Categories
Stiri

Încă un intelectual român premiat la Budapesta: Sunt al treilea român căruia i se decernează acest premiu, după Gabriel Andreescu și episcopul László Tőkés

Dupa istoricul Lucian Boia, care a fost decorat în 2020 de președintele Ungariei, Ader Janos, Horia-Roman Patapievici, fizician, scriitor şi eseist, a fost distins, la Muzeul Casa Terorii din Budapesta, cu Premiul “Petőfi”, fondat de Fundaţia Publică pentru Cercetarea Istoriei şi a Societăţii din Europa Centrală şi de Est şi de Compania Mol Nyrt.

Katalin Novák, ministrul ungar fără portofoliu, responsabil pentru familii, a trimis o scrisoare, care a fost citită de Gábor Tallai, directorul de programe al Muzeului Casa Terorii, în care subliniază că oamenilor trebuie să li se reamintească în repetate rânduri valoarea libertăţii, chiar şi atunci când condiţiile constituţionale ale acesteia sunt date şi aparent nu există nimic care să o ameninţe. Cele mai bune semne care amintesc de acest aspect sunt cei care au luptat curajoşi pentru libertate în perioada absenţei libertăţii, a scris ministrul.

În laudatio, Gábor Tallai a menţionat că, în decembrie 1989, în timpul Revoluţiei din România, Horia-Roman Patapievici a fost luat de pe stradă şi arestat.

Mária Schmidt, istoric, Directorul general al Institutului Secolul al XXI-lea, a vorbit depre faptul că Premiul “Petőfi” a fost fondat pentru eroii care s-au opus puterilor străine şi “şi-au păstrat cu un curaj impresionant abilitatea de a gândi liber”.

„Premiul Petőfi care mi-a fost acordat ieri de Public Foundation for the Research of Central and Eastern European History and Society cu sprijinul Grupului MOL, sub egida și inspirația Terror Háza, mă onorează. Mă onorează numele marelui Petőfi Sandor, un poet și un om care este mare și în România, nu doar în Ungaria; mă onorează instituția „Terror Háza”, deoarece ideea condamnării comunismului și a separării morale categorice de ideile comuniste, din care Terror Háza s-a născut, exprimă și principiile angajamentului meu public. Sunt al treilea român căruia i se decernează acest premiu, după Gabriel Andreescu și episcopul László Tőkés, care l-au primit chiar la înființarea lui, în 2009. Printre cei care au fost premiați se numără, alături de personalități maghiare bine cunoscute în Ungaria, Anne Applebaum, Vladimir Bukovsky, Václav Klaus și Stanisław Dziwisz. Faptul că din optsprezece laureați ai premiului, trei au fost români, sugerează că ungurii se gîndesc mai mult la români decît ne gîndim noi la ei și că termenii în care ei o fac sunt mai realiști și mai inteligenți decît ai noștri. Noi continuăm să credem, bovaric, că vecinii noștri direcți sunt Franța, Germania și Statele Unite și ne procupăm numai de ei: mai realiști, ungurii au înțeles că se învecinează în primul rînd cu vecinii lor direcți și că între aceștia suntem și noi, românii, și că ar fi în beneficiul nostru să coabităm printr-o politică a cooperării și colaborării strînse”, a declarat Patapievici exclusiv pentru Revista 22.

Sursa: hirado.hu, revista22.ro

Categories
Opinii

Gest de normalitate din partea primarului municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila

În contextul celebrării Zilei Naționale a României de 1 Decembrie, primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, s-a făcut remarcat printr-un gest pe cât de simplu și de firesc pentru secolul XXI, pe atât de blamat sau de lăudat, în funcție de perspectiva din care acesta a fost privit. Este vorba despre luminarea Casei de Cultură a Sindicatelor din Miercurea Ciuc, (redenumită recent Casa Artelor – n.r.), în roşu-galben-albastru, culorile drapelului românesc.

