Categories
Stiri

Un proiect al Primăriei Sfântu Gheorghe, model pentru Programul Rabla 2022

Programul Rabla 2022 va fi lansat pe data de 4 februarie 2022 și va veni cu o modificare substanțială față de programele Rabla de până acum.

Conform ministrului Mediului, Tanczos Barna, în programul Rabla 2022 ecobonusul ar putea fi majorat, iar cetățenii care își casează un autoturism mai vechi de 15 ani ar putea primi un bonus suplimentar, după modelul proiectului de succes dinmunicipiul Sfântu Gheorghe.

Potrivit site-ului Primăriei Sfântu Gheorghe, programul local se numește “Dăm valoare rablei tale”. 

Municipiul Sfântu Gherorghe acordă solicitanților, conform HCL 72/2021, o sumă de  3.000 de lei  pentru fiecare autoturism pentru transport de persoane cu o capacitate de 2-7 locuri, predat la un Centru autorizat de casare/colectare autovehicule.

O condiție a acordării acestui bonus este ca mașina să fi ost înmatriculată de cel puțin 10 ani în Municipiul Sfântu Gheorghe, și s-a aflat în proprietatea beneficiarului de cel puțin 3 ani. Solicitanții pot fi persoane fizice sau juridice care au domiciliul/sediul în Municipiul Sfântu Gheorghe.

La Sfântul Gheorghe, programul Rabla are ca scop eliminarea din trafic a autoturismelor uzate mai vechi de 10 ani, poluatoare ale mediului, care ocupă de cele mai multe ori domeniul public și așa supraaglomerat. 

După modelul propus de autoritățile locale din Sfântu Gheorghe, solictanții nu trebuie să aibă restanțe de plată la bugetul local și să nu achiziționeze mașini mai vechi de 5 ani.  

Beneficiarul programului de la Sfântu Gheorghe  trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  • să aibă domiciliul stabil/sediul în Municipiul Sfântu Gheorghe;
  • să nu aibă restanțe de plată la bugetul local;
  • să declare pe propria răspundere că nu a obținut și/sau nu a depus pentru autovehicolul introdus în acest program acte pentru a obține vouchere în cadrul Programului de stimulare a înnoirii parcului auto național;
  • se angajează că în următorii 3 ani nu va achiziționa autoturism mai vechi de 5 ani, în caz contrar va returna municipiului Sfântu Gheorghe suma de 3000 lei, obținută ca beneficiar al acestui program.

Suma de 3000 de lei este virată de către Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe în contul bancar indicat de beneficiar, în termen de 15 zile de la predarea de către acesta a certificatului care atestă casarea autoturismului, eliberat de Centrul autorizat de casare/colectare autovehicule.

În Sfântu Gheorghe sunt înmatriculate la această dată aproximativ 21.700 de autoturisme, dintre care mai mult de jumătate, adică peste 11.000, sunt mai vechi de 10 ani.

Sursa: stirilekanald.ro

Categories
Internationale Stiri

Alegerile parlamentare și referendumul pe tema LGBTQ din Ungaria, stabilite în aceeași zi

Alegerile parlamentare din Ungaria au fost stabilite pentru data de 3 aprilie, zi în care va fi susținut și referendumul cu privire la LGBTQ. Decizia îi aparține președintelui statului vecin, János Áder. 

Pentru prima dată de la victoria răsunătoare din 2010, premierul naționalist conservator Viktor Orbán și partidul său, Fidesz, se vor confrunta cu o opoziție unită, ceea va conduce la o cursă electorală strânsă.

Alegătorii vor decide dacă vor ca Orbán să continue politica sa axată pe suveranitate națională, valori tradiționale creștine și respingerea imigrației și a drepturilor LGBTQ, chestiuni care au avut impact negativ asupra relațiilor dintre Budapesta și Bruxelles.

Alianța partidelor de opoziție include Coaliția Democrată, Socialiștii, liberalii și Jobbik, fostul partid de extremă-dreapta, acum de centru-dreapta. Alianța este condusă de Péter Márki-Zay, fost susținător Fidesz, actual primar în orașul Hódmezővásárhely.

