Categories
Magyar típusú találkozás

Az RMDSZ és az összeesküvők

“Nem félnek a Jóistentől? Megölték a férjem! Hazugok! Ez nem betegség, ez politika. Ti csak mondjátok, nem is kaptok oltást.“

Ilyen és hasonló hozzászólások kísérik az RMDSZ által is gőzerővel zajló oltásnépszerűsítési kampányt. Inkább hasonló, ugyanis az oltásellenesek hada valamiért szembetűnően hadilábon áll a legelemibb helyesírási szabályokkal.

Angolul grammar nazi, azaz helyesírási nácinak hívják azt, aki folyamatosan javítgatja a többi hozzászólót, azonban ebben a helyzetben más megfontolás vezérel: úgy tűnik, hogy az alacsony iskolázottsági szinten állók jobban ellenállnak az oltás gondolatának, mint a diplomások. A jelenség nem csak az erdélyi magyar közösségre érvényes, hasonló a magyarországi helyzet is.

A szakemberek egyetértenek abban, hogy az oltás segít a pandémia lassításában, illetve abban is, hogy a megbetegedett személyek jó eséllyel könnyebben viselik majd a fertőzést azokkal szemben, akik nem részesültek oltásban. Ugyanakkor egyre inkább kizárólag gyanús, nehezen ellenőrizhető internetes felületen vernek nagy hullámokat az oltásellenesek is, köztük magukat szakembernek mondó személyek is meggyőzően nyilatkoznak, részigazságokat, szövegkörnyezetből kiragadott információ töredékeket magyaráznak – ezt az angol szaknyelv cherry pickingnek, azaz cseresznyeszedésnek hívja (nyilván azért, mert a művelő a számára kívánatos infót ragadja ki a kosárból, a számára negatív információ fölött pedig átsiklik).

Miért kíséri mégis ilyenfajta köpködés az RMDSZ online felületein megjelenő oltáskampányt? Több tényező játszik közre ebben. Az első, hogy a koronavírus terjedését megelőző intézkedések gyakran következetlenek voltak, kommunikálásuk azonban a magyar közösség irányában a szövetség helyi vagy országos képviselőin keresztül is zajlott – automatikusan asszociálták az RMDSZ-el az intézkedéseket, amelyekkel a közönség hol kisebb, hol nagyobb mértékben nem értett egyet. Az egyes településeken zajló intézkedéseket az adott város vezetése kellett világgá kürtölje, ami tömbmagyarság esetében RMDSZ-t jelent, nem ritka módon ez úgy csapódott le, hogy az RMDSZ polgármestere bezáratta a vendéglőket, iskolákat. Az általános káoszt egyébként hasonlóan megsínylette minden párt – mi most azonban a magyar vonatkozást nézzük.

Furcsa jelenség, hogy ameddig a hasonló közönség követi véleményben Orbán Viktort és a Fidesz csatornáit, a magyarországi kormánypárt oltásra buzdító üzenetére nem fogékony, elengedi a füle mellett. Magyarországon pedig a Fidesz VIP arcai és a médiaapparátusuk egyaránt felsorakozott az oltás mellett, minden jel arra utal, hogy ez lesz a kampány egyik sarokköve – kezdve az ellenzék „leoltásellenesezésétől”, egészen az oltásszámhoz igazított mérföldkövek teljesítéséhez fűzött enyhítésekig. (Logikus lépés, hisz a gazdaságot a lakosság immunizálása óvhatja meg az ősszel érkező, felső-légúti, vírusos megbetegedésekkel járó leállástól.)

Az RMDSZ kampánya ezzel szemben lényegében önzetlen: kommunikációs szempontból talán kevésbé, hiszen most olyan, hiteles emberekkel kötik össze magukat, akikkel másképp nem volna összefonódási lehetőségük.

Az RMDSZ átlagosan hatalomközeli pozícionálódása ismét nem tesz jót a kampány sikerének: a politizálás mikéntje miatt elég nagy azok száma, akik a szövetséggel szemben bizalmatlanok.

Problémát jelent, hogy a virtuális tér egyre vulgárisabbá válik: a Facebook relatív anonimitásában sokat romlott a közbeszéd minősége, a hozzászólók jó része itt vezeti le frusztrációit és az is világos, hogy ezeken a világjárvány által okozott bizonytalanság csak rontott.