Trebuie spus din capul locului că luminile nu au fost proiectate la inițiativa primarului, ci la la solicitarea Instituţiei Prefectului. Rămâne însă demn de notat faptul că primarul din Miercurea Ciuc nu s-a opus și a înțeles că, dincolo de sentimentele patriotice sau nostalgico-naționaliste care ne încearcă pe toți mai mult sau mai puțin, cea care prevalează este nevoia de respect reciproc. O regulă nescrisă spune că, dacă pretinzi respect, ești obligat mai întâi să îl acorzi și asta a făcut edilul harghitean. 

Da, Korodi Attila a simțit nevoia să își explice gestul în fața criticilor care i s-au adus, deși normal ar fi fost ca aceste critici să nu existe. Într-un spațiu multietnic dreptul la identitatea fiecărei etnii nu ar trebui să deranjeze pe nimeni, iar disputele pe astfel de subiecte nici să nu apară.

Este ceea ce pare că a încercat să arate și primarul în cauză, care a subliniat că „şi în 23 octombrie, cu ocazia marcării Zilei Revoluţiei Ungare din 1956, aceeaşi clădire, dar şi altele din oraş, au fost luminate în culorile naţionale maghiare (roşu-alb-verde – n.r.), iar Primăria a organizat evenimente şi cu prilejul altor sărbători ale comunităţii maghiare, fiind coorganizatoare inclusiv la marcarea semnării Tratatului de la Trianon”, după cum informează HotNews. Aceste gesturi ar fi putut fi la rândul lor supărătoare pentru comunitatea românească, dar ele totuși s-au făcut și se fac repetat. Ele sunt tot parte din firesc, la urma urmelor, și ingredient de bază pentru o conviețuire pașnică.

„1 Decembrie nu este sărbătoare pentru comunitatea maghiară şi nici nu va fi până când naţiunea majoritară nu va respecta cele asumate în 1918 la Alba Iulia. Am spus deja acest lucru de mai multe ori pe parcursul activităţii mele din viaţa publică şi consider şi în continuare de o importanţă vitală să spunem de cât mai multe ori şi cât mai tare şi să reamintim cât mai hotărât opiniei publice româneşti aceste angajamente”, menționează ferm Korodi Attila și are tot dreptul să o facă. 

Totuși, ca un om care gândește, el demonstrează că dreptul lui și al comunității căreia îi aparține nu poate leza dreptul la identitate și la manifestare a acesteia al celor care sunt de altă etnie. În plus, primăria este o instituție de stat, nu un SRL privat sau cine știe ce ONG și, prin urmare, are obligația de a acorda respect statului. Acesta este și motivul pentru care cred că edilii care nu arată respect față de statul în ale căror instituții activează, în numele și beneficiul tuturor cetățenilor acestuia, ar trebui sancționați serios – chiar și cu demitere. 

„În prima duminică a Adventului am vorbit despre faptul că suntem o comunitate noi aici în Miercurea Ciuc. Iar această comunitate are şi membri care au limba maternă româna. Ca instituţie, ca primărie trebuie să oferim respect cu prilejul sărbătorii statului român. Acest respect nu este egal cu acceptarea şi nu poate fi niciodată egal cu renunţarea. Respectul reprezintă baza construirii viitorului şi este important în aceeaşi măsură în care cele asumate în decembrie 1918 la Alba Iulia sunt importante pentru comunitatea maghiară. În lume totul are propriul loc şi propriul moment şi astfel şi panglica neagră, greva japoneză şi simbolurile noastre naţionale. Trebuie ştiut când şi care este cel mai bine să se folosească, pentru că altfel îşi pierd conţinutul. Atunci este liber cineva când se poate folosi de acestea oricând simte nevoia. Eu iubesc acest tip de libertate. De aceea îi respect pe alţii şi aştept şi de la alţii respectul faţă de comunitatea noastră”, mai scrie Korodi, în postarea sa de pe Facebook, care nu mai are nevoie de nicio explicație.  

Că gestul este salutar și reprezintă șansa la o schimbare de perspectivă în viitor, a spus-o și subprefectul cu atribuții de prefect din judeţul Harghita, Marius Ţepeluş, care a subliniat la rândul său că, în toată această situație nu vorbim decât despre normalitate. 