În ziua alegerilor, 3 aprilie, votanții vor răspunde și la patru întrebări pe teme LGBTQ, Orbán prezentându-se ca apărător al valorilor familiei tradiționale, unul din principalele puncte ale campaniei sale electorale.

La referendum, alegătorii vor fi întrebați dacă sunt de acord cu ore de orientare sexuală în școli fără acordul părinților și dacă schimbarea sexului ar trebui „promovată” în rândul copiilor. Votanții vor fi întrebați, de asemenea, dacă conținutul media care ar putea afecta orientarea sexuală a copiilor ar trebui prezentat acestora din urmă fără nicio restricție.

Sursă și foto: digi24.ro

Categories
Stiri

Fostul lider al UDMR Mureş şi deputat în cinci legislaturi, Attila Kelemen, s-a stins din viaţă

Fostul lider al UDMR Mureş şi deputat în cinci legislaturi în Parlamentul României, Attila Béla Ladislau Kelemen, s-a stins din viaţă, a anunţat, sâmbătă, Asociaţia Chinologică Mureş, al cărei preşedinte de onoare era.

“Cu mare regret vă înştiinţez că azi ne-a părăsit domnul dr. Kelemen Atilla-Béla, preşedinte de onoare şi membru fondator al Asociaţiei Chinologice Mureş. Ne vei lipsi, Ata”, anunţat preşedintele Asociaţiei Chinologice a Judeţului Mureş, Lokodi Csaba-Zsolt pe Facebook.

Attila Béla Ladislau Kelemen, în vârstă de 73 de ani, a avut cinci mandate de deputat în Parlamentul României, până în anul 2016. În perioada 1996-2004 a fost liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor. A fost preşedinte şi vicepreşedinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor. În 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană, a fost europarlamentar.

Attila Kelemen era arbitru internaţional în cadrul Federaţiei Chinologice Internaţionale. A fost vicepreşedinte în Colegiul Medicilor Veterinari din România, vicepreşedinte al Federaţiei Ecvestre Române şi membru în JokeyClub România.

Sursa: agerpres.ro

Categories
Stiri

Situație delicată pentru ministrul Eduard Novak: firma care a realizat o campanie a ministerului este condusă de o membră UDMR

O investigației a Gazetei Sporturilor a scos la iveală o situație nu neîntâlnită în ministerele României, dar cu care actualul ministru al sportului, Eduard Novak, nu a fost asociat până acum: Firma care s-a ocupat de campania „Campioni pentru viață” e Otopus SRL, cu sedii în Miercurea Ciuc și în Cluj, iar în fruntea ei se află Cecilia Kurko, membră a UDMR și cea care face parte din Comisia de cenzori a Uniunii Maghiarilor din România.


Societatea respectivă se descrie pe site ca fiind „o agenție de comunicare creativă care conduce brand-urile în lumea digitală, cu sedii în Cluj-Napoca și Miercurea Ciuc”. Printre campaniile realizate, înainte de cea produsă pentru Ministerul Sportului, s-au numărat:

  • Turul Ținutului Secuiesc
  • campanii de promovare pentru candidații UDMR la alegerile din 2020 (județele Harghita și Mureș) » “Am ajutat campaniile multor candidați la funcția de primar, candidați la Consiliul local și candidați la Consiliul județean, cu comunicare consecventă, continuă și unificată, planificare strategică și creare de conținut”
  • KÉSZ România (companii de pe piața de construcții)
  • Perla Harghitei
  • Univer (producătoare produse gătit, mirodenii etc…)

Inoveo Concept e cealaltă firmă cu care a colaborat acum MS și care a dezvăluit că nu a solicitat niciun ban în schimbul serviciilor. GSP a cerut explicații managerului respectivei societăți, Dochița Zenoveiov, care însă a refuzat orice declarații: „GSP m-a hârșâit în trecut și nu vreau să vă declar nimic”.