Tegyük hozzá azt is, hogy a közösségi médiában mindig látványosabb az ellenkezők, kétkedők jelenléte: akik egyetértenek egy-egy lájkkal, rendezik a dolgot és inkább nem szólnak hozzá a témához.

Az RMDSZ oltáskampányába már az erdélyi történelmi egyházak püspökei is megszólalnak: természetesen ez sem marad bírálat nélkül. Igaz a Fennvaló ótestamentumba illő lesújtó kezét nem emlegetik velük kapcsolatban, de az egyházi személyek beleszólásának legitimitását a világi dolgokba annál inkább felróják.

Az RMDSZ kampánya pedig nem fölösleges: Hargita és Kovászna megyék esetében az általános oltottsági rátát figyelembe véve igencsak indokolt. A tét, mint minden kampánynál, a bizonytalanok meggyőzése: azokat, akik szerint a vakcinával szervezetbe juttatott 5G csippen át Bill Gates irányít majd minden beoltottat nehéz lesz ebből a sci-fi filmbe illő fantazmagóriából kizökkenteni. Náluk a racionalitás nem érv, még akkor sem, ha reálisan Kissné Kemény Aranka egy székelyföldi falu kisnyugdíjas nénikéjének távirányítása nem ér meg egy pár milliárd eurós befektetést.

Bízzunk a racionalitás és az oltáskampány sikerében: így is fogy eléggé a magyarok száma Erdélyben.

Nagy Kálmán

Categories
Locale Nationale Stiri

Regulile de participare la pelerinajul de la Şumuleu Ciuc, din 22 mai 2021

Potrivit Ordinului arhiepiscopului Gergely Kovács transmis către parohii și publicat pe portalul de ştiri comun al diecezelor romano-catolice transilvănene, Romkat.ro, la evenimentul de la Șumuleu Ciuc, din 22 mai, pot participa 22 110 pelerini care sosesc din altă parte. Cu toţii vor trebui să poarte nişte ecusoane, pe care le vor putea obţine de la parohiile lor. Celor din Miercurea Ciuc li se vor pregăti alte 15 000 de ecusoane, însă celor din localitate li se va asigura accesul la eveniment şi în baza prezentării unui act de identitate care atestă domiciliul. 

Potrivit arhiepiscopului, anul acesta nu va exista posibilitatea călătoriei cu autobuzul, iar participanţii vor trebui să respecte regulile cu privire la purtarea măştii şi păstrarea distanţei. Gergely Kovács a sugerat ca pelerinii să fie aleşi, pe cât posibil, dintre cei care au fost vaccinaţi împotriva coronavirusului. Arhiepiscopul a cerut, de asemenea, ca grupurile de pelerini să nu intre în clădirea bisericii. 

Cele mai multe locuri le sunt asigurate celor care aparţin grupurilor din protopopiile din Secuime. Potrivit listei, la pelerinaj pot participa 5400 de credincioşi din Ciucul de Jos, 6600 din Ciucul de Sus, 2000 din zona Odorheiului Secuiesc, 1500 din zona Gheorgheni, 1500 din zona Târgu Secuiesc şi zona Covasnei. Protopopiatului din Cluj i se asigură 210 locuri, episcopiilor din Timişoara, Oradea şi Satu Mare, câte 500 locuri, iar ceangăii din Moldova vor putea fi prezenţi în număr de 450. 

Comunicatul nu precizează care este modul în care pot participa la eveniment pelerinii din alte ţări sau membrii altor confesiuni religioase. Arhiepiscopul Gergely Kovács a precizat, totodată, că se află în curs de elaborare metodologia comună a Ministerului Sănătăţii şi a Secretariatului de Stat pentru Culte, care reglementează participarea la pelerinajele religioase. 

Participarea la pelerinajul de la Şumuleu Ciuc se va alinia prevederilor acesteia. 

În cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc vineri, 14 mai, la Şumuleu Ciuc, organizatorii pelerinajului au clarificat mai multe detalii. Erik Urbán, şeful Ordinului Franciscan din Transilvania, a spus că celor care aparţin altor confesiuni, însă doresc să sărbătorească împreună cu credincioşii romano-catolici, li se sugerează să ia legătura cu parohia romano-catolică din localitatea lor sau cu cea mai apropiată dintre parohii. 