„Este o reală bucurie să simţi că felul în care te-ai manifestat în comunitate în decursul timpului şi că potecile bătătorite ale bunei convieţuiri dau roadele normalităţii. Am susţinut mereu că locul în care trăim are şansa unei comunităţi unite, un loc binecuvântat pentru români şi maghiari deopotrivă, cu condiţia implicării sincere, a argumentelor serioase şi cu oamenii potriviţi, care înţeleg că putem trăi şi sărbători împreună, aşa diferiţi cum suntem. Aşa s-ar putea traduce în cheie simbolică şi realizarea acestui proiect prin care Casa Artelor din Miercurea-Ciuc este luminată, de Ziua Naţională, în culorile drapelului României, proiect pentru care ţin să-i mulţumesc primarului municipiului Miercurea-Ciuc, domnul Korodi Attila, şi echipei din primărie, cu care, de altfel, am conlucrat aproape zece ani (în calitate de consilier local – n.r.) şi am dus la bun sfârşit multe proiecte pentru comunitatea noastră. La mulţi ani, harghiteni! La mulţi ani, România!”, au fost cuvintele lui Marius Ţepeluş.

Așadar, asemenea gesturi să tot vedem de acum înainte!

Sursă: Agerpres

Foto: Facebook/Korodi Attila

Categories
Locale Nationale Stiri

Șanse foarte mari pentru prefecții UDMR să își păstreze funcțiile și în noua coaliție de guvernare

După ce în prefecturile din țară nu a mai rămas niciun prefect sau subprefect USR PLUS, mulți au așteptat rezultatul împărțirii posturilor din aceste instituții în cadrul noii coaliții de guvernare. În acest moment, prefecții UDMR pot sta însă liniștiți căci au șanse de aproape 100% să rămână în funcții. 

Conform informațiilor transmise de HotNews, PSD, PNL și UDMR și-au împărțit deja posturile de prefecți, cel de la București revenind social-democraților. „​Acolo unde este președinte de Consiliu Județean va fi și un prefect de la același partid. Pot să existe una sau două excepții, dar asta e regula de bază. La București va fi prefect de la PSD”, a declarat la finalul ședinței Coaliției președintele PNL, Florin Cîțu. 

La rândul său, Macel Ciolacu, liderul PSD, a precizat că numirile noilor prefecți se vor face săptămâna viitoare.

Astfel, potrivit împărțirii agreate PSD va avea 21 de prefecți, PNL 17, iar UDMR 4. 

În fața nemulțumirilor din teritoriu, Florin Cîțu a spus că va exista și „compensare” pentru filialele PNL care nu au prefectul, în sensul că vor avea secretari de stat sau alte funcții unde numirile sunt politice. 

La negocierile pentru formarea Guvernului PNL, PSD și UDMR au căzut de acord ca din cei 80 de secretari de stat din Guvern PSD să numească 42, în timp ce PNL va avea 34, iar UDMR – 8 , conform ponderii din Parlament. 

Liberalii pierd 13 secretari de stat comparativ cu Guvernul PNL-USR-UDMR.

sursă: hotnews.ro

foto: europafm.ro

Categories
Locale Nationale Stiri

Cartea de identitate secuiască – cel mai nou vis al Consiliul Național Secuiesc

Consiliul Național Secuiesc (CNS) vrea să introducă o carte de identitate secuiască, ce ar urma să aibă, pe lângă elemente clasice precum numele și domiciliul, și un angajament față de autonomia teritorială a Ținutului.

Comitetul permanent al consiliului a supus luni dezbaterii publice proiectul hotărâre privind introducerea cărții de identitate secuiești, scrie agenția maghiară de presă Hirado.

Ținutul Secuiesc este o regiune istorică a României, situată în sud-estul Transilvaniei, într-o zonă locuită majoritar de secui, pe teritorii care aparțin administrativ în principal de județele Covasna, Harghita, o parte din Mureș, dar și din Alba, Bacău, Cluj și Neamț.

Statul român nu recunoaște autonomia Ținutului Secuiesc, deși Camera Deputaților a adoptat tacit o hotărâre în acest sens, în aprilie 2020.

