandatul câștigat cu sprijinul UDMR.
Situația diplomei prezentată de Norbert Apjok în dosarul de candidatură nu a fost clarificată până în prezent, potrivit Mediafax.
Anul trecut, Uniunea a impus candidaţilor săi condiţia de a avea studii superioare. Norbert Apjok (31 ani) a ataşat la candidatura sa diploma obţinută la un curs de comerţ electronic din Anglia, despre care a afirmat că i s-a spus că este un curs de studii superioare.
De altfel, în biografia sa publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor, Apjok a specificat ca ultimul nivel de studiu absolvirea Liceului Németh László din Baia Mare. Politicianul băimărean, care şi-a început al doilea mandat de deputat, a trimis prezidiului UDMR, cu patru zile înaintea alegerilor parlamentare din decembrie, o declaraţie în care a precizat că – în cazul alegerii sale – va renunţa la mandatul de deputat. Două zile mai târziu a şi înregistrat cererea de demisie la organizaţia teritorială a UDMR. La scrutinul parlamentar însă UDMR a obţinut un loc de deputat în judeţul Maramureş care, potrivit legii, îi revine persoanei care conduce lista candidaţilor în judeţul respectiv.
De șase ani de când m-am stabilit în Sfântu Gheorghe, am văzut câteva producții ale Teatrului Tamási Áron, unele doar în maghiară, altele cu subtitrare în limba engleză. De aceea, comunicatul de presă transmis de TTA către presa locală, prin care informează că în luna februarie se adresează publicului vorbitor de limbă română este pentru mine o surpriză pe care nu o așteptam.
În opinia mea, teatrul maghiar ar fi trebuit dintotdeauna să se adreseze și publicului vorbitor de limbă română și să monteze absolut toate spectacolele de așa manieră, încât să se asigure că poate oferi și o traducere pentru publicul român interesat. De aici și bucuria pe care mi-o oferă această veste, dar mai ales speranța că, în sfârșit, facem pași către normalitate.
În calitatea mea de om care a organizat multe evenimente pentru publicul român din Sfântu Gheorghe, am însă și o mare rezervă față de succesul acestui nou proiect al TTA, pe care îl consider salutar. Experiența mi-a demonstrat că românii de aici (nu toți, dar mulți) se lasă greu convinși să participe la evenimente culturale. Cea mai mare parte a publicului prezent la evemnimentele pentru publicul român, pe care le-am organizat personalla Sfântu Gheorghe în decursul anilor petrecuți aici, a fost compusă din maghiari. Excepție a făcut un singur eveniment la care a participat părintele ortodox Constantin Necula.
Având în vedere experiența mea și contextul pandemic în care ne aflăm, nu reușesc să îmi animez speranța cine știe cât. Rămâne de văzut în ce măsură scepticismul meu va fi sau nu confirmat.
Până atunci, doritorii trebuie să știe că producțiile TTA care vor beneficia și de traducere în limba română sunt Spectacolul!; Restul l-ați văzut deja la cinema și Când coboară luna plină peste second hand. Acestea sunt programate după cum urmează:
marți, 2 februarie, ora19:00, Spectacolul! – episodul 1, proiecție în Sala Mare a Teatrului – Bán József
duminică, 7 februarie, ora 19:00, Restul l-ați văzut deja la cinema – regia Botos Bálint
duminică, 14 februarie, ora 19:00, Când coboară luna plină peste second hand, regia Radu Afrim
marți, 16 februarie, ora 19:00, Spectacolul! – episodul 2, proiecție în Sala Mare a Teatrului – Bán József
joi, 25 februarie, ora 19:00, Spectacolul! – episodul 3, proiecție în Sala Mare a Teatrului – Bán József.
Cu traducere în limba română se vor transmite online, pe platforma eventim.ro, și primele două episoade ale producției Spectacolul!, după cum urmează: episodul 1, pe 3 și 10 februarie, de la ora 19:00; episodul 2, pe 17 și 24 februarie, de la ora 19:00.
