Categories
Opinii

În Ungaria, limitele libertății presei sunt dictate de Guvern

În presa internațională apar tot mai multe semnale cu privire la încălcarea libertății de expresie a jurnaliștilor din Ungaria, în numele unui nou tip de corectitudine, impusă de către guvern. Critica, în general, ar trebui să fie privită ca un fenomen ce duce către evoluție, către optimizare, însă nu aceasta este și viziunea executivului ungar, sensibil la orice material cu tentă negativă apărut în presă. Iar represaliile asupra celor care îndrăznesc să tragă semnale de alarmă la adresa puterii, nu întârzie să apară, fiind uneori devastatoare atât pentru cariera jurnaliștilor în cauză, cât și pentru instituțiile de presă care au nesăbuința să se abată de la liniile stricte de mesaj acceptate de către conducerea statului.

Din păcate, exemplele de acest gen apar tot mai des, dovadă a strângerii lațului în jurul gâtului presei libere din Ungaria, după cum subliniază, în  publicația online atlatszo.hu, jurnalista Ildikó Kovács. Potrivit acesteia, într-o cercetare derulată în anul 2019, asupra libertății de exprimare a jurnaliștilor ungari, au fost relevate o serie de date cel puțin îngrijorătoare:

  • aproape trei sferturi (71%) dintre jurnaliști s-au confruntat cu negarea sau obstrucționarea accesului la informațiile publice
  • 79% dintre jurnaliști s-au confruntat cu o refuzul de a colabora, din partea anumitor jurnaliști
  • 57% dintre jurnaliști au fost deja abordați, prin presiuni, de editori, editori, proprietari ai companiilor media
  • 56% dintre jurnaliști au fost abuzați verbal
  • 41% dintre jurnaliști au fost deja mânjiți în public
  • 72% dintre jurnaliști au fost amenințați cu o acțiune în justiție
  • 41% dintre jurnaliști au fost deja urmăriți penal
  • 30% dintre jurnaliști s-au confruntat cu oferte explicite de beneficii economice, adică tentativă de dare de mită
  • 71% dintre jurnaliștii maghiari sunt îngrijorați de impactul încercărilor de interferență externă asupra credibilității presei maghiare

Deși studiul la care Ildikó Kovács face referire  este de acum doi ani, situația nu pare să se fi îmbunătățit până astăzi, aceasta venind cu două exemple recente, cât se poate de clare: cel al lui Viktor Lukács, tânărul comentator sportiv pentru M4 Sport, care și-a pierdut locul de muncă – chipurile pentru că a promovat pe rețelele de socializare aprecierea sportivului Peter Gulácsi pentru mișcarea “familia este familie” (care susține libertatea de a întemeia o familie de către persoanele de același sex); cel de-al doilea exemplu evocat de în articolul atlatszo.hu este cel al jurnalistei Krisztina Balogh care, după ce a demisionat de la postul public de televiziune ungar, M1, a acordat un interviu publicației 444.hu, în care a relatat despre modul în care mass-media publică s-a supus instrucțiunilor Fidesz și a încălcat principiile serviciului public, alegându-se astfel cu o plângere în instanță, din partea companiei media, dar și cu o terfelire sistematică a imaginii sale, ca jurnalist.

Să sperăm că vom ajunge în curând la concluzia că opinia privată a jurnaliștilor nu este afectată de locul lor de muncă. Ar fi o zi mare în istoria internă a libertății presei, asta e sigur – concluzionează jurnalista Ildikó Kovács.

Mihai Oros

Categories
Locale Stiri

Covasna: Castelul „Mikó” din Olteni va fi reabilitat

Castelul „Mikó” din localitatea Olteni, cumpărat de autorităţile locale în anul 2014 cu scopul de a-l salva de la distrugere şi a-l introduce în circuitul turistic şi cultural, va fi reabilitat cu sprijinul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, prin Compania Naţională de Investiţii.

Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor,  a declarat că centrul de plasament pentru copii, care funcţionează în incinta castelului, va fi închis, iar copiii vor fi mutaţi în trei case familiale aflate în curs de finalizare în localităţile Târgu Secuiesc şi Întorsura Buzăului.

„Avem trei case pentru copii în construcţie, una la Întorsura Buzăului şi două case tip familial la Târgu Secuiesc, pe care într-o lună le terminăm. (…) Deci, până ajungem acolo ca să înceapă lucrările, rezolvăm şi problema copiilor. (…) Vrem într-o parte a castelului, la parter, să facem un muzeu, pivniţa, mansarda şi clădirile din jur vrem să le reamenajăm pentru a da posibilitatea organizării de evenimente şi, desigur, trebuie să reabilităm grajdul, care era un grajd de renume, cu o rasă de cai de renume în perioada interbelică datorită unui negustor din Braşov, un sas care a cumpărat în perioada interbelică acest imobil”, a declarat Tamás Sándor.