Potrivit proiectului prezentat de Hirado, cartea de identitate secuiască poate fi obținută de orice persoană de peste 18 ani care are domiciliul în Ţinutul Secuiesc sau locuiește în afara acestuia, dar se declară secui și este de acord cu autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc așa cum se prevede în Statutul de autonomie elaborat de Consiliul Național Secuiesc.

Cartea de identitate secuiască poate fi solicitată prin completarea unui formular, care trebuie să conțină numele și prenumele solicitantului, data și locul nașterii, domiciliul permanent și sexul.

Formularul va conține în mod obligatoriu, în formă pre tipărită, angajamentul solicitantului față de autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc.

Documentul secuiesc ar conține în mod lizibil doar numele și secvența de cifre de identificare generate de sistem, celelalte date personale ar fi afișate într-un cod QR. Baza de date a cardurilor ar fi gestionată de o organizație sau instituție desemnată de comitetul permanent al CNS.

Potrivit proiectului, cartea de identitate secuiască poate fi retrasă celor care se opun în mod public valorilor specificate în cerere. Cardul trebuie retras în mod obligatoriu tuturor persoanelor care renunță la el și solicită ștergerea datelor personale din baza de date.

În preambulul proiectului de rezoluție, CNS a reamintit: în cursul pregătirii autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc, a elaborat până acum Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, a trasat granițele administrative externe și interne ale Ținutului Secuiesc și a creat simbolurile acestuia: steagul, stema și simbolul prescurtat al ținutului.

În plus, CNS a declarat că limba regiunii este maghiara, a desemnat sărbătorile oficiale ale Ținutului Secuiesc (Ziua Libertății Secuiești pe 10 martie și Ziua Autonomiei Ținutului Secuiesc în ultima duminică din octombrie) și a avansat propunerea în urma căreia Marea Adunare a Administrațiilor Locale Secuiești a declarat „Imnul secuiesc” imnul Ținutului Secuiesc.

Introducerea cărții de identitate secuiască a fost inițiată de Comitetul Permanent al CNS pe motiv că „în orice țară sau în oricare regiune autonomă a unei țări, elementul constitutiv cel mai important este populaţia care locuiește acolo, ai cărei membri acceptă constituția țării, respectiv legea fundamentală a regiunii autonome”.

Sursă și foto : știrileprotv.ro

Categories
Nationale Stiri

„Adevărate monumente din județe precum Harghita, Covasna, Mureș, Satu Mare, Bihor sunt pierdute pentru totdeauna în fața ambițiilor expansioniste ale statului maghiar” – Dan Tănasă (AUR)

Dan Tănasă, deputat AUR de Mureș, a cerut public de la pupitrul Parlamentului ca statul român să ia atitudine împotriva guvernului ungar, pe care îl acuză de ambiții expansioniste. „Solicit public PSD și PNL să nu mai tolereze acțiunile Ungariei în România. Tăcerea înseamnă complicitate cu aceste acțiuni deloc prietenoase ale Budapestei”, a scris politicianul pe pagina sa oficială de Facebook, unde a postat filmarea cu mesajul complet adresat autorităților statului român. Politicianul a amendat totodată principiul conform căruia este preferabil să investească cineva în clădirile de patrimoniu românești decât să fie distruse din nepăsare. 

Într-o declarație politică pe care a intitulat-o „Pierderea clădirilor de patrimoniu, o cedare a suveranității”, deputatul Dan Tănasă, AUR, le-a solicitat autorităților statului român să ia atitudine față de statul maghiar, care își instaurează treptat puterea pe teritoriul României.  

„Este de la sine înțeles că un aspect esențial asupra unui stat îl constituie supremația puterii de stat în interiorul țării și independența față de puterile altor state. Putere exercitată, desigur, prin resursele, economia și patrimoniul deținut de acestea. Ne putem întreba în acest caz cât de suveran este statul român, din moment ce, an de an, puterea altor state se manifestă pe teritoriul nostru prin acapararea unui patrimoniu extrem de vast și cu o valoare incalculabilă. Vorbim, desigur, despre practica pașilor mărunți adoptată de conducerea statului maghiar prin diferite societăți comerciale, asociații, fundații și organizații culturale ori religioase care, prin achiziții strategice sau retrocedări abuzive, ajung să dețină clădiri declarate monumente istorice, multe dintre ele cu o importanță remarcabilă comunităților locale, raportat la istoria zonei în care sunt amplasate”, a afirmat Dan Tănasă. 