Vuk, peronajul de desene animate preferat de multe generații de copii maghiari, împlinește anul acesta 40 de ani. Inspirat dintr-o carte scrisă de István Fekete în 1965, care este încă una dintre cele mai populare cărți din țară, personajul a devenit celebru și extrem de îndrăgit, după anul 1981, când au apărut desenele animate cu el.
Într-un interviu, regizorul filmului, Attila Dargay, mărturisea că eranizarea animată a poveștii lui Vuk fost una dintre cele mai dragi lucrări de desene animate ale sale. „Am citit cartea și am fost fermecat. Aproape că am văzut personajele în fața ochilor. Nu mai trebuia decât să le ademenesc pentru a le face să prindă viață ”, a spus el.
Conturarea personalității unui vulpoi simpatic nu a fost o muncă ușoară, dată fiind percepția negativă a publicului față de vulpile din poveste, care sunt de regulă personaje negative, asociate cu viclenia și înșelăciunea. Pentru a-l face pe Vuk să fie mai credibil, Dargay a mers la grădina zoologică din Budapesta, unde a vizitat mai mulți pui de vulpe nou-născuți, cărora le-a urmărit mișcările și le-a analizat obiceiurile.
Succesul uriaș de care s-a bucurat filmul animat la lansarea sa, când oamenii mergeau cu sutele la cinematograf, i-a surprins chiar și pe creatorii săi. Datorită lui Vuk, Attila Dargay a primit premiul pentru cel mai bun regizor la cea de-a XIV-a ediție a Săptămânii a Filmului Maghiar, iar în 1984, producția a câștigat titlul „Cel mai bun film străin” la Moscova. „În ultimele patru decenii, personajul creat de Attila Dargay a devenit unul dintre cei mai iubiți eroi de desene animate ale maghiarilor. Sclipirea de geniu a creatorului acestui personaj atât de adorat este evidentă și astăzi, când copiii continuă să se apropie de Vuk cu aceeași emoție cu care o făceau părinții lor cu mulți ani în urmă. Chiar și cei foarte mici adoră toate cărțile de povești sau de colorat și tot ce ține de Vuk. Ilustrațiile maghiare ale cărților pentru copii și producțiilor de filme de desene animate au fost lucrări de talie mondială încă de la început și astăzi continuă să fie”, a declarat Zoltán Lonovics, directorul artistic al editurii Móra Kiadó.
Pentru a sărbători cea de-a 40-a aniversare a personajului iconic de filme de desene animate, Móra Kiadó intenționează să scoată pe piață câteva noi publicații cu Vuk. De asemenea, va organiza evenimente online în parteneriat cu Fondul Național pentru Film din Ungaria.
Tribunele stadionului nu au mai fost goale la partida de sâmbătă, unde echipa gazdă a înfruntat-o pe Astra Giurgiu. Sute de suporteri de zăpadă au ocupat locuri pe scaunele rămase părăsite din cauza restricțiilor impuse de pandemie. Acesta a fost un semnal din partea suporterilor prin care au afirmat cu fapte, nu doar cu vorbe: „Suntem alături de voi!”, „Nu v-am uitat!”, „Vă iubim!”. Victoria categorică, 4-1, obținută de echipă covăsneană a încununat așa cum se cuvine succesul acestei acțiuni.
„Am o bucurie enormă în inimă, fiindcă băieții au făcut totul, tot ce am cerut eu și ce au cerut suporterii, prin gestul lor extraordinar, de a veni cu inima și sufletul alături de echipă, chiar și prin fapte, cu cei 230 de oameni de zăpadă pe care i-au făcut. Chiar i-am numărat. Eu cred că suporterii au primit răsplata cu meciul ăsta extraordinar, făcut de toți jucătorii care au intrat astăzi pe teren”, a declarat sâmbătă, pentru Observatorul de Covasna, finanțatorul Sepsi OSK, Diószegi László.