Castelul din Olteni, construit în anul 1827 de groful Mikó Miklos, a fost restituit urmaşilor acestuia în anul 2007, care l-au vândut în anul 2014 Consiliului Judeţean şi Consiliului local Bodoc.

Castelul, construit în stil empire, este unic în Transilvania datorită picturilor existente pe pereţii interiori ai camerelor, ce surprind scene din viaţa socială sau evocă scene din războiul napoleonian.

Sursa WeRadio Sf. Gheorghe

Foto:  Observatorul de Covasna 

Categories
Internationale Stiri

Ungaria a blocat o declaraţie a UE prin care se contesta reducerea libertăților de către China în Hong Kong

Uniunea Europeană, care îşi propune să sprijine Marea Britanie şi Statele Unite în susţinerea drepturilor omului în Hong Kong, ar fi trebuit să adopte luni o primă declarație în sensul acesta, la o reuniune a miniştrilor de externe europeni, dar nu a reuşit să obţină acordul necesar din partea tuturor celor 27 de state membre. Potrivit unor surse diplomatice, Ungaria ar fi blocat acest demers. Între timp, în Hong Kong, mai mulți activiști pro-democrație, unii dintre ei în vârstă, printre care magnatul media Jimmy Lai, au fost condamnați, vineri, la închisoare.

Ungaria a blocat o declaraţie a Uniunii Europene care critica noua lege chineză a securităţii în Hong Kong, au declarat doi diplomaţi citați de Reuters, o acţiune ce ar putea submina eforturile de a contesta reducerea libertăţilor de către Beijing în fosta colonie britanică, relatează Agerpres.

„Argumentul Ungariei a fost că UE are deja prea multe probleme cu China”, a declarat pentru Reuters un diplomat UE cu rang înat. Un al doilea diplomat a confirmat blocajul şi poziţia Ungariei.

În aceste condiții, un oficial european a anunţat că declaraţia a fost retrasă din procesul de aprobare al UE.

Impasul este ultima lovitură dată credibilităţii UE ca apărător al drepturilor omului, ca for ce inspiră ţările să-i urmeze exemplul prin scoaterea în afara legii a pedepsei cu moartea şi prin apărarea libertăţii de exprimare, a comentat unul dintre diplomaţii citați de Reuters.

El a subliniat totodată că pentru UE este o provocare să mențină un echilibru între legăturile de afaceri cu Beijingul, China fiind al doilea cel mai mare partener comercial al UE, şi luarea de atitudine împotriva represiunilor guvernului chinez în Hong Kong, în privința respectării drepturilor omului şi a tratamentului musulmanilor uiguri din nord-vestul țării.

UE a impus la 22 martie sancţiuni împotriva Chinei pentru abuzurile împotriva minorității uigure din provincia Xinjiang, iar Beijingul a ripostat, luând, la rândul său, măsuri împotriva unor oficiali şi entităţi din Uniunea Europeană.

Budapesta a sprijinit însă cu reticenţă sancţiunile UE de luna trecută, numindu-le „inutile” şi l-a primit pe ministrul chinez al apărării într-o vizită oficială, la câteva zile după decizia Bruxelles-ului de instituire a sancţiunilor.

Ungaria este un beneficiar important al investiţiilor chineze. În trecut, atât Ungaria, cât şi Grecia, unde compania COSCO Shipping din China deţine un pachet majoritar de acţiuni în cel mai mare port al Greciei, au blocat declaraţiile UE asupra Chinei.

Principalul reprezentant al Beijingului în Hong Kong a avertizat puterile străine în această săptămână că „vor primi o lecţie”, dacă vor încerca să intervină în gestionarea de către China a acestui teritoriu. 

Hong Kong se bucura de autonomie și de un statut special, după ce în 1997 a revenit sub tutela Chinei.

Timp de mai bine de un secol și jumătate, Hong Kong, una dintre regiunile cu cea mai mare densitate de populație din lume, a fost sub conducere britanică și a devenit un centru financiar global. În 1997, a încetat un contract de cesiune pe 99 de ani prin care acest teritoriu era cedat de China către Coroana britanică.

Occidentul afirmă că noua lege a securităţii pe care China a impus-o în Hong Kong încalcă promisiunea Beijingului de a menţine un grad înalt de autonomie pentru metropolă. Susţinătorii Chinei afirmă că legea a restabilit ordinea în Hong Konk după protestele masive din 2019,îndreptate împotriva guvernului local și a Chinei.