Deputatul AUR a întrebat în discursul său cum se poate ca „bunuri imobile în valoare de milioane de euro să ajungă în proprietatea unor societăți aflate în mod direct sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe al Ungariei, iar această ingerință în treburile interne ale unui stat să nu primească nicio reacție din partea Guvernului român. 

Între exemplele de imobile aflate în această situație, Dan Tănasă a menționat  Castelul  Wesselenyi 

din Jibou, Hotelul „Crucea Albă” din Arad, Hotelul Dacia din Satu Mare, Casa Teleki din Baia Mare, Hotelul Onix din Harghita, Hotelul Ferdinand din Hațeg și Hotelul Cazino din Borsec. 

„Toate acestea sunt achiziții de dată relativ recentă ale guvernului maghiar în România, realizate cu răbdare și liniște sub ochii autorităților române, martore la o situație pe care alte state au taxat-o foarte dur”, a adăugat deputatul. 

Acesta a mai precizat că este inacceptabil din partea unui stat să își exprime acordul, tacit, față de asemenea tranzacții, doar pentru că se merge pe premisa că este preferabil ca astfel de clădiri să fie salvate de la distrugere, chiar și dacă acest lucru ar putea însemna ca ele să intre în posesia unor străini. „Din nefericire, s-a încetățenit o idee preconcepută și dificil de înțeles într-un stat civilizat, oferindu-se scuza conform căreia este mai bine ca aceste clădiri să ajungă la proprietari străini decât să rămână statului român și să se degradeze. Chiar atât de mult am ajuns să ne desconsiderăm propria țară? Pe această logică, de ce să mai păstrăm armata națională, când alții ar putea să o doteze și s-o pregătească mult mai bine? De ce să păstrăm primăriile, când alții ar fi mai eficienți în a le conduce? Și totodată, dacă am ajuns până aici, de ce să mai păstrăm pământul de sub picioare, când alții l-ar putea cultiva și îngriji mai bine? Este inadmisibilă această viziune. Datoria unui stat puternic este aceea de a a-și menține bogățiile și de a le valorifica, nu de a le lăsa pradă intereselor meschine”, și-a argumentat Dan Tănasă punctul de vedere. 

În încheiere, el a atras atenția asupra faptului că „valoarea unei comunități este dată de frumusețea arhitecturală, de grija pe care o purtăm pentru cultură și identitate, iar prin înstrăinarea unor bijuterii imobiliare nu facem decât să ne înstrăinăm viitorul și potențialul”.

Reprezentantul Partidului AUR a punctat în finalul discursului său că respectivele clădiri, dar și altele asemenea lor, sunt pierdute și nu mai pot fi recuperate, fiind prada unui stat care urmărește să se extindă între teritoriul românesc. „Adevărate monumente din județe precum Harghita, Covasna, Mureș, Satu Mare, Bihor și lista poate continua, sunt pierdute pentru totdeauna în fața ambițiilor expansioniste ale statului maghiar, iar autoritățile noastre nu doar că asistă pasiv, de multe ori sunt chiar complice prin liderii locali ori centrali care facilitează tranzacții”. 

Sursă și foto: Facebook/Dan Tănasă

Categories
Opinii

După ce a fost decorat de Putin la Moscova, ministrul de externe al Ungariei a devenit avocatul Rusiei la NATO și în Europa