În primăvara anului trecut, ziarul a dezvăluit că Inoveo a fost acuzată de oameni din Federația de Ciclism că a derulat contracte atât cu federația condusă de Eduard Novak, cât și cu clubul și firmele deținute de fostul ciclist. În 2018 și 2019, contractele deținute de Inoveo cu Federația de Ciclism, pentru serviciile din Turul României, s-au ridicat la peste 27.000 de euro.

Sursa: gsp.ro

Categories
Stiri

Comemorarea a 258 de ani de la masacrul secuilor de către armata habsburgică, la Siculeni, Harghita

La comemorarea care a avut loc la monumentul Siculicidium, oficiali din România si Ungaria au ținut discursuri mai degrabă cu subiecte electorale, legate de alegerile generale ce urmează să se desfășoare în Ungaria anul acesta.

Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Levente Magyar a vorbit despre destinul maghiarilor in istorie, dar si despre Bruxelles-ul şi aliaţii săi invizibili, care “s-au gândit să ne pună un jug ideologic şi politic”. În opinia sa, este o mare realizare că reprezentanţii politici ai maghiarilor participă la guvernarea României. Germenii acestui lucru au apărut în timpul luptelor şi sacrificiilor de acum zeci de ani, a spus.

În ceea ce priveşte viitoarele alegeri parlamentare din Ungaria, Barna Tánczos, ministrul mediului din România, a spus că în opinia sa, în 2022 trebuie ales între a continuare şi blocaj. Adresându-se invitaţilor din Ungaria, a declarat: “noi, secuii, vom şti şi anul acesta – la fel cum am ştiut întotdeauna când a fost nevoie de noi – care este direcţia în care trebuie să mergem ca să avansăm, şi nu să facem paşi înapoi”.

Árpád János Potápi, secretarul ungar de stat responsabil pentru politicile naţionale, a menţionat că la Siculeni “a venit de acasă, acasă”, întrucât tocmai în urma acestei vărsări de sânge, strămoşii săi au fugit din Ţinutul Secuiesc în Bucovina, ca mai apoi să se stabilească în Ungaria, la mijlocul secolului XX. În opinia lui Potápi, istoria a arătat, întodeauna, că cei care se consideră cei mai mare domni devin aroganţi şi în final eşuează.

“Încă din 2010, cei de aici au putut conta pe noi, în orice problemă, anul acesta contăm şi noi pe cei de aici!”, a conchis secretarul de stat, referindu-se la alegerile viitoare.

Şi în acest an, comemorarea de la Siculeni a început cu o liturghie şi s-a încheiat cu depunere de coroane la monument. La eveniment au participat sute de persoane.

În 1764, în timpul vărsării de sânge de la Siculeni, trupele imperiale au omorât sute de secui din Ciuc, care au protestat împotriva recrutării efectuate de austrieci.

Vărsarea de sânge a fost precedată de faptul că în 1760, Maria Tereza a ordonat ca în Secuime să fie reorganizate unităţile de grăniceri care să se afle sub comandă imperială. Secuii s-au plâns că, potrivit noilor reguli, vor trebui să slujească şi în străinătate, sub comandă în limba germană, şi că nu îşi vor putea recăpăta vechile drepturi şi libertăţi – în schimbul serviciului militar efectuat. Mulţi dintre e s-au ascuns de recrutarea cu forţa, însă aproximativ 2500 dintre ei s-au adunat în Siculeni şi au întocmit o petiţie către Maria Tereza. În zorii zilei de 7 ianuarie 1764, trupele imperiale au atacat pe neaşteptate localitatea şi au rupt rezistenţa secuilor.

Sursa: hirado.hu

Categories
Stiri

Viktor Orbán solicită donații publice pentru campania Fidesz

Costul total al campaniei va fi în jur de 27-40 milioane RON, din care o parte însemnată, cam 20% se vor cheltui pe reclame Facebook. Deja pe rețelele sociale, chiar unii români s-au arătat dispuși să doneze, premierul Ungariei având o imagine foarte bună în rândul ultranaționaliștilor din țara noastră.

De câteva zile, alegătorii au început să primească o scrisoare de la Viktor Orbán, în care premierul cere donații pentru campania Fidesz.