Mai mulţi activişti prodemocraţie din Hong Kong, inclusiv magnatul media Jimmy Lai, au fost condamnaţi vineri la pedepse cu închisoare, din cauza participării la proteste, scrie Mediafax citând BBC.

În vârstă de 73 de ani, Jimmy Lai, proprietarul publicaţiei Apple Daily, a fost condamnat la 14 luni de închisoare. Alţi cinci activişti prodemocraţie au fost condamnaţi la pedepse de până la 18 luni de închisoare. Printre aceştia se numără activistul Martin Lee, în vârstă de 82 de ani, şi avocatul Margaret Ng, în vârstă de 73 de ani, care au primit pedepse cu suspendare.

Sentinţele au fost pronunţate pentru acuzaţii de „conspiraţie” şi „participare la proteste neautorizate”.

În 2019, în Hong Kong au avut loc proteste masive faţă de tentativele administraţiei de la Beijing de intensificare a controlului politic. Protestele au continuat şi în 2020, din cauza legii privind siguranţa naţională, instituită în Hong Kong de Parlamentul Chinei.

„Nu trebuie să subestimăm aspectul simbolic al acestor sentinţe. Prin acţiunile împotriva acestor simboluri ale libertăţii şi societăţii civile, Beijingul subminează democraţia şi libertatea de exprimare în Hong Kong”, a reacţionat deputatul german Gyde Jensen, preşedintele Comisiei pentru Drepturile Omului din Bundestag, cerând reacţii rapide din partea Guvernului Germaniei şi a Uniunii Europene.

Organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International a cerut eliberarea imediată a activiştilor prodemocraţie condamnaţi în Hong Kong.

Sursa: digi24.ro

Foto: bbc.com 

Categories
Opinii

Pandemia care ne îndepărtează. Când ne ”întâlnim” ?

Tîrgu Mureșul este un oraș special, singurul din România unde proporția celor două comunități este sensibil egală (ori cel puțin, diferența procentuală între ele este cea mai mică). Puțini ști însă că municipiul Tîrgu Mureș găzduiește cea mai mare comunitate urbană de maghiari din România (ca și număr de persoane). Peste 57.000 de persoane de etnie maghiară * . Zilnic, membrii celor două comunități merg la serviciu și se întâlnesc cu colegi de muncă din ”cealaltă” comunitate. Stau, lucrează, mânâncă, povestesc împreună până la ora 16:00, atunci când se întorc acasă, la propriile familii. Ora 16:00 este ora la care târgumureșenii ajunși acasă deschid televizoarele. Și atunci se amplifică această existență ”paralelă” specifică, ce își pune amprenta peste oraș . Cei maghiari, în marea lor majoritate se uită la M1, Duna, HírTV, ATV și altele. Cei români se uită la ProTV, Antena 1 și Antena 3, Realitatea, RomâniaTV, Digi24, etc. A doua zi o iau de la început. La mijloc sunt familiile mixte, unde ponderea programelor urmărite este variabilă în funcție de meciul de fotbal sau de rețetele doamnei. Cei mai în vârstă rămân fideli radio-ului. Unii ascultă Radio Tîrgu Mureș, alții, același post dar în limba maghiară – Marosvásárhelyi Rádió, sau radio Gaga, ori Erdely FM. De citit se citește cotidianul ”Cuvântul Liber” sau cotidianul ”Népújság”.

În acest context sunt practic inexistente ocaziile de emisiuni comune, puncte de vedere comune, dezbateri comune, proiecte comune. După 30 de ani de la Revoluția din 1989, încă există multă fereală, reticiență, ezitare, precauție. Românii cu românii. Maghiarii cu maghiarii. Pandemia a făcut ca evenimentele bilingve să se rărească, ideile constructive și de colaborare în spațiul public s-au împuținat. Încă subiectul școlilor și grădinițelor separate este unul foarte sensibil. Nimeni nu prea vrea să facă nimic concret ca această situație nefirească să se corecteze. Au fost Zilele Filmului Maghiar – proiectul lui Eliodor Moldovan, apoi niște tineri artiști independenți entuziaști care au încercat să deschidă subiectul – adresându-se categoriei lor de vârstă – prin piesa MaRo al trupei de teatru  Yorick Studio, o piesă care vorbește despre bizareriile relațiilor româno-maghiare prin zece scene ușor absurde.

A fost și inițiativa deputatului Vass Levente care prin fundația Studium Prospero a organizat evenimente de lectură în limba maghiară – de ziua culturii naționale maghiare – și în limba română – de ziua culturii naționale române – unde cei care citeau erau cei din ”cealaltă” comunitate. Apoi, mai putem enumera aici și câteva concerte, înainte de pandemie, dar lista e cam scurtă.