Reprezentantul galeriei Sepsi OSK, Nagy Lázár József, ne-a spus cu puțin timp înainte de începerea meciului că implicarea comunității din jurul echipei în această campanie le-a depășit orice așteptare. Totul a început de la o idee interesantă, care s-a transformat într-un adevărat fenomen, acoperit de oameni din tot orașul, chiar și din afara lui, precum și de presa națională.
„Nu am cifre exacte, dar din ce am numărat au fost joi și vineri în jur de 500 de familii, care au lucrat la 200 și ceva de oameni de zăpadă. A venit aseară un camion din Cernat, care a adus oameni de zăpadă. Vă dați seama? Tocmai din Cernat! Mi se pare extraordinar, mai ales că această campanie a reușit să adune la un loc nu doar fanii echipei, ci și oamenii din oraș și din alte localități. Au fost maghiari, au fost români, copii, bătrâni. Asta mi s-a părut extraordinar și înseamnă că această echipă este foarte iubită”, ne-a spus reprezentantul galeriei Sepsi OSK, Nagy Lázár József.
Tot acesta a precizat că deși este mai silențioasă decât suporterii în carne și oase, galeria de zăpadă care a vegheat sâmbătă meciul este foarte diversă, ceea ce înseamnă că oamenii au folosit din plin și creativitatea. S-au folosit tricouri cu mesaje, bluze, salopete, pancarte, măști medicale, căciuli, fulare, ochelari de soare, nasturi, dopuri, steaguri, morcovi, mături, găleți și câte și mai câte. Ce au avut în comun toate? Culorile alb-roșii, dar și mult entuziasm din partea creatorilor.
„N-am altceva ce să zic, decât că suntem foarte bucuroși că a fost un succes nesperat, imens şi încă o dată am arătat că galeria noastră este unică, am mobilizat peste 450 de oameni şi am atins scopul nostru, să transmitem că suntem lângă echipă”, ne-a spus un alt fan dedicat al echipei, Berkeczi Tibor, care a punctat și că, în fotbal, galeria are un loc foarte important.
Cea mai tare galerie din țară
Ideea acestei acțiuni a pornit de la managerul Teatrului Andrei Mureșanu, Anna Maria Popa, la rândul ei suporter înfocat, căreia pandemia i-a „furat” șansa de a-și susține echipa de suflet la meciuri din tribune.
„Ideea mi-a venit meciul trecut când frustrarea că nu pot fi pe stadion a depășit un anumit prag. Mi-am imaginat atunci oameni de zăpadă pe stadion care să ne țină locul și să transmită cât mai vizibil susținerea noastră jucătorilor noștri. L-am sunat pe colegul suporter și prietenul Nagy Lázár József și l-am întrebat dacă nu ar fi fain să mergem să facem noi niște oameni de zăpadă înainte de meci. Din acel moment, ceea ce era o idee simplă aruncată în joacă, a fost preluată și dezvoltată de grupul de suporteri la nivelul de acum. Ceva senzațional! Când am visat acest moment nu mi-aș fi putut imagina vreodată cât de departe și cât de frumos poate fi dezvoltată o întreagă campanie pornind de la această idee. Sunt foarte mândră de prietenii mei, de galeria de suporteri! Reușita acestei campanii este în totalitate meritul lor. Este doar încă o dovadă a faptului că Szekely Legio este cu adevărat cea mai tare galerie din țară! Hajra, Sepsi OSK!”, a spus, pentru Observatorul de Covasna, Anna Maria Popa.
În același context, Nagy Lázár József ne-a spus și că această acțiune, dar și multe altele, cum ar fi campaniile umanitare sau faptul că nu răspund provocărilor venite de la alte galerii, arată că suporterii Sepsi OSK sunt deosebiți, că manifestă o altă atitudine, hotărâtă, dar nu agresivă, față de fotbal, club, conducerea clubului și tot ce ține de echipa lor de suflet.