El invocă încercări de amestec în treburile interne din partea Bruxelles-ului și a lui George Soros, migrația ilegală, pandemia, provocări cu care Fidesz trebuie să lupte, iar pentru aceasta e nevoie de sprijin financiar din partea alegătorilor.

Premierul Viktor Orbán și partidul pe care îl conduce, Fidesz, se află la putere de peste 10 ani în Ungaria. Până în toamna anului trecut, părea sigur că va câștiga a patra oară consecutiv. Însă opoziția a reușit ceea ce mulți considerau imposibil: au făcut compromisuri și concesii și pornesc în alegeri cu candidați comuni, inclusiv pentru postul de prim-ministru. Iar sondajele arată că pentru prima dată după o lungă perioadă, este posibil ca Orbán să piardă. Dar în mod sigur președintele Fidesz nu va lăsa nimic la voia întâmplării.

De exemplu, în mod sigur opoziția va avea acces la mult mai puține locuri pentru afișe electorale. Conform site-ului rtl.hu, opoziția va putea obține 2000-3000 de locuri. Aceasta va însemna prezență la scară națională, dar nici pe departe că ne vom lovi de afișele opoziției la tot pasul, însă și așa costurile vor fi ridicate, prețul închirierii pe două luni a 2-3 mii de poziții însemnând cam 6 milioane RON.

Fidesz nu a comunicat câte locuri vor rezerva pentru afișele lor, dar rtl.hu estimează că vor fi în jur de 5-8 mii, adică dublu față de opoziție. 

Sursa: ziare.com

Categories
Opinii

Ce rezultate ar trebui să aducă cele 9 milioane de euro prin care profesorii vor învăța cum să le predea română copiilor maghiari

Csilla Hegedüs, secretar de stat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, și deputatul UDMR Ödön Szabó, vicepreședintele Comisiei pentru învățământ, au anunțat de curând că 6190 de profesori de limba română vor fi instruiți să le predea copiilor maghiari limba română ca limbă străină. Instruirea va costa în total 9 milioane de euro, bani proveniți din fonduri europene. 

Aceasta ar trebui să fie o veste îmbucurătoare și, totodată, să devină soluția unei probleme foarte vechi și îndelung dezbătute, dar niciodată rezolvate în fapt. 

„Trebuie să recunoaștem că este o problemă veche. Foarte veche. Chiar și noi suntem rezultatul acestei forme de învățământ. Știm toți că din clasa a V-a deja s-a trecut direct la aceleași manuale din care învățau și copiii români. La nivelul Ministerului Educației până la urmă a fost o deschidere către această problemă. Știți foarte bine că UDMR totdeauna a cerut ca limba română să fie predată ca limbă străină. Această exprimare a născut controverse. Ideea este că acum există deschidere din partea ministerului să se schimbe treptat forma de predare. Sigur, bunele intenții nu ajung. Din partea profesorilor nu putem să spunem că nu a fost deschidere, dar le-a fost foarte greu din mers să aplice o altă strategie”, a descris situația pe scurt deputatul UDMR, Gál Károly, într-o conferință de presă susținută la Sf. Gheorghe. 

Lăsând la o parte faptul că formularea de „limba română ca limbă străină” a fost una nefericită, înlocuită ulterior cu o alta de compromis, aceea de limbă ne-maternă, problema de fond nu și-a găsit încă rezolvarea. Tot ce s-a făcut până acum a fost dezbatere și promisiune de mai bine. 

Deși, teoretic, generația de absolvenți din 2021 a fost mai norocoasă decât cele de dinainte, în sensul că testele de la examenele finale au fost realizate în conformitate cu noua curricula, rezultatele la proba de aptitudini după terminarea clasei a VIII-a și la bacalaureat au rămas în continuare slabe.

În fapt, noile teste au fost compuse din texte grele, preluate din basme sau autori vechi, încărcate cu regionalisme și arhaisme și cu cerințe de analiză a stilisticii și de morfo-sintaxă. Prea puțin s-a pus accentul pe capacitatea de înțelegere a textului și a limbii, ceea ce explică de ce, în continuare, copiii de maghiari nu vorbesc și nu înțeleg limba română în procent covârșitor. 