Pe internet, pe Facebook, găsim ”MaghiaRomania” cu 14 K aprecieri, ”Transylvania noastra” cu 11,7 K de membri, ”Întâlniri Româno-Maghiare/Magyar-Román találkozások” cu 4,7 K membri și ”Dialoguri Romano-Maghiare” cu 2,1 K membri. Puțin. Iar discuțiile pe aceste grupuri sau pagini degenerează uneori în schimburi de replici neprincipiale.

Spectrului politic îi convine această delimitare strictă. Naționaliștii din ambele comunități își pot contura profilul de salvatori providențiali și pot să își mobilizeze electoratul prin mesaje foarte bine țintite. ”Mediatori” sunt puțini iar publicul îi privește cu neîncredere. Țin minte cât de savuros și interesant a fost ex-senatorul Péter ECKSTEIN KOVÁCS în 2016 la masa rotundă organizată cu prilejul sărbătoririi a 400 de ani de la declararea Tîrgu Mureșului ca ”oraș liber regesc” când a vorbit în românește despre viața și năzuințele maghiarilor. Sau bucuria și mândria lui Gáspárik Attila, directorul Teatrului Național Tîrgu Mureș, atunci când proiectele Companiei Liviu Rebreanu erau premiate de UNITER. Așadar, individual, particulat, există dorință de dialog, armonie și construcție comună. Instituțional însă… ”mai e mult până departe”.

Întrebarea este dacă cetățenii din cele două comunități, română și maghiară sunt dispuși să privescă și spre aceast orizont comun, al reconcilierii și reîntâlnirii ? Dacă sunt dispuși să accepte o devenire comună, alta decât cea conturată de comunitatea din care fac parte ? Unde sunt ”mediatorii” și ”întâlnirile româno-maghiare” ?  Avem nevoie de oameni care să creadă și să găsească valorile ce ne unesc.

Foto – Alături de părintele Böjte Csaba pe 12 aprilie 2017  în Palatul Culturii, atunci când am organizat un eveniment româno-maghiar la Tîrgu Mureș.

Țin minte cum părintele Böjte Csaba, un om minunat care a înființat peste 60 de orfelinate în Transilvania, îmi spunea- ”… Neluțu, copiii fără părinți sau copiii abandonați de părinți nu au naționalitate. Ei sunt copii. Și în fața lui Dumnezeu trebuie să îi apărăm și să avem grijă de ei.”

Vă invit să fim ”mediatori” – să construim împreună și să ne desăvârșim viețile împreună, neinfluențați de slogane și mize politice. Vremurile sunt deosebit de grele. E momentul să ne ”re-întâlnim”. Să ne înțelegem unii pe alții, să ne sprijinim și să ne intersectăm mai mult și mai deschis viețile în existența aceasta ”paralelă” pe care o trăim zi de zi. 

Ioan Chiorean – jurnalist Societatea Română de Radiodifuziune – Radio Tîrgu Mureș.  

*(sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_celor_mai_mari_comunit%C4%83%C8%9Bi_maghiare_din_Rom%C3%A2nia

Categories
Internationale Stiri

Guvernul Orbán va investi anul acesta aproape 2 milioane de euro pentru dezvoltarea comunităților românești din Ungaria

Secretarul ungar de stat, responsabil pentru relaţia cu cultele şi minorităţile în cadrul Cancelariei prim-ministrului,Miklós Soltész, a declarat la începutul săptămânii că, anul acesta, guvernul ungar a aprobat peste 660 de milioane de forinţi (aprox. 1,85 milioane euro) pentru dezvoltarea comunităţilor româneşti din Ungaria, a bisericilor, a instituţiiloreducaţionale şi culturale. 

Astfel, mai multe instituții din zonele locuite de români din Ungaria urmează să fie restaurate sau modernizate. Între acestea, pe listă este trecută curtea Liceului Românesc ,,Nicolae Bălcescu” din Gyula (Jula) care va fi modernizată cu 45 de milioane forinţi (peste 126 000 euro). Tot la Jula urmează a fi achiziţionată o casă comunitară, cu 26 de milioane forinţi (peste 72 800 euro), în timp ce  şcoala din Elek (Aletea) va fi extinsă cu 35 de milioane forinţi (peste 98 000 euro), iar structura acoperişului sălii de sport din Körösszakál (Săcal) va fi reînnoită din suma de 22 de milioane forinţi (98 000 euro), conform precizărilor făcute de politician.

Acesta a adăugat că, în situaţia pandemică actuală, pe lângă relansarea economiei, este importantă şi alinarea sufletelor, iar bisericile sunt partenerii guvernului ungar. Prin urmare, guvernul susţine renovarea bisericilor româneşti din Săcal şi Mezőpeterd (Peterd) cu câte 15 milioane de forinţi (peste 42 000 euro) şi a bisericii româneşti din Micherechi cu 20 demilioane de forinţi (peste 56 000 euro).