Pe ecranele TV ale microbiștilor din toată țara au putut fi văzuți „fanii” alb-roșii încremeniți pe scaunele din tribune și prin aceștia devotamentul și statornicia fanilor OSK. Oamenii de zăpadă nu au scăpat nici privirii comentatorului, care a făcut unele referiri la ei pe parcursul partidei.
Chiar dacă timpul și vremea caldă le vor veni de hac suporterilor de nea, un lucru rămâne veșnic: dragostea suporterilor pentru Sepsi OSK. În plus, nu mai e nicio îndoială, dacă a fost vreodată, că momentul în care se vor redeschide stadioanele este unul foarte așteptat.
Ordonanța de urgență privind modificarea statutului prefecților va intra miercuri, 27 ianuarie, în ședința de Guvern, iar după aprobarea actului normativ se vor face nominalizările pentru aceste funcții, a anunțat, luni, vicepremierul Kelemen Hunor, la finalul unei ședințe a coaliției de guvernare.
În ceea ce privește prefecții, am discutat și am luat o hotărâre: intră miercuri ordonanța de urgență privind modificarea statutului prefecților. Este un lucru important, asumat politic în programul de guvernare. Și în Constituție scrie clar ca prefecții sunt reprezentanții Guvernului în teritoriu.
Vor deveni prefecții, din acest punct de vedere, numiți politic și asumati, așa cum este și normal și a fost din decembrie în dezbatere publică acest proiect de ordonanță. Are toate avizele, îl vom discuta în Guvern miercuri și, după ce va fi aprobată OUG, sigur putem merge mai departe cu nominalizările prefecților și subprefecților.
De aceea, astăzi nu am luat o hotărâre cine și unde va propune prefecți”, a declarat Kelemen Hunor, la Palatul Parlamentului.
El a susținut că, după această modificare legislativă, nu există un efort bugetar mai mare.
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a decis, printr-un ordin, ca în MDLPA să nu se mai folosească sigiliul sau ştampila, certificarea autenticităţii şi forţa juridică a actelor fiind date de semnătura ministrului ori a persoanei competente.
Potrivit unui comunicat transmis luni Agerpres, ordinul de ministru face referire şi la persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum şi entităţile fără personalitate juridică care nu mai au obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente ori înscrisuri depuse la MDLPA.
Dispoziţiile acestui ordin se aplică şi la nivelul instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale aflate în subordinea MDLPA, precum şi la nivelul unităţilor care funcţionează sub autoritatea MDLPA.
Codul Administrativ prevede că, începând cu 1 ianuarie 2020, ştampila este necesară numai pentru proiectele şi actele normative adoptate sau emise de instituţiile sau autorităţile publice enumerate în Constituţie. „Funcţionarii din cadrul ministerului nu vor mai cere ştampilă pe o cerere sau un contract, de exemplu, iar încălcarea acestei prevederi constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii”, a precizat ministrul, citat în comunicat.
Üdvrivalgás fogadta az Európai Parlament közel kétharmados döntését 2020. decemberében, amikor eldöntötték, hogy támogatják a kisebbségvédelmi jogszabályalkotás kezdeményezését: Vincze Lóránt EP képviselő akkor elsöprő sikerről beszélt, pedig a későbbi nyilatkozataiban elhangzik, hogy számítottak arra, hogy az Európai Bizottság elkaszálja a kezdeményezést.
Várható volt? Ha nem is lehetett 100% bizonyosággal kijelenteni, hogy az EB keresztbe fekszik majd a döntésnek, azért sejteni lehetett, hogy nem lesz ez a folyamat zökkenőmentes: a szavazásig is két pert kellett megnyernie a kezdeményezőknek.