Attila Korodi, primarul oraşului Miercurea Ciuc, a adăugat că nu există vreo interdicţie cu privire la sosirea unor pelerini din Ungaria şi din alte ţări, însă cu toate acestea, organizatorii le sugerează acestora să aleagă să urmărească evenimentul de acasă, prin intermediului transmisiunilor live pe internet şi prin televiziune. Dacă totuşi aleg să pornească la drum, să ia legătura cu delegaţia din oraşul înfrăţit. Edilul a adăugat că este recomandat ca toată lumea să aibă un ecuson, însă la eveniment pot participa şi persoane care nu au obţinut unul. Korodi a subliniat, însă, că nu este permisă călătoria cu autobuzul şi că autorităţile vor face verificări în acest sens. 

Attila Korodi a relatat şi faptul că Ministerul Sănătăţii şi Secretariatul de Stat pentru Culte au elaborat metodologia comună care reglementează participarea la pelerinajele religioase. Potrivit acestuia, purtarea măştii va fi obligatorie pe tot parcursul evenimentului, iar grupuri pot fi formate numai din persoane care locuiesc în aceeaşi gospodărie; familiile trebuie să păstreze o distanţă de un metru şi jumătate una faţă de celelalte. 

Primarul a mai spus că în ziua pelerinajului vor fi deschide doar magazinele şi restaurantele existente în oraş; a fost interzisă amplasarea unor standuri temporare pe strada pe care se trece către Şumuleu Ciuc. Prin această măsură se doreşte evitarea creării unei aglomeraţii pe drumul care duce spre eveniment. Din acelaşi motiv, după sfânta liturghie, spectacolul „Patimile lui Hristos” va avea loc în acelaşi loc. Csaba Borboly, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, a declarat că la locul evenimentului vor fi create sectoare separate pentru pelerinii din fiecare dintre zone, iar oamenii vor fi ghidaţi către locul potrivit cu ajutorul unor voluntari. Politicianul a adăugat că panglicile de rugăciune care sosesc din ţări îndepărtate vor fi purtate de către pelerini care sosesc pe cai.

Erik Urbán a anunţat că anul acesta pelerinilor le va fi disponibilă, în premieră, şi o aplicaţie pe telefon mobil. Aplicaţia Csíksomlyó poate fi descărcată pe telefoanele mobile şi va oferi o serie de îndrumări şi informaţii utile. Sfânta liturghie din ziua de Rusalii va avea loc la data de 22 mai, începând de la ora 12:30. Pelerinajul va fi transmis live pe postul public de televiziune din Ungaria, televiziunea Duna. 

În Miercurea Ciuc şi în judeţul Harghita, rata de infectare rămâne scăzută. În ultimele două săptămâni, aceasta a fost de 0,52în oraş şi de 0,81 în judeţ. În ultimele 24 de ore, în judeţul Harghita au fost înregistrate 15 noi cazuri de infecţie cu coronavirus.  

Sursa: hirado.hu

Foto: punctul.ro

Categories
Cultura si lifestyle

„Legenda nufărului“ și exemplare rare de floră și faună, noua atracţie turistică în Mestecănişul de la Reci

Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului în judeţul Covasna va realiza un traseu de vizitare în incinta Rezervaţiei Naturale Mestecănişul de la Reci, în lungime de aproximativ doi kilometri, care va fi marcat cu imagini inspirate dintr-o străveche legendă populară.

Directorul asociaţiei, Godra Árpád, a declarat că acest proiect îşi propune să diversifice oferta turistică a judeţului Covasna, dar, în acelaşi timp, să protejeze această arie naturală tot mai frecventată de turişti.