Secretarul de stat a amintit că, din anul 2010, naţionalitatea română din Ungaria a primit un sprijin total de 8 miliarde deforinţi (22,4 milioane euro). Politicianul şi-a exprimat speranţa că aceste investiţii vor îmbunătăţi şi mai mult relaţiile maghiaro-române, din ce în ce mai
puternice, servind în acelaşi timp la dăinuirea naţionalităţii române din Ungaria.

Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al minorităţii române în Parlamentul Ungariei, a declarat că există trei piloni pentrusupravieţuirea naţionalităţilor: biserica, şcoala şi familia.

Instituţiile de învăţământ ale românilor din Ungaria au devenit proprietatea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, iar cu sprijinul guvernului ungar, dezvoltarea a avut loc sau are loc în aproape toate aceste instituţii, în timp cenumărul copiilor peste tot a crescut.

Acesta şi-a exprimat mulţumirea pentru faptul că Guvernul ungar acordă sprijin, prin burse, viitoarelor cadre didactice aleminorităţilor şi contribuie financiar la renovarea mai multor biserici. Cabinetul a contribuit la creşterea indemnizaţiei pentru naţionalităţi de la 10% la 40%, a mai a adăugat purtătorul de cuvânt al minorităţii române.

Faţada şi gardul Bisericii Ortodoxe Române „Arhanghelii Sf. Mihail şi Gavriil” din Micherechi urmează a fi renovate, iar din această sumă vor fi construite şi parcări. Se aşteaptă ca lucrările să fie finalizate la sfârşitul acestui an. Una dintre cele mai recunoscute comunităţi româneşti din Ungaria îşi practică credinţa aici, a declarat în biserică, Siluan Mănuilă, episcopul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, şi şi-ar dori ca biserica să rămână un centru important al comunităţii chiar şi după renovare.

Margit Tát, primar (Fidesz-KDNP), a declarat pentru agenţia ungară de presă MTI că în grădiniţa de lângă biserică, administrată de autoguvernarea românească locală, va fi înfiinţată o creşă românească, cu o subvenţie de 150 de milioane de forinţi (peste 420 000 euro). În plus,  au reușit să atragă și alte fonduri în valoare de  5 milioane de forinţi (peste 14 000 euro) pentru a realiza parcări lângă instituţie.

Sursă: hirado.hu

Foto: asociatiarespect.wordpress.ro 

Categories
Locale Stiri

Sinteza declarațiilor făcute de ministrul Tineretului și Sportului, Eduárd Novák , în timpul vizitei de lucru în Jud. Covasna

Săptămâna trecută, ministrul Tineretului și Sportului, Novák Eduárd, s-a aflat într-o vizită de lucru în județul Covasna, unde s-a întâlnit cu reprezentanții autorităților locale și ai organizațiilor de tineret, asociațiilor și cluburilor sportive din Sfântu Gheorghe, a vizitat tabăra de tineret din Pădureni și terenul de atelaje din Olteni și a stat de vorbă cu oficiali locali, între care președintele Consiliului Județean Covasna,  Tamás Sándor și primarul municipiului Tg. Secuiesc, Bokor Tibor. De asemenea, a avut discuţii cu autorităţile locale din Sfântu Gheorghe şi cu reprezentanţii asociaţiilor şi cluburilor sportive din municipiu, după care a vizitat Arena Sepsi şi noul stadion al echipei de fotbal Sepsi OSK, împreună cu ministrul Mediului, Tanczos Barna, prezent în calitate de preşedinte al Federaţiei Mens Sana.

Cu prilejul vizitei sale în zonă, Ministrul Tineretului şi Sportului, Eduárd Novák, a declarat că multe săli de fitness din zonă, închise în prezent din cauza pandemiei, sunt bine organizate şi pot asigura măsurile necesare pentru limitarea răspândirii noului coronavirus.

„Sunt foarte multe săli de fitness care sunt super bine organizate şi pot să îşi asigure, efectiv, toate măsurile sanitare, şi altele nu fac nimic. Normal, eu cred că aceste decizii care s-au luat nu au fost bine fundamentate (…). Dar am discutat cu reprezentanţii asociaţiei sau organizaţiei de fitness din România, ei au adus nişte calcule foarte clare, care au fost făcute în Europa de Vest, despre care sunt domeniile cele mai, să zicem, periculoase din punct de vedere al pandemiei, iar pe penultimul loc este fitness şi ultimul loc sunt restaurantele. Şi alea sunt închise. Şi astea sunt nişte calcule fundamentate, cu sondaje”, a afirmat Eduárd Novák.