Van abban némi idegesítő, hogy az EB ismételi a korábbi válaszát: nincs jogköre arra, hogy az országok belügyeibe, konkrétan a kisebbségi ügyekbe beleszóljon, egyébként pedig tesznek azért, hogy minden kisebbség jogai be legyenek tartva. Szép általánosítások, de konkrétumokról szó sem esik – hiszen az európai irányelvek szépek, csak a követésük fakultatív. Arról, hogy mennyire, a leginkább a bulgáriai és görögországi törökök, illetve bármelyik franciaországi nemzeti kisebbség tudna nyilatkozni. Ha a romániai törvénykezést nézzük, az is szép, de a hatályos törvénybe foglaltakat sok esetben nem tartják be – ennek a cikknek azonban nem célja ezek felsorolása.
Az EU elsősorban gazdasági szövetség, bár ezt az elmúlt évtizedek alatt többször is igyekezett felülírni, soha sem volt sikeres ez a próbálkozás.
Elvi kérdések tükrében kell mindezt vizsgálni, hisz alapjában két féle EU képzelhető el: egy USA mintára létrehozott Egyesült Európai Államok, illetve az egyre erősödő jellegű nemzetállamok érdekszövetsége.
Az első verzió különösen a posztkommunista utódállamoknak nem tetszik. Magyarként, Orbán Viktor Magyarországával példálózunk: ha olyan Uniót akarunk, ami nem szól bele a belügyekbe, akkor nem lehet olyan helyzetekben kérni a beleszólást, amikor nekünk, magyar kisebbségieknek ez jobban feküdne.
Másik, hasonló horderejű kérdés, hogy lényegében diszkriminatív az MSPI gondolata: származási hely alapján tesz különbséget az etnikumok közt. Éljünk megint a török példával: nehéz elmagyarázni, hogy az EU-ban élő, EU-ban adózó török kisebbséget miért illetnék meg olyan jogok Bulgáriában, amelyek Németországban nem. Mikortól számít valaki őshonosnak? 100 év? 1000 év?
Az előbb felsorakoztatott érvek pont annyira érvényesek, mint amennyire sántítanak. Itt nézőpontokat ütköztetünk, amit erőből kívánunk megoldani. Ha az EU ideálisan működne, akkor konszenzusos megoldások születnének: ad abstracto megegyezne minden EU-s állam, hogy a kisebbségek minden EU-s államban használhatják adminisztrációban az anyanyelvüket, példa okáért többnyelvű formanyomtatványokon. De ez konszenzusos kell legyen, jogszabály és nem irányelv formában, hisz a MOGYE példa mutatja, hogy az elfogadott jogszabályt is lehet mellőzni.
De létezik ezen túl is elvi kérdés, amiben az EU-n belül ismét nincs egyetértés: a döntéshozás mechanizmusa. A demokratikusan megválasztott szerv, azaz az EP készítsen jogszabályokat, vagy magasabb fokú demokráciát jelent, ha az EB dolgozza azokat ki, majd az EP fogadja el őket? Mi van akkor, ha a direkt elszámoltatást (magyarán: újraválasztást) nem igénylő szerv döntéshozói szembemennek a népakarattal? A kérdés adott tehát: az EU egyik alappillére, a Maastrichti Szerződés, az Amszterdami Szerződés vagy a Lisszaboni Szerződés mind-mind szavatolja a szubszidiaritás elvét, azt az elvet, hogy egy hierarchikusan alsóbb rendű hatóság független maradhasson a fölötte levő szervvel szemben. EU-s jogászok kell előbb-utóbb eldöntsék, hogy az aláírásos kérések hogyan illeszkednek ebbe a képletbe, illetve szembeszegülhet-e egyik intézmény a másikkal, ha igen, hogyan.
Egyelőre mindenképp van válasz: minden, ami eddig történt. A kisebbségiek joggal érezhetik magukat cserbenhagyottnak, ahogy ellenkező esetben az államok is a szuverenitásuk megsértésének érezhetnék egy-egy diktátum szerű jogszabályt. Ez a kérdéskör azonban túlmutat a kisebbségi jogokon: ez már az EU rendezésre szoruló vívódásainak az egyike.