Inițiativa de a cheltui 9 milioane de euro pe instruirea profesorilor – o sumă imensă! – ar trebui să includă și elaborarea unor materiale didactice direct corelate cu noțiunile pe care copiii maghiari le învață la un anumit nivel de studiu în propria limbă. Altfel spus, anomaliile prin care unui copil, care în limba maternă nu știe ce înseamnă substantiv, adjectiv sau numeral ar trebui să le știe în limba română, ar fi normal să fie eliminate. Mai mult, textele incluse în manuale ar fi de dorit să fie extrase din autori contemporani, iar accentul să se pună pe noțiuni de vocabular și conversație. Să îi ceri să citească Ion Creangă sau Petre Ispirescu unui copil care abia știe să spună „Mama merge la piață” va rămâne mereu absurd. 

Alocarea acestei sume uriașe este, cum am spus, lăudabilă. Ar fi de preferat să aibă și rezultate concrete la fel de valoroase, care să se traducă în generații de copii care vor stăpâni limba română la nivel avansat. Tare mă tem însă să nu ne trezim peste puțin timp că și confrații noștri maghiari au făcut lucrurile românește și, după ce s-au cheltuit milioane de euro, problema va rămâne în continuare în același punct, din varii scuze și motive. 

Sursă: hirado.hu

Foto: bihoreanul.ro

Categories
Stiri

Mișcare de excepție pe scena politică din Ungaria. Cine este propunerea lui Viktor Orbán pentru funcția de președinte al Ungariei

Katalin Novák, ministrul fără portofoliu responsabil pentru Familii, a anunţat marţi pe pagina sa de socializare că acceptă propunerea Fidesz de a candida la funcţia de preşedinte al Ungariei.

În postarea ei, Katalin Novák a formulat astfel: “Reprezentarea Ungariei, slujirea întregii naţiuni maghiare – pentru această sarcină de mare încercare mă pregătesc acum cu credinţă, cu sufletul şi cu inima. Accept respectuos propunerea pentru candidatura la preşedinţia ţării. Voi rămâne ceea ce sunt”, a scris ea.

Cu ocazia conferinţei de presă de sfârşit de an al prim-ministrului, care a avut loc, marţi, la Budapesta, premierul Viktor Orbán a anunţat că Fidesz o nominalizează pe Katalin Novák pentru funcţia de preşedinte al Republicii.

Al doilea mandat prezidenţial al actualului şef al statului, János Áder, expiră pe 10 mai 2022. Potrivit legii fundamentale a Ungariei, el nu mai poate fi reales.

Katalin Novák s-a născut în 6 septembrie 1977 la Szeged. A obţinut licenţa în economie la Universitatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică din Budapesta, după care a absolvit şi studii în drept comunitar şi francez la Universitatea din Szeged şi la Universitatea Paris X. A trăit şi a lucrat în Statele Unite, în Franţa şi în Germania. Vorbeşte fluent limbile engleză, franceză şi germană, conversează în limba spaniolă. La alegerile parlamentare din 2018 a obţinut mandat de deputat pe lista Fidesz.

Sursa: hirado.hu

Categories
Stiri

Asociaţia “15 Decembrie – Zi a Solidarităţii române-maghiare”, un nou proiect marca László Tőkés

Cu ocazia aniversării izbucnirii Revoluţiei de la 1989, László Tőkés a anunţat, miercuri, la Timişoara, înfiinţarea unei asociaţii de solidaritate româno-maghiară.

Potrivit declaraţiei de principii publicate, Asociaţia “15 Decembrie – Zi a Solidarităţii române-maghiare” este înfiinţată cu scopul de a milita pentru recunoaşterea zilei de 15 decembrie 1989, ca primă zi a Revoluţiei de la 1989. Iar asta întrucât în opinia iniţiatorilor, revoluţia a început atunci când românii şi maghiarii s-au solidarizat în jurul preotului şi disidentului László Tőkés, în numele unei aspiraţii comune pentru libertate.