Ministrul a mai afirmat că deocamdată stăm foarte prost la capitolul mișcare și sport, „la nivel naţional avem de la 2 la 5%, suntem printre ultimii în Europa la acest capitol şi, desigur, şi alimentaţia, ne aflăm printre primii care avem supraponderali”, a declarat Eduárd Novák, care a mai spus că a acceptat funcţia de ministru deoarece consideră că este o oportunitate de a „face lucruri remarcabile pentru viitorul copiilor noştri”.

„Pentru mine, a fi ministrul Tineretului şi Sportului în România înseamnă ca şi cum aş fi câştigat încă un titlu olimpic, este cumva o încununare a carierei mele de sportiv de performanţă. (…) Ştiţi foarte bine că nu am fost politician, dar am văzut această oportunitate de a face ceva istoric şi cred că este un moment oportun ca să putem să punem bazele unui sport într-adevăr bine construit, bine gândit, mai ales în momentul actual, în care suntem în această formaţie, coaliţie, împreună cu domnul ministru Tanczos Barna, domnul ministru Cseke Attila şi domnul viceprim-ministru Kelemen Hunor, să facem nişte lucruri remarcabile pentru viitorul copiilor noştri”, a afirmat Novák.

Actualul Ministru al Tineretului și Sporturilor a punctat faptul că ministerul pe care îl conduce va elabora o strategie a sportului românesc, care va indica direcţia în care se va îndrepta în următorii ani.

„Avem foarte mult de lucru, facem strategia sportului românesc începând de la sporturi prioritare până la infrastructură, cluburi sportive. Trebuie să avem o strategie care o să ne arate, efectiv, încotro să ne îndreptăm (…) Vrem să reorganizăm sportul paralimpic, ceea ce este foarte important şi sunt puse în joc 500 de medalii de aur la jocurile paralimpice, care au aceeaşi valoare ca Jocurile Olimpice şi cred că o să aibă un impact social major pentru persoane cu dizabilităţi. Totodată, şcoala de antrenori şi sistemul de educare, deoarece în momentul actual nu are niciun succes, ba, mai mult de atât, în acest sistem ne batem joc de visele şi de viziunile sportivilor şi sportul copiilor noştri”, a declarat ministrul Eduard Novák.

Ministrul Tineretului şi Sportului, Eduárd Novák, se declară nemulţumit de situaţia gimnasticii româneşti şi consideră că şi în această ramură sportivă trebuie făcute reorganizări.

„Îmi pare foarte rău de gimnastică, mă gândesc acum la nivel naţional. Adică aici este exact ce vă spun, toate problemele sportului românesc se reflectă prin gimnastică. Adică să pierzi un sport cu tradiţie de la nivel de top mondial, ca astăzi încă să nu ştim dacă o să avem calificat unul la Tokyo, îţi vine să plângi, când erai obişnuit, când te uitai la orice competiţie, Mondiale, Jocuri Olimpice, că era plin podiumul de fetele de la gimnastică şi după aceea au venit şi băieţii… Deci e un semnal foarte clar şi nu mă miră. Astăzi încă antrenorul naţional este cine este. Asta e. Trebuie regândit şi aici. Acum, noi, care am învăţat pe toată lumea gimnastică, trebuie să aducem de afară să ne înveţe pe noi gimnastică!, a mai declarat Novák.

Sursă și foto: covasnamedia.ro

Categories
Locale Stiri

„Ziua Prieteniei Româno-Maghiare” – proiectul la care visează primarul UDMR, Antal Árpád

Într-un interviu acordat postului local de radio WeRadio Sfântu Gheorghe, primarul Antal Árpád a răspuns mai multor întrebări adresate de cetățenii municipiului. Între temele abordate, a fost atinsă și cea cu privire la relațiile interetnice, dar și la arborarea drapeului de doliu, pe clădirea primăriei, de 1 Decembrie. În context, primarul din Sfântu Gheorghe a vorbit despre o inițiativă prin care să fie instituită „Ziua Prieteniei Româno-Maghiare”, pentru marcarea căreia cea mai potrivită i s-ar părea data de 16 decembrie.

Întrebat când va înceta cu arborarea drapelului de doliu pe clădirea instituției la cârma căreia se află, Antal Árpád a subliniat că lucrurile au fost interpretate în mod eronat. „Drapel de doliu pe 1 Decembrie nu a fost niciodată, nu este și nu va fi. A fost un an când un cetățean care a primit premiul Pro Urbe a decedat și, de fiecare dată, indiferent dacă e 15 Martie sau 1 Decembrie, există această regulă la noi în Transilvania că, dacă dintr-o instituție își pierde viața un angajat sau cineva care a primit premiul Pro Urbe decedează, se arborează drapelul de doliu. Nu are nicio legătură cu Ziua Națională a României”. 