„Cred că în timpul pandemiei foarte mulţi oameni şi-au dat seama cât de mult contează activitatea în aer liber, iar noi, practic, creăm un produs care vine în întâmpinarea unei aşteptări. (…) De fapt, în perioada weekend-urilor, parcarea de la Mestecănişul din Reci e plină cu maşini, iar noi încercăm să creăm un drum al legendei mestecănişului de la Reci, o adaptare a „Legendei nufărului“, cu desene animate. Ceea ce vrem e să creăm în acest fel un program mai mult pentru familii cu copii mici, dar o să fie foarte interesant pentru toată lumea, credem noi. Preconizăm să tăiem panglica undeva la începutul lunii iunie. (…) Am fi vrut să fie mai devreme, dar vremea nu a ţinut cu noi. (…) Deci, vom transpune legenda, o vom adapta în mai multe limbi şi, practic, va fi prezentată etapizat, împărţită în şapte sau în opt capitole care vor fi amplasate nu neapărat pe un panou, ci pe câte o potcoavă despre care se vorbeşte în legendă. Deci, panourile vor fi în formă de potcoavă şi fiecare episod va conduce copilul pe un traseu de doi kilometri în incinta mestecănişului şi aşa, fără să observe, copilul a făcut o tură de 2 kilometri pe jos sau cu bicicleta cu părinţii. (…) Mestecănişul de la Reci este o capodoperă a naturii de care ar fi păcat să nu profităm în această privinţă, respectând, bineînţeles, tot ceea ce înseamnă protecţia mediului“, a declarat Godra Árpád.

În incinta Rezervaţiei naturale Mestecănişul de la Reci, aflată la o distanţă de aproape 15 kilometri de municipiul Sfântu Gheorghe, trăiesc specii rare de flori, protejate de lege, cum ar fi laleaua pestriţă, denumită şi „floarea de şah“ datorită pătrăţelelor violacee şi albe ordonate pe petale.

În iazurile de la Reci cresc nuferi albi, iar mlaştinile din rezervaţie reprezintă locul de întâlnire, dar şi ultimul popas al stolurilor de berze care pleacă în ţările calde.

Tot aici vieţuieşte o specie rară de broaşte – broasca albastră, pădurea nu este lipsită de păsări de pradă, cum ar fi şoimii sau ulii, iar turiştii care vin în rezervaţie se pot aştepta oricând să vadă căprioare venite la adăpat.

Unicitatea rezervaţiei este dată de substratul geologic, compus din nisipuri aluvionare cu aspect de dune, dar şi de mestecenii albi care creează decoruri superbe pentru amatorii de fotografii.

De altfel, în mestecănişul de la Reci au fost filmate o parte din scenele celebrului film „Cold Mountain“, premiat cu Oscar în 2004, în care au jucat Nicole Kidman şi Jude Law.

Cabana, moara şi grajdul construite în incinta rezervaţiei au fost demolate de producători, spre dezamăgirea localnicilor, care îşi amintesc şi acum cu plăcere de ranch-ul părăsit unde cei doi eroi principali şi-au trăit povestea de dragoste.

Unii dintre aceştia cred că autorităţile ar trebui să refacă clădirile şi să transforme fostul platou de filmare în loc de pelerinaj pentru cinefili, lucru care ar contribui, de asemenea, la dezvoltarea turismului în zonă.

Sursă și foto: covasnamedia.ro

Categories
Nationale Stiri

Care este problema pe care ministrul Tineretului și Sporturilor, Eduárd Novák, vrea să o rezolve pe termen lung

Ministrul Tineretului și Sporturilor, Eduárd Novák, a anunțat pe pagina sa de Facebook, într-un mesaj bilingv româno-maghiar că a participat la o nouă ședință a grupului de lucru interministerial care lucrează la realizarea Strategiei Naționale pentru Sport 2021-2032, alături de vicepremierul Kelemen Hunor și de reprezentanții ministerelor implicate în elaborare. 

„Strategia sportului românesc reprezintă proiectul meu cel mai important, ca ministru, pentru că ea va trebuie să rezolve cea mai mare problemă pe care am identificat-o în acest domeniu: lipsa direcției și a obiectivelor. Ea generează și folosirea ineficientă a fondurilor, dar și scăderea generală a performanței și rezultatelor”, a spus ministrul Sporturilor, care a dezvăluit totodată și care sunt cele trei obiectivele principa pe care le urmărește în realizarea strategiei, respectiv: 

1. Reforma educației fizice în sistemul de învățământ, astfel încât fiecare copil din România să aibă posibilitatea de a face zilnic mișcare în cadrul școlii;

2. Dezvoltarea sportului de performanță, în scopul de a clasifica România în top zece pe tabelul de medalii olimpice la Jocurile Olimpice de Vară din 2032;

3. Dezvoltarea sportului de masă, astfel încât procentul populației care practică activități fizice regulate să crească de la 5 la 30%.

Eduárd Novák a precizat totodată „că există multe alte obiective care se subordonează acestora și că este mult de lucru pentru a integra toate elementele. Este esențială colaborarea interministerială, precum și consultarea cu experții în domeniu, iar grupul de lucru este deja sprijinit de specialiști valoroși”. 