“Asociaţia promovează transformarea acestui simbol al solidarizării, într-o valoare centrală a memoriei colective şi reper al relaţiilor dintre cele două comunităţi”, scrie în declaraţia pe care alături de László Tőkés au mai semnat-o Gabriel Andreescu, activist pentru drepturile omului, Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara, avocatul Előd Kincses, respectiv Zsolt Szilágyi, fostul şef de cabinet al lui Tőkés.

Potrivit comunicatului iniţiatorilor, asociaţia se bazează pe tradiţia care i-a unit pe români şi maghiari atunci când au înfruntat comunismul.

Asociaţia priveşte drept “o crimă simbolică” ideea care tot reapare în spaţiul public şi potrivit căreia la căderea regimului a condus nu eroica şi spontana ridicare a oamenilor, ci că protestele ar fi fost declanşate de state străine, în vederea dezmembrării României.

La conferinţa de presă de la Timişoara, avocatul Előd Kincses a relatat că dificultăţi au apărut deja în timpul înregistrării asociaţiei. Atunci când s-a încercat rezervarea denumirii la registratura Ministerul Justiţiei, răspunsul primit a fost că în vederea evaluării cererii, iniţiatorii trebuie să se adreseze Secretariatul General de la Guvernul României. Potrivit lui Gabriel Andreescu, refuzul rezervării denumirii reprezintă un abuz în serviciu.

Politologul şi profesorul universitar din Bucureşti a propus, de asemenea, ca după ce înregistrarea va avea loc, asociaţia să se constituie parte în procesul cu privire la retragerea distincţiei pe care László Tőkés a primit-o din partea statului român. În opinia lui Andreescu, retragerea distincţiei reprezintă un atac tocmai împotriva simbolurilor pentru care a luat naştere asociaţia.

Sursa: hirado.hu

Categories
Magyar típusú találkozás

Hány szavazat ér egy stadiont – avagy mit ér egy erdélyi magyar voksa?

Nehéz lenne ezt elmagyarázni egy román embernek: a magyarok azon része, amely tömbben van, jószerével Magyarországon él. Ha fizikailag nem is, de gondolataiban…

A székely vagy éppen tömbmagyar párhuzamos állam él és virul. Aki nem hiszi, nézze csak meg, a Magyar Távirati Iroda (MTI) éppen november 10-én közölt egy felmérést, amely szerint a Bálványos Intézet és a Transilvania Inquiery felmérése szerint az erdélyi magyar kettősállampolgárok 42%-a aktív szavazásra készül a 2022-es magyarországi választásokon.

De miért?

Erdélyi magyarként, székelyként érzelmi kérdés magyar állampolgárnak lenni. Egyre inkább. Az erdélyi magyarság számára van pár olyan kérdés, amely kulcsfontosságú lenne: az oktatás, ebből még inkább a felsőoktatás, a magyar nemzeti szimbólumok használata, illetve a nyelvhasználati kérdések. A felsorolt körök közt sok az átfedés, így, ameddig a román állam megoldások helyett elkeni a kérdéseket, a frusztráció nő.

A másik fontos tényező ebben a hangulatban, hogy a mindenkori romániai állami kommunikáció az anyanyelviek irányában is komoly problémákat mutat, a kisebbségieket pedig nem is célozza. Romániában ma, 2021-ben sincs olyan központilag vezérelt szócső, amely a roma, magyar, vagy a minimális szász kisebbséget akarja elérni. (Kérdezheti a kedves olvasó, hogy de mi van a TVR, illetve az állami rádiók magyaradásával. Hogy mi van? Számtalan probléma merül fel ezekkel, legtöbbször az aktualitás hiánya, különösen a televíziónál. Ezek a szerkesztőségek, függetlenül a csapat átlag Matuzsálem korától, önállóságot élveznek, sokszor kulturális megváltó szerepet képzelnek el maguknak – azaz „közszolgálatiasan” értelmiségiek, ami nem teszi őket a szélesebb közönség kedvelt információs forrásává.) Összehasonlításul a magyarországi közszolgálati tévé a Fidesz kormány szócsöve, ami eljut sok háztartásba. És van hasonló kereskedelmi jellegű adó is – innen fakad az a nézet, hogy a kormány javarészt leuralta a médiát. Romániában ilyen nincs – a bármikori kormány érdemeiről nem tájékoztatják a polgárt. A magyarországi lépésekről viszont igen, a magyarországi pénzből, Erdélyben zajló beruházások is komoly visszhangot kapnak.