Respingerea inițiativei cetățenești Minority Safepack (MSPI), de către Comisia Europeană a încins multe spirite, în rândul promotorilor și principalilor susținători ai proiectului, precum Vincze Lorant, președintele FUEN (Uniunea Federală a Naționalităților Europene). În ciuda tuturor argumentelor, bazate pe o documentare amănunțită și pe repetate dezbateri, CE este aspru criticată de către perdanți, pentru ceea ce ei consideră o lipsă de viziune a membrilor comisiei.
Într-un interviu acordat publicației online Transindex, avocata Bakó Bea, care este totodată și redactor șef al publicației Azonnali, a explicat pe înțelesul tuturor de ce MSPI nu își are locul în dezbaterile legislative ale Parlamentului European, ci este mai degrabă o chestiune de politici restrânse, între Ungaria și statele vecine:
„Răspunsul CE pare să interpreteze conceptul de minoritate mult mai pe larg și nu doar legat de minoritățile naționale. Dar este necesar să înțelegem că UE este formată din 27 de state, iar rolul să nu este acela de a legifera asupra unor probleme punctuale specifice doar câtorva dintre acestea. Uniunea legiferează asupra unor chestiuni unde există o voință și o vocație majoritară, asupra cărora un mare număr dintre membre cad de acord.
Problema minorităților naționale nu este una de acest gen, existând multe state vest-europene, care nu percep situația în acest fel. Putem să luăm exemplul Franței, unde există principiul unui stat național unitar, în care orice cetățean francez, care locuiește pe teritoriul Franței și vorbește limba franceză, este considerat francez.
Chiar dacă vrem să le îmbunătățim situația maghiarilor din afara granițelor, MSPI nu este instrumentul potrivit, întrucât statul ungar ar trebui să negocieze direct cu statele vecine corespunzătoare, precum România sau Slovacia. (…) Trebuie să înțelegem faptul că rolul UE nu este de a media disputele punctuale dintre unele state membre.
Bineînțeles, nu este vina inițiatorilor (MSPI – n.e.) că nu au reușit să convingă majoritatea statelor, că pentru aceștia este o problemă importantă, întrucât unele dintre cele mai mari state membre au o perspectivă complet diferită asupra problematicii minorităților naționale. (…) Așadar, nu cred ca EU ar trebui să legifereze asupra unor problematici locale, ci mai degrabă să încerce să le gestioneze prin intermediul diplomației.”
Avocatul ungar a explicat diferența de poziționare dintre Parlament și Comisie prin situațiile lor diferite: Parlamentul European/PE, ”polițistul bun”, este alcătuit din membri aleși direct, sens în care încearcă să facă o bună impresie, în fașa alegătorilor, sens în care această instituție adoptă, deseori, recomandări, care nu au forță juridică; Comisia, ca inițiator al actului normativ, dar și ca reprezentant al SM, trebuie să ia în considerare realitățile, eventualele opoziții și e un lucru obișnuit să ”cenzureze” unele propuneri le PE.
De asemenea, Bakó Bea, a remarcat faptul că MSPI solicita o serie de elemente referitoare la protecția minorităților, care deja sunt prevăzute de către legislația europeană, această redundanță, putând reprezenta un alt motiv pentru care Comisia a decis irelevanța Inițiativei, ca propunere legislativă.
Opinia de specialitate a juristului ungar a calificat și cealaltă ICE maghiară, a Consiliului Național Secuiesc, dedicată regiunilor minoritare, drept ”și mai perdantă”. Bakó Bea a explicat că această inițiativă se axează pe administrația publică, noțiune asimilată suveranității de către multe state. Fiecare SM alocă fondurile conform priorităților și sistemului administrativ propriiși nu ar dori o eventuală implicare a UE.