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a conferit joi, 18 noiembrie 2021, ministrului ungar al Afacerilor Externe, Péter Szijjártó, Ordinul Prieteniei pentru contribuţia sa semnificativă la dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Decretul a fost publicat pe portalul oficial de informaţii juridice al Rusiei: “Ministrului Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó i se acordă distincţia pentru marea sa contribuţie la dezvoltarea relaţiilor ruso-ungare şi a cooperării în domeniul industriei şi al investiţiilor”, precizează decretul prezidenţial.
Decorația Federației Ruse l-a marcat pe ministrul de externe ungar atât de mult, încât imediat a început să își pună talentul său incontestabil de orator și politician în slujba marelui vecin de la Răsărit. Dintr-o dată, Szijjarto se arată interesat de dialogul și cooperarea Rusiei cu NATO, UE și Ungaria, de parcă ar fi nu ministrul de externe al unui stat membru UE, ci emisar nemijlocit al lui Putin.
„Anul acesta, Ungaria a semnat cu Rusia două acorduri de o importanţă vitală: acordul cu privire la achiziţionarea unor vaccinuri salvatoare şi acordul cu privire la furnizarea gazului necesar pentru încălzire, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, în cadrul conferinţei de presă care a avut loc după şedinţa comisiei economice interguvernamentale Ungaria-Rusia, de la Obnyinsk.
În ceea ce priveşte cooperarea dintre Ungaria şi Rusia, Péter Szijjártó, copreşedintele maghiar al comisiei a spus că anul 2021 a fost unul mai reuşit ca oricând. Ungaria îşi continuă cooperarea pragmatică cu Rusia, “iar cei care nu vor asta sunt împotriva intereselor poporului maghiar”, a declarat ministrul.
Apoi, prin intermediul unui clip publicat pe pagina sa de Facebook, ministrul ungar de externe, a subliniat: “Pentru noi, maghiarii, şi pentru noi, central-europenii, este întotdeauna mai bine ca între vest şi Est să existe un dialog real şi respectuos”. În clipul realizat la întâlnirea NATO a miniştrilor de externe, care are loc în Letonia, şeful diplomaţiei ungare a subliniat că Ungaria nu are, în niciun caz, interesul apariţiei unui nou război rece sau chiar şi a unei alte psihoze de acest tip, a cărei instaurare ar dăuna grav intereselor de securitate naţională ale Ungariei.
Prin urmare, Ungaria sprijină toate acele iniţiative din cadrul NATO şi din cadrul Uniunii Europene care deschid câte un nou canal de comunicare între Est şi Vest, între Rusia şi NATO, între Rusia şi Uniunea Europeană, a spus Szijjártó.
Se pare că, de acum înainte, Rusia va avea un reprezentant în toate formatele de cooperarea UE și NATO, care va milita cu râvnă pentru ocrotirea și propășirea intereselor sale pașnice, împotriva psihopaților care vor război rece sau cum o fi el. Singurul semn de întrebare se referă la preț: să fie vorba doar de o decorație?
Sursa: hirado.hu

Categories
Opinii

1 Decembrie, competiția națională de înjurături de categorie grea 

Toată ziua de 1 Decembrie m-am gândit dacă să scriu sau să nu scriu un gând bun pentru țara asta în care ne ducem zilele împreună, dar din ce în ce mai dezbinați. Pentru prima oară, mi s-a părut însă că n-aș mai avea nimic de spus care să conteze și, mai ales, că n-aș avea multe de spus de bine, iar de rău nu se cade să scrii într-o zi de sărbătoare. Așa că am ales să las ziua să treacă fără să scriu nimic oficial. Oricum, n-aș fi emis decât un alt mesaj care s-ar fi pierdut printre sutele de alte mesaje despre cât de mândri sau, după caz, cât de scârbiți suntem că suntem români. 

Nu m-am abținut însă să mă uit pe la ce mai zice lumea bună, la nivel național, dar și la nivel local despre Ziua Națională. Și ce-am descoperit? Așa cum, până nu demult, știai că se apropie Crăciunul pentru că la ProTv se difuza „Singur acasă”, reprezentanții la vârf ai etnicilor maghiari în România și-au spus eterna „poezie”. Un exemplu este cel al deputatului Kulcsár-Terza József, care a postat pe Facebook următorul mesaj: 

„Având în vedere că în România este sărbătoare națională la 1 decembrie 1918, ziua Adunării Generale de la de la Alba Iulia, trebuie să declarăm din nou că această zi nu dă niciun motiv pentru comunitatea noastră națională maghiară din Transilvania să sărbătorească și o considerăm o zi de doliu, atâta timp cât revendicările noastre bazate pe drepturile asociate cu „libertatea națională deplină” nu sunt îndeplinite”. 