Sursăși foto: Facebook/Eduard Novak

Categories
Locale Stiri

Povestea pe larg a scandalului de discriminare de la Profi Sfântu Gheorghe

Săptămâna trecută, am opinat despre scandalul de la Profi Sfântu Gheorghe, unde s-a pus problema discriminării pe criterii lingvistice a personalului angajat, vorbitor de limbă maghiară, chiar de către șeful magazinului. Ulterior, covasnamedia.ro a publicat un articol amplu și documentat, care prezintă toate fațetele problemei în clipa de față. 

„Un scandal recent, în mijlocul căruia se află angajații unui magazin din Sfântu Gheorghe, în care se aduc acuze de discriminări, că un șef, vorbitor de limbă română, le-ar fi interzis angajaților să vorbească între ei sau cu clienții în limba maghiară, este discutat recent în spațiul public din județul Covasna și face iar tabere, în funcție de mentalități, etnii și cine știe ce alte criterii. Cazul a fost trimis spre analizare, se pare, și la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) de către Serviciul de Asistență Juridică pentru Minorități „Mikó Imre” al UDMR. Alianța Maghiarilor din Transilvania, formată din partidele PCM și PPMT, a făcut apel la boicotarea magazinului. 

Reprezentanţii Profi, căci despre acest magazin este vorba, spun că în urma anchetei interne s-a descoperit că totul a pornit de la un un conflict de disciplină care s-a transformat apoi într-un conflict de altă natură și că din acțiunile de până acum ale firmei se vede că tratamentul nediscriminatoriu a fost regula, nu excepția. 

Tot în context, Consiliul Național Maghiar din Transilvania (CNMT) a spus, pentru Observatorul de Covasna, că dacă speța, de care s-a aflat din presă, este adevărată, atunci nu ar trebui trecută cu vederea, dar că, în același timp, organizația a găsit mereu sprijin și colaborare la reprezentanții acestui lanț de magazine în campania „Bilingvism în comerț”. O analiză mai detaliată scoate la iveală și alte amănunte” – se arată în articolul din covasnamedia.ro. 

Relatarea este disponibilă integral AICI.

Foto: appadvice.com

Categories
Internationale Stiri

Viktor Orbán are deja un contracandidat redutabil la alegerile din aprilie 2022

Primarul Budapestei, Gergely Karácsony, a anunţat sâmbătă că va participa la alegerile primare organizate de opoziţie pentru a decide cine îl va înfrunta pe premierul conservator Viktor Orbán la alegerile generale prevăzute pentru aprilie 2022, relatează Reuters şi AFP.

Karácsony, care l-a învins pe candidatul lui Orbán la alegerile pentru primăria Budapestei din 2019, este considerat favorit în alegerile primare programate pentru toamna acestui an.


„În finalul unui îndelungat proces de reflecţie, mă voi prezenta la alegerile primare ale opoziţiei pentru a candida la postul de prim-ministru”, afirmă Karácsony (45 de ani) într-un mesaj video publicat pe Facebook.


„Simt că Ungaria trece prin momente grele, ţara noastră este extrem de divizată şi vreau să contribui la unificarea ei”, adaugă el în mesajul înregistrat în satul său natal, Nyirtasson, din nord-estul Ungariei, la circa 270 km de Budapesta.


Alegerile primare organizate de o alianţă a şase partide de opoziţie, inclusiv  Párbeszéd (Dialog) al primarului din Budapesta, constituie o premieră în Ungaria. Trei dintre partidele participante au indicat deja că-l vor susţine pe Karácsony.


Potrivit sondajelor, alianţa, ce regrupează partide de stânga, de dreapta şi liberale aflate de regulă în dezacord, are un uşor avans în intenţiile de vot în faţa formaţiunii premierului Orbán, Fidesz.


Primul tur de scrutin al alegerilor primare ale opoziţiei pentru desemnarea candidaţilor la alegerile legislative este programat între 18 şi 26 septembrie, iar al doilea între 4 şi 10 octombrie.