Bakó Bea a mai remarcat poziția contradictorie a Executivului Ungar, care cere intervenția UE în sfera suverană a SM, în problema minorităților naționale, dar protestează când Uniunea își extinde puterea în domenii precum statul de drept.
Raportat la gradul de predictibilitatea al acestui eșec, avocatul ungar admite că ar fi cinic să crezi din start că o ICE este sortită eșecului (”inițiatorii ar fi naivi sau și-ar păcăli susținătorii”), dar remarcă faptul că unele propuneri ale MSPI au părut îndoielnice, chiar de la început.
Șansele de a continua lupta pe această temă sunt apreciate ca slabe, deoarece, chiar dacă singura țară care s-a opus deschis a fost România, este de așteptat ca nici Franța și nici Spania (două țări mari) să nu aprecieze astfel de inițiative.
Întregul interviu, în care este explicată în detaliu decizia Comisiei Europene, poate fi citit aici.
În Ungaria au loc în aceste momente o serie de mișcări îndreptate împotriva companiilor de social media. Acuzațiile sunt fără precedent. Autoritățile acuză încălcări ale normelor democratice de către giganţii tehnologiei.
Măsuri dure peste graniță, în Ungaria. Ministrul Justiției din Ungaria a cerut luni convocarea unei reuniuni extraordinare a Comitetului pentru libertate digitală. Acest organism este însărcinat cu monitorizarea spaţiului online. Se cer sancțiuni pentru faptul că au loc încălcări ale normelor democratice de către giganţii tehnologiei. Informația a fost furnizată de Reuters.
Într-un val din ce în ce mai mare de critici, unii oficiali guvernamentali se plâng de ceea ce au descris drept eforturi ale companiilor de social media, inclusiv Facebook, de a limita punctele de vedere conservatoare pe platformele lor.
„Facebook limitează vizibilitatea opiniilor creștine, conservatoare, de dreapta. Am și experiență personală în acest sens”, susține ministrul Justiției Judit Varga, fără a detalia.
Aceasta a afirmat că marile companii de IT încalcă „toate normele legale democratice fundamentale care formează baza culturii de tip occidental” prin restrângerea în secret a vizibilităţii sau „blocarea din umbră” a anumitor utilizatori „din motive politice”.
În acest moment, probleme mari întâmpină și WhatsApp. Decizia de a modifica politica de confidenţialitate a stărnit un val uriaș de critici. Aplicația de mesagerie a decis să amâne cu trei luni intrarea în vigoare a noilor sale condiţii de utilizare, încercând astfel să îşi liniştească utilizatorii în legătură cu protejarea datelor lor personale, conform unui anunț făcut de reprezentanții aplicației într-un articol publicat pe blogul oficial.
„Un număr de utilizatori ne-au arătat că există confuzii în legătură cu actualizarea noastră recentă. S-au răspândit o mulțime de informații greșite care au stârnit îngrijorări, așa că ne dorim să ajutăm pe toată lumea să înțeleagă ce se întâmplă de fapt și care sunt principiile noastre”, este scris în postarea respectivă.
Autorităţile se pregătesc pentru lansarea noului sistem informatic integrat menit să ajute la protejarea pădurilor. SUMAL 2.0 va deveni operaţional la finalul lunii ianuarie, spune ministrul Mediului.
Barna Tanczos, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, a vorbit, joi, la Craiova, despre noul sistem informatic integrat de urmărire a materialului lemnos – SUMAL 2.0. Acesta va fi lansat pe 31 ianuarie, spune oficialul. Sistemul este menit să diminueze posibilitatea defrişărilor ilegale şi a furtului din pădure.
„SUMAL, la care lucrăm la intensitate maximă, va fi lansat la 31 ianuarie, nu este o soluţie magică în domeniul forestier, dar va diminua posibilitatea de a fura din pădure”, spune Barna Tanczos.