În sprijinul acestei afirmații, primarul din Sf. Gheorghe a adăugat și faptul că, între timp, pe clădirea primăriei s-a creat un loc nou, separat de cel în care se arborează drapele oficiale, dedicat drapelelor coborâte în bernă, astfel încât să se evite apariția unor confuzii cu alte prilejuri similare.  

Edilul a vorbit și despre faptul că actualul context legislativ nu permite arborarea simbolurilor comunității secuiești, alături de cele românești, semnalând totodată și problema steagurilor Ungariei, expuse peste tot în oraș în ziua de 15 Martie. „15 Martie este Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Eu chiar am propus și o să propun și oficial, probabil în săptămânile următoare, să găsim o zi – am și o propunere, 16 decembrie – care să fie Ziua Prieteniei Româno-Maghiare. Este ziua în care a pornit Revoluția – de la Timișoara, de la un etnic maghiar. Pornind de la un etnic maghiar din Timișoara, toți timișorenii, indiferent de naționalitate, s-au solidarizat. După aceea, toată țara”, a precizat Antal Árpád, în opinia căruia o astfel de zi ar permite alăturarea simbolurilor celor două comunități. 

Referitor la  îmbunătățirea relațiilor dintre maghiari și români, Antal Árpád a lăsat să se înțeleagă că nu există deschidere decât din partea sa în această privință și că ar fi necesară și deschiderea celeilalte părți. „Eu simt că nu pot dialoga singur. E foarte important să dialogăm, să existe foarte multă empatie, să dispară prejudecățile”, argumentând în acest sens că i s-a reproșat de-a lungul timpului că discriminează copiii români pentru că nu investește și în reabilitarea singurului liceu cu predare în limba română din municipiu, Colegiul Național „Mihai Viteazul” – care în prezent este în plin proces de reabilitare cu fonduri europene, naționale și locale. 

Antal Árpád a mai afirmat că o soluție pentru a pune capăt disensiunilor interetnice și percepțiilor negative la nivel național ar fi „să începem cu elevii să construim această relație pe termen lung, poate va funcționa mai bine decât cu generația de vârstă mai înaintată”. 

Sursa: WeRadio Sf. Gheorghe 

Foto: shtiu.ro 

Categories
Locale Stiri

Cum vrea subprefectul USR PLUS, Dulányi-Balogh Szilárd, să schimbe relațiile dintre instituții în Județul Covasna

Într-o postare bilingvă, română și maghiară, pe pagina sa de Facebook, subprefectul USR PLUS, Dulányi-Balogh Szilárd, a declarat că intenționează să schimbe paradigma la nivel de comunicare între instituții. În acest scop, subprefectul și-a propus să meargă în teritoriu pentru a avea un dialog cu primarii din localitățile covăsnene și a afla care sunt nevoile lor reale.

„După o lună de activitate în cadrul Instituției Prefectului județului Covasna și la o săptămână de la întregirea echipei de conducere, în calitate de subprefect mi-au revenit atribuții în domeniul coordonării activității juridice din Prefectură.

Dacă în prima parte a lunii anterioare – până în 11 martie – am exercitat atribuțiile de prefect, din acea dată, atribuțiile au fost preluate de celălalt subprefect, iar din 1 aprilie suntem în echipă completă.

Pentru a încerca o schimbare de abordare, începând de astăzi, voi efectua deplasări, vizite în teritoriu, încercând să ajung la majoritatea Primăriilor din județ pentru a încerca maparea problemelor, doleanțelor Primăriilor și pentru a încerca o schimbare de paradigmă în relațiile interinstituționale și comunicaționale.

În consecință, prima mea vizită în teritoriu a fost în Valea Mare și Întorsura Buzăului. Mulțumesc tuturor pentru primire și pentru deschiderea de care au dat dovadă”, sunt cuvintele lui Dulányi-Balogh Szilárd.

Sursă și foto: Facebook/ Dulányi-Balogh Szilárd

Categories
Opinii

Posibile explicații pentru scandările antimaghiare de la protestul de la Pitești

În ziua de 29 martie, la Pitești, au avut loc proteste anti-restricții COVID-19, în timpul cărora protestatarii au început să scandeze și celebrul „Afară, afară, cu ungurii din ţară!”. La momentul respectiv, totul părea inexplicabil și lipsit de orice legătură cu contextul, cu atât mai mult cu cât șansele ca vreun ungur să locuiască în Pitești sunt destul de mici. Și totuși o explicație există. 

O explicaţie a scandărilor anti-maghiare ar putea să-şi aibă originea în scandalul iscat înainte de protest, după meciul de fotbal dintre echipele naţionale de tineret, jucători sub 21 de ani, ale României şi Ungariei.