Fără vreo intenție malițioasă de a răni sensibilitățile cuiva, recunosc public că asemenea afirmații sunt pentru mine asemănătoare unui banc bun, la care am râs foarte mult și cu poftă când l-am auzit prima oară, care m-a mai amuzat de câteva ori când mi-a fost repetat, dar care a ajuns să mi se pară răsuflat după ce lumea s-a înghesuit să mi-l tot spună. Acest gen de afirmație se înscrie în aceeași categorie cu solicitarea autonomiei Ținutului Secuiesc.  

Cum era și de așteptat, nici tabăra românilor nu s-a lăsat mai prejos. Unul dintre exponenții iubitorilor de neam și patrie străbună, cunoscutul medic Mihai Tîrnoveanu (sau Mihail S. Târnoveanul, cum mai apare pe aceeași rețea de socializare) a postat un discurs lung, din care am ales să extrag doar câteva idei. 

„Înțelegeți, voi, neamuri străine și vă plecați, în fața voinței românilor! Analizați prin toate canalele voastre, că este pentru prima dată când poporul s-a organizat fără oficialități în București, pentru a cinsti Ziua Națională. […] Noi avem câteva mii de ani de Luptă în care ne-am călit în trudă și jertfă. Avem câteva mii de ani în spate, în care am învățat că suntem într-o continuă generație de luptă. De aceea nu vom dispărea.

Românii se ridică, oricât de greu ar fi, se ridică împotriva voastră, se ridică pentru România! 5000 de oameni de 1 Decembrie în centrul Capitalei, spuneți drept, v-ați fi imaginat lucrul acesta?

Noi mergem cu Dumnezeu înainte pentru Biruința Neamului Românesc!”, sunt câteva din cuvintele medicului. 

Pe de altă parte am văzut și mesaje lăudabile, ale unor oameni care fac dovada că reușesc să se desprindă de trecut și înțeleg că vremea înflăcărării naționaliste a apus demult. O persoană de acest gen este fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Covasna, Grüman Róbert, care le-a urat în limba română „La mulți ani!” celor ce sărbătoresc, justificându-și gestul într-un comentariu prin cuvintele „Cred că trebuie să avem un respect reciproc, toți cei care trăim în această țară. Chiar dacă sunt multe lucruri în care românii și maghiarii nu se înțeleg, dacă avem un respect unii față de alții, atunci vom putea avea un oraș, un județ, o regiune mult mai prosperă”.

Punctez în mod deosebit faptul că, la Sfântu Gheorghe, Instituția Prefectului din Județul Covasna a fost reprezentată de însuși prefectul István Ráduly, UDMR. Deși se prea poate să fi fost acolo doar prin prisma funcției pe care o ocupă, Ráduly nu a lipsit aproape deloc de la evenimentele oficiale și cred că oferă un exemplu demn de urmat în acest sens. 

În altă ordine de idei, că ești în tabăra naționaliștilor șovini, că ești în cea a celor mai aproape de realitatea zilelor noastre, un lucru este sigur: orice ai avea de zis, te vei alege cu un lung șir de înjurături de la tabăra adversă. Or, asta mă convinge că bine am făcut că n-am mai scris nimic de 1 Decembrie, că tot în jurul cozii ne-am fi învârtit, așa cum am început deja să facem de azi. 

De-aceea zic că poate, dacă ar fi să facem ceva, cel mai potrivit ar fi să organizăm cu prilejul acestei sărbători competiția națională de înjurături de categorie grea. Măcar la asta ne pricepem toți. 