„În ciuda eforturilor, probabil că vor fi sincopele caracteristice unui sistem informatic nou şi lansat în producţie, dar nu facem niciun pas înapoi, respectăm data de 31 ianuarie, respectăm principiile care stau la baza acestui sistem informatic, adică controlul informatic asupra cantităţilor de masă lemnoasă care sunt puse în valoare şi sunt destinate exploatării, controlul sistemului informatic şi control GPS pe tot ce înseamnă controlul masei lemnoase din pădure până la primul punct de depozitare, control informatic şi GPS de la primul depozit până la primul procesator şi control informatic pe masă lemnoasă legală, în sensul de a reduce la minim posiblitatea de infuzie de masă lemnoasă nelegală în circuitul economic”, a mai precizat ministrul Mediului.
În momentul în care acest sistem informatic va fi funcţional, stabil şi toţi operatorii economici – zeci de mii ca număr – ocoale silvice, pădurari, transportatori, procesatori şi gatere – vor fi obligaţi să lucreze în SUMAL, posibilitatea de a fura din pădure va fi mult diminuată.
„Este unica soluţie prin care putem să exercităm un control – GPS, urmărirea transporturilor, a cantităţilor din depozite, real time informaţii, date pentru organele de control – poliţie, Gardă forestieră, Gardă de mediu, pentru a face controalele pe drumuri şi control pentru depozitele din unităţile de procesare”, a declarat Barna Tanczos.
Acesta a explicat că legea prin care se interzice pe 10 ani exportul de buştean din România în spaţiul din afara Uniunii Europene, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, este binevenită, dar nu reprezintă o soluţie magică în domeniul forestier, pentru că exportul în sine nu pune o presiune atât de mare asupra pădurilor, cât exploatarea ilegală, scrie Agerpres.
„Comerţul cu masă lemnoasă în interiorul Uniunii Europene este un comerţ liber, suntem parte dintr-o uniune cu o piaţă liberă şi exportul poate fi interzis numai pentru partea din afara Uniunii Europene. În momentul de faţă, marile companii din România importă cantităţi uriaşe, aduc în ţară masă lemnoasă din Germania, Polonia şi alte ţări.
Deci aduc pentru procesare cantităţi imense, de milioane de metri cubi pentru procesare în România. Am constatat şi săptămâna aceasta, în discuţiile cu colegii, că preţul masei lemnoase din aceste ţări este mult sub preţul masei lemnoase din România. Este o problemă generalizată la nivelul României. Exportul în sine nu pune o presiune atât de mare asupra pădurilor, cât exploatarea ilegală.
Această exploatare ilegală intră într-un circuit gri economic şi rolul nostru este să acţionăm pe parte de exploatare legală şi să oprim acele activităţi care aduc în circuitul economic masă lemnoasă exploatată ilegal. Suntem într-o relaţie comercială cu aceste ţări din cadrul Uniunii Europene”, a arătat ministrul.
Ministrul Mediului a declarat că trebuie reduse cantităţile de masă lemnoasă exploatată prin creşterea activităţii de reciclare.
„Vă dau un simplu exemplu: una dintre cele mai mari companii din România, în momentul de faţă, din totalul masei lemnoase pe care o procesează, o treime o achiziţionează de pe piaţa din România, o treime o aduce din Germania, Polonia, Cehia – ţări unde au fost mari doborâturi de vânt anii trecuţi – şi o treime vine practic din reciclare.
Drumul nostru pe care ar trebui să mergem este dirijarea acestor activităţi spre reciclare, acolo unde masele lemnoase procesate pentru MDF şi pentru PAL permit acest lucru şi să preluăm această presiune de pe pădurile noastre, în sensul de a reduce eventual cantităţile de masă exploatate. Exportul în sine este bine dacă este redus, dar nu reprezintă o soluţie magică în domeniul forestier”, este de părere ministrul Mediului.
Acest site folosește "cookies". Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora. Cookie settingsACCEPT
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