Sursă: Agerpres

Foto: Facebook/ Gergely Karácsony

Categories
Opinii

Limba română pentru maghiari, o problemă de tip „forme fără fond”

Deși dezbătută intens în ultimii ani, problema limbii române pentru maghiari pare să nu își fi găsit încă soluția. Rezultatele simulării pentru examenul de evaluare națională (clasa a VIII-a) au demonstrat o dată în plus cât de străină este, în fapt, limba română pentru copiii maghiari – chiar și în contextul în care la probă au fost supuși elevi care au învățat după o arie curriculară special creată în scopul de a înlesni procesul de învățare. Problema de fond este generată însă de două aspecte esențiale: lipsa unor metode eficiente de aplicare a acestei noi arii curriculare și separarea oamenilor la nivel social pe criterii lingvistice. 

Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România (UCDMR) a atras atenția printr-un comunicat preluat de presa națională, că sub 40% dintre elevii de etnie maghiară au luat notă de trecere la examenul de limba română de la evaluarea națională. În acest context, UCDMR a solicitat schimbarea radicală a modului de predare a limbii române (ca limbă străină, nu ca limbă maternă). În loc să se concentreze pe identificarea problemei de fond și pe căutarea de soluții, atenția multora s-a îndreptat spre terminologie. După celebrul obicei al formelor fără fond, sintagma „limba română ca limbă străină” a reprezentat pentru unii singura și cea mai mare problemă – care i-a îndreptățit probabil în mintea lor să se oprească în acest punct. 

Ne convine sau nu, limba română nu va fi niciodată limbă maternă pentru etnicii maghiari sau pentru alți minoritari din țara noastră. Asta este o stare de fapt, iar subiectul ar trebui închis odată pentru totdeauna. Cu atât mai mult cu cât, etnicii maghiari jonglează mai nou cu mult mai satisfăcătoarea formulare de „limbă ne-maternă”, care ar trebui considerată soluția pentru orgoliile naționalist-sensibile.

Problema de fond rămâne însă alta și tot nerezolvată. Ea a fost foarte bine evidențiată de UCDMR în comunicările oficiale transmise: „Predarea limbii române, în special în județele cu populație preponderent maghiară și în comunitățile izolate lingvistic, necesită utilizarea unor metode de predare a limbilor moderne”. „Rezultatele slabe s-au datorat, parțial, faptului că atunci când a fost introdus noul curriculum, în urmă cu patru ani, nu au fost adoptate măsuri suplimentare, menite să schimbe abordarea predării limbii române” – exact cum de multe ori Parlamentul Român emite legi care nu pot fi aplicate din lipsa unei metodologii care fie întârzie nepermis de mult, fie nu mai apare niciodată. 

Ceea ce se adaugă tuturor acestor probleme, dar nu este menționat, este și problema separării sociale a oamenilor și a copiilor pe criteriu etnic. Sfântu Gheorghe poate oferi un exemplu în acest sens. Chiar dacă există încă grădinițe și școli cu predare mixtă – adică au și clase cu predare în limba română, și clase cu predare în limba maghiară – copiii nu sunt încurajați să se intersecteze unii cu alții. Ei se separă sau se apropie unii de alții în mod natural, împinși de nevoia de a comunica în modul care le este cel mai la îndemână, respectiv limba maternă. Până în prezent, nu am auzit de nicio grădiniță sau școală generală, sau de vreo inițiativă a Inspectoratului Școlar Județean, care să inițieze programe constante și susținute de apropiere a copiilor români și maghiari. Când ajung la liceu, deja devine prea târziu pentru apropiere. Zidul invizibil dintre foștii copii mici își manifestă prezența atât de firesc în cazul adolescenților, de parcă ar fi vizibil.

În mod real, dincolo de arii curriculare, manuale și dezbateri, în prezent au șansa reală de a învăța limba română doar două categorii de copii maghiari: cei proveniți din familii mixte și cei proveniți din familii de maghiari care își înscriu copiii la grădiniță în clasele cu predare în limba română. Aceștia sunt probabil și cei care se încadrează în procentul de 40%. 

Sursă: edupedu.ro

Foto: kqed.org

Categories
Cultura si lifestyle

PEDIBUS – noul proiect al Primăriei Sf. Gheorghe, prin care se încurajează mersul pe jos către școală

Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe va lansa la începutul săptămânii viitoare o inițiativă prin care urmărește să încurajeze mersul pe jos în rândul școlarilor din ciclul primar. Proiectul a primit denumirea simbolică de Pedibus și urmează a fi pus în practică de luni, 17 mai. În acest sens, autoritățile au stabilit atât traseele, cât și orarul și persoanele care vor însoți pe jos copiii către școală. 