A hivatásos média mellett a helyi politikum is népszerűsít minden magyarországi beruházást – ilyenkor Orbán Viktor palástjának szélén kapaszkodva, a helyi vezetők is kapnak egy kis elismerést a választópolgártól – szóval mindenkinek bolt a bolt.

Van egy olyan vonzata is a dolgoknak, hogy Magyarország több stadiont épített a székely megyékben, mint Románia. Több egyetemet is, meg orvosi lakást, meg számos más beruházást, ha nem is direkt módon, de egy-egy helyi céget segítve. Ezt, ha néha hangosan nem is mondja ki egyik médiaorgánum sem, azért a helyiek tudják.

A választópolgár ebből a következőt látja: a hazaiak nem oldják meg a problémákat, pl. az aszfaltozás, romos épületek rendezése stb., közben a magyarországiak igen.

Sarkítás a kijelentés, persze, de összeadva a magyar nyelvű médiából érkező Fidesz érdemeit részletező hírekkel, a polgári lakosságban természetesen előforduló, vagy épp aktuális eseményekkel gerjesztett Románia-román-ellenességgel furcsa helyzet alakul ki: az emberek azt látják, hogy a magyar állam tesz értük, a román nem. Itt az sem szempont, hogy a román állam a román anyanyelvű polgárokért is alig tesz valamit…

Amikor egy-egy közvéleménykutatásból kisül, hogy az erdélyi magyarok magyarnak tartják magukat, akkor az online hozzászólások román részről borítékolható eredményt hoznak. Folytatódik ez akkor is, ha felmerül, hogy a román-magyar kettős állampolgárok Magyarország támogatásában jobban bíznak. Igaz ez akkor is, ha kiderül, hogy a megkérdezettek javarésze azt szeretné, hogy Magyarországon éljen. (Vannak ilyen felmérések, időnként borzolják a kedélyeket.)

Nehéz egy román embernek elfogadni, hogy Romániában a magyarok elégedetlenek. (Hogy a román emberek is, az ilyenkor ismét nem érv.) Még nehezebb elfogadni, hogy értékelik a magyarországi segítséget, nagyberuházást (ilyenkor, rendszerint a helyi románok is). A közönség diszkriminatívnak találja, hogy Magyarország magyarok lakta vidékre pumpál sok pénzt. A hozzászólók szeparatizmusnak értelmezik ezt – bár a történelem során nem csatoltak még egyszer sem el, egyetlen, pici darab országot sem pl. stadionépítéssel.

Egyes hozzászólókat zavar az is, hogy az erdélyi magyarok szavazatait várja a Fidesz. (Igaz, ez a magyarországi ellenzéki szavazókat jobban zavarja, de az megint más eset.) A dolog pedig Romániában is ismerős kellene legyen: hiszen a déli megyékben a PSD úttal, kisebb-nagyobb beruházással köszönte meg a voksokat.

Tulajdonképp aki románként azt kifogásolja, hogy az erdélyi magyarok a magyarországi választásokon szavazzanak, nem tud érveket felsorakoztatni ez ügyben. Egyes magyarországi ellenzékiek szerint adózáshoz kellene kötni a szavazás jogát – ez sem logikus feltétlenül. A beruházásokért – mondják a magyarországi ellenzékiek – valamit kellene adnia a határon túli magyarságnak. Elfeledkeznek ugyanakkor valamiről: a Magyarország határain kívül élő magyarság adott már sokszor a beruházásokért cserében valamit: vért. Magyarországot a legtöbb határon túli magyarok által lakott terület azzal támogatja, ami ott nagyon-nagyon értékes, ráadásul fogy: magyar emberrel. Hogy ezt stadionban, anyagi támogatásban nehéz kvantifikálni… az több mint biztos.

Nagy Kálmán