Meciul s-a jucat la Budapesta, în cadrul turneului final al Campionatului European şi a fost câştigat, la mare luptă, de echipa noastră. El a consfinţit, astfel, eliminarea din competiţie a Ungariei.

După joc, căpitanul formaţiei române, mijlocaşul Marius Marin (jucător al formaţiei italiene Pisa) a reclamat, într-o postare pe o reţea de socializare, faptul că jucătorii unguri i-au numit pe cei români „ţigani” pe toată durata meciului.

Federaţia Maghiară de Fotbal nu a luat deocamdată nicio măsură împotriva fotbaliştilor în culpă şi, foarte probabil, nici nu va lua vreodată.

Ţinând cont de acest context, precum şi de faptul că Piteştiul e un oraş în care se mănâncă fotbal pe pâine, e posibil ca scandările xenofobe de aseară să fi fost inspirate (şi) de evenimentele de la meciul de tineret Ungaria-România.

În orice caz, indiferent de motivele care au generat nevoia unor asemenea scandări, nu există nicio scuză care să justifice și să îndreptățească în vreun fel atitudinile și pornirile xenofobe. 

Sursă și Foto: argesulonline.ro

Categories
Locale Stiri

Uimitoarea lecție de disciplină și răbdare oferită de locuitorii din Miercurea Ciuc în ziua de Paști

De Paștele Catolic, locuitorii din Miercurea Ciuc au lăsat mii de oameni cu gurile căscate după ce câteva fotografii de la ceremonialul de sfințire a bucatelor au fost viralizat pe Facebook. Surprinzătoare în fotografiile respective este disciplina impecabilă a celor 3500 de persoane care au respectat cu strictețe restricțiile impuse de pandemia de coronavirus, așteptând solemn și răbdător derularea scenariului specific ceremonialului.

În alți ani ceremonialul se desfășura doar pe platoul din fata Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc. De data aceasta, autoritățile au decis să extindă zona, pentru păstrarea distanței fizice, scrie Agerpres. A fost blocată circulația pe două bulevarde din centrul orașului, iar oamenii, purtând coșuri în care se aflau bucate de Paști, s-au așezat în ordine într-o zonă în formă de cruce.

Organizatorii au împărțit măști de protecție celor care nu aveau și s-au asigurat că se păstrează distanta fizică. De asemenea, pentru a reduce numărul de participanți, îndemnul a fost să participe la ritual un singur membru al familiei.

Organizatorii au anunțat, inițial, că se așteaptă participarea a 2.000 de persoane, dar numărul a fost de aproximativ 3.500.

Oamenii au fost recunoscători că au putut lua parte, chiar și în aceste condiții, la un eveniment foarte important pentru oraș. Anul trecut acest ritual a fost anulat, iar slujba de sfințire a fost transmisă online, din cauza pandemiei de COVID-19.

„Este ceva extraordinar. Am așteptat acest moment și văd că se realizează. Îmi pare bine să văd oameni de ordine care întotdeauna ne-au ajutat la acest eveniment, iar acum își fac treaba cum trebuie. Așa că suntem foarte fericiți, aproape nu am cuvinte. Ne întâlnim foarte rar, nu prea ieșim din casă, iar acum ne-am întâlnit cu oameni pe care nu i-am văzut de un an de zile. Nu îmi doresc decât să se termine, sper ca în câteva luni să se termine”, a spus un bărbat care participa la eveniment.

Un alt locuitor al orașului a mărturisit că este o zi a bucuriei și „este un semn că mergem într-o direcție bună”, în vreme ce o femeie a spus, cu lacrimi în ochi, că „Învierea înseamnă speranță, iar faptul că ne-am întâlnit astăzi, ne dă speranța că vom trece cu bine peste tot”.

După slujbă, preoții au mers printre oameni și au sfințit bucatele, pe acordurile imnurilor pascale.

Liturghia a fost transmisă și online, iar în zonele în care sunetul difuzoarelor amplasate în centrul orașului nu se mai auzea, oamenii au ascultat la telefonul mobil mesajele transmise preoți.

La Miercurea Ciuc, tradiția sfințirii bucatelor sub cerul liber este una extrem de iubită, care adună comunitatea împreună.

Obiceiul de binecuvântare a bucatelor în centrul orașului a fost instituit în anul 2001 de episcopul Tamás József, întrucât bisericile din jur deveniseră neîncăpătoare.

În prezent, acest ceremonial a devenit un simbol al Sărbătorilor Pascale catolice de la Miercurea Ciuc.

Ritualul era ținut și înainte de 1989, dar atunci oamenii se adunau în apropierea lăcașurilor de cult.

Sursă și foto: WeRadio Sf. Gheorghe