Inițiativa este una care se aliniază viziunii primarului Antal Árpád asupra orașului. În repetate rânduri și în diferite contexte, acesta a precizat că dorința sa este aceea de a transforma Sfântu Gheorghe într-un oraș pentru oameni, nu într-unul pentru mașini. 

Programul Pedibus se va realiza cu sprijinul unor voluntari adulți și pornește de la ideea că activitatea fizică regulată ajută la creșterea capacității de învățare, la dezvoltarea abilităților sociale, dar și la creșterea controlului emoțional și al încrederii în sine. Copiii care vor dori să participe la acest program vor fi așteptați în fiecare dimineață de către voluntari, în stațiile marcate din oraș, pentru a fi însoțiți pe jos până la școală.

„În ultimii ani, din ce în ce mai mulți copii sunt duși la școală cu mașina de către părinți. Acest fapt nu doar că afectează independența copiilor, ci contribuie și la aglomerarea traficului și la creșterea nivelului de poluare a aerului din jurul școlilor. Programul Pedibus reprezintă o alternativă pentru transportul copiilor până la școală și pentru creșterea activității fizice. 

Copiii vor fi însoțiți până la școală în fiecare săptămână de către un alt „șofer” adult de Pedibus (sportivi, actori, politicieni, pedagogi, doctori, șefi de instituții, reprezentanți ai presei, organizații civile, asociații etc.). Pedibus-urile vor urma un traseu prestabilit și vor porni în fiecare dimineață la ora 7:30 din stațiile prezentate mai jos. În aceste stații, copiii vor fi așteptați de către voluntari, fiecare grup urmând să fie însoțit de câte doi adulți până la școală. În prima săptămână, „șoferii” Pedibus-urilor vor fi sportivi” – se arată în comunicatul Primăriei Sf. Gheorghe. 

Categories
Locale Stiri

Soluții pentru protejarea diversității, a limbii și culturii minorităților naționale de propus Uniunii Europene

Europarlamentarul Vincze Loránt a anunţat recent, într-o reuniune pe teme europene organizată la Târgu Mureş, că în cadrul Conferinţei privind Viitorul Europei, care a debutat la Strasbourg, va avea loc o largă consultare a cetăţenilor europeni, precizând că doreşte ca şi comunitatea maghiară să vină cu idei şi că va propune soluţii privind protejarea diversităţii europene, a limbii şi culturii minorităţilor naţionale.


„Tocmai astăzi, la Strasbourg, se dă drumul Conferinţei privind Viitorul Europei. Vorbim despre viitor fiindcă Uniunea este un organism dinamic, care se află într-un permanent proces de adaptare. Această conferinţă, acest exerciţiu democratic, presupune că, în următoarele luni, instituţiile europene vor consulta cetăţenii într-un mod direct despre direcţia de dezvoltare, de schimbare, de adaptare a UE, trebuie să facem faţă unor importante provocări în privinţa schimbărilor climatice, militarizare. Dar dacă ne gândim la domeniul sănătăţii, care a fost arătat foarte apăsător în timpul pandemiei (…), ar trebui să revină iar o competenţă partajată de statele membre cu UE. (…) Cred că trebuie să ne aducem contribuţia şi noi, Transilvania, comunitatea maghiară la această provocare a viitorului Europei, dorim să oferim soluţii privind protejarea diversităţii europene, a limbii şi culturii minorităţilor naţionale. Dar trebuie să avem un punct de vedere şi despre viitorul statelor europene, a unei culturi tradiţionale a creştin-democraţiei europene”, a declarat Vincze Loránt.


Deputatul european a precizat că este implicat în acest proiect din partea Comisiei pentru Afaceri Constituţionale a Parlamentului European şi că nu exclude ca la finalul consultării să se ajungă inclusiv la modificarea tratatelor Uniunii Europene.


„Este vorba şi despre importanţa protejării modului nostru de viaţă europeană, a securităţii europene şi viziunea cetăţenilor asupra acestor lucruri. Eu sunt implicat în acest proiect din partea Comisiei pentru Afaceri Constituţionale a Parlamentului European şi sunt şi membru al acestui grup restrâns din partea grupului PPE din PE, privind conferinţa. Este greu de spus care va fi finalitatea acestui exerciţiu democratic, dar nu este exclusă nici modificarea tratatelor la sfârşit, în orice caz să fim prezenţi cu răspunsul la întrebările care se vor pune”, a arătat Vincze Loránt.

Sursă : Agerpres.ro

Foto: Facebook/ Vincze Loránt

Categories
Opinii

Discriminarea față de angajații maghiari ai unui magazin din Sfântu Gheorghe, ținută sub tăcere

Mai țineți minte episodul „micul de la Kaufland” și isteria creată în jurul lui în 2017? Episodul acela în care un cumpărător, vorbitor de limba română, a pretins că nu a fost servit cu mici în Odorheiul Secuiesc. Cât s-a „urlat” atunci despre discriminare! Câte afirmații s-au făcut! Câte glume! Câte s-au spus și cât s-a dezbătut pe toate canalele posibile – de la social media, la TV! Cât s-a dat cu pietre după ungurii din România care refuză să vorbească limba statului și câte invitații de a trece granița s-au lansat atunci către conaționalii noștri maghiari!

Recent, la Sf. Gheorghe s-a petrecut un incident cu mult mai grav decât cel de la Kauflandul din Odorheiul Secuiesc. Un manager român al unui magazin Profi – cel mai probabil adus de la București – le-a interzis angajaților de etnie maghiară, încă de la începutul anului de când a preluat postul, să vorbească ungurește la locul de muncă. Motivul invocat se pare că a fost celebra convingere că „ești în România, vorbești românește”. Mai mult, managerul respectiv, care în mod evident n-a priceput nimic din tot ce înseamnă viața în Secuime și habar nu are despre sensul limbii materne în viața unui om, și-ar fi extins solicitarea în repetate rânduri și către clienții magazinului, între care cei mai mulți sunt maghiari – culmea!

Oamenii au început să-și dea demisia pe rând, dar pentru manager asta nu pare să fi fost o problemă. Rolul său de apărător al neamului și al graiului strămoșesc păre să se fi situat în sfera sa de interes profesional cu mult deasupra celui de manager în cadrul unui lanț comercial. 

Ce m-a surprins pe mine în povestea aceasta, în care avem de-a face cu un evident act susținut de discriminare, nu este câtuși de puțin gestul managereului în cauză. Pe el (ea?) îl/o înțeleg că nu pricepe cum stă treaba cu secuii și cu dreptul lor de a vorbi în limba maternă când și unde le poftește inima. M-a surprins în schimb faptul că în presa centrală nu a apărut nicio referire cu privire la incident. Nici măcar presa locală de limbă română nu a scris nimic pe subiect.  

În limba română, informația este menționată doar de celebrii „trădători” de serviciu, respectiv, Sabin Gherman și Tudor Duică, cei care le „iau mereu apărarea ungurilor”, și de bloggerița Lorena Lupu, originară din Sfântu Gheorghe. În rest, totul e tăcere. 

Și cum altfel se poate interpreta o astfel de tăcere dacă nu drept lipsă de interes față de actele de discriminare care nu pot stârni senzație și nu pot genera valuri de ură în societate? Cum se explică această lipsă de atenție a presei față de un act atât de grosolan de discriminare într-un stat european care pretinde că respectă drepturile omului?

Toate aceste întrebări mă conduc natural către o altă întrebare: oare care este modul corect în care minoritarul trebuie să se simtă într-o țară în care, una dintre presupusele puteri, presa, îl ignoră când îi e mai greu și tace în fața abuzurilor la care este supus? Mai poate omul respectiv să iubească țara asta așa cum se pretinde de la el? Se mai simte el în siguranță și respectat ca cetățean plătitor de taxe? Pentru cei mulți, pe care nici prin ceea ce încercăm să scriem în articolele noastre nu îi convingem să devină mai empatici și mai toleranți, răspunsul este probabil cel simplu și mereu utilizat: nu le convine, n-au decât să plece. Dar oare este acesta un răspuns normal pentru lumea mileniului în care ne aflăm? 

Concluziile le desprinde fiecare după cum îl poartă propria rațiune. Eu mi-am format deja părerea despre incident. Și când mă gândesc că admiram în sinea mea acel magazinaș pentru că vedeam la case mulți cetățeni de etnie romă în calitate de angajați! 

Foto: columbuspride.org