Foto: discovermagazine.com 

Categories
Internationale Stiri

„Este evident că drepturile ne sunt luate încetul cu încetul de o nouă specie, homo bruxellicus” – frânturi din discursul lui Viktor  Orbán la Congresul FIDESZ

Recent, a avut loc congresul FIDESZ în care premierul Ungariei, Viktor  Orbán, a fost reales președintele partidului. În timpul adunării, prim-ministrul ungar a ținut un amplu discurs cu privire la relația țării sale cu Uniunea Europeană. Între cele mai sensibile puncte atinse în discurs, se numără poziția față de imigranți și față de comunitatea LGBT, dar și atitudinea UE față de statele sale membre și față de alte state, precum China sau Rusia, cu care face afaceri în mod ipocrit. 

Mai jos, o parte din discursul premierului maghiar, publicat de Cotidianul.ro

„Ca și când epidemia și imigranții nu ar fi suficiente, avem și o rețea internațională condusă de la Bruxelles care vrea să impună taxe brutale pentru proprietăți și pentru automobile, mascate ca măsuri pentru protecția mediului. Vor să amenințe nu securitatea financiară a marilor multinaționale care distrug mediul, ci securitatea financiară a oamenilor simpli.


Situația este îngrijorătoare peste tot în Europa, dar în Ungaria este și mai gravă, pentru că aici vor avea loc alegeri, iar oponenții noștri cred în Bruxelles și vor să slujească Bruxellesul, nu interesele Ungariei. Încălziți-vă mai puțin, folosiți mai puțină apă, conduceți mai puțin, iar dacă nu faceți asta, atunci plătiți mai mult. Ne întoarcem în comunism, când Kadar spunea că nu chiflele sunt mai mici, ci fălcile sunt mai mari.


Entuziasmul nostru legat de comunitatea din care facem parte s-a prăbușit, iar UE este o umbră, o umbră în culorile curcubeului, a ceea ce a fost odată. Dacă va continua așa, va ajunge un peisaj selenar. Nu este suficient să ne apărăm în fața Bruxellesului, trebuie ca Bruxellesul să se reformeze.

Și chiar și această reformă nu va fi suficientă. UE trebuie să se reînnoiască total, dacă nu vrea să se dezmembreze. De aceea susținem inițiativa polonezilor și a președintelui Kaczynski de a reorganiza toată dreapta europeană.


Am aderat la UE pentru ne-au recomandat să ne integrăm. Părea o ofertă bună. Integrarea însemna să faci lucrurile împreună, în colaborare și cu prietenie. Am căzut de acord că doar anumite lucruri să fie decise la nivelul UE, restul rămânând de competența statelor. Nu vrem să fim înjugați de o altă dictatură, de data aceasta una occidentală.


Este evident că drepturile ne sunt luate încetul cu încetul de o nouă specie, homo bruxellicus. Nu trebuie să acceptăm pasiv toate planurile și proiectele Bruxellesului. Nu a fost vorba să renunțăm la părți importante din cultura noastră și din istoria noastră pentru niște presupuse ideologii și principii mai înalte.


În trecut, regiunea noastră a fost amenințată în special de Est, însă acum nu avem un conflict Est-Vest. Este un conflict Vest-Vest. Trăim acest conflict și situația este îngrijorătoare. Nu vom renunța la dreptul de a ne apăra frontierele. Nu vom renunța la dreptul de a spune nu imigranților. Și insistăm că, în Ungaria, căsătoria implică un bărbat și o femeie, tatăl este bărbatul, iar mama este femeia, iar copiii noștri trebuie lăsați în pace.


Vrem să fim suverani, nu să ne trezim în niște State Unite ale Europei. Integrare, da. Fuziune, nu. În trecut, niște republici libere au fost încorporate într-o alianță a Rusiei. Acum trebuie să cântăm imnuri de slavă Germaniei.


Statele baltice ne pot spune bine cum au arătat Statele Unite ale Estului, adică URSS. Sper că guvernul ce se formează acum în Germania își dorește o Germanie europeană, nu o Europă germană, unde Berlinul le spune celorlalți ce să facă.

Prieteni, UE așa cum arată astăzi este ruinată. Scopul nostru este să facem diferența. Nu vor scăpa ușor de noi. Vom rămâne în UE și vom cere schimbarea. Trebuie să ne opunem unificării mascate, pentru că nu este în interesul popoarelor Europei, ci doar în interesul elitelor, politicienilor, ideologilor, birocraților și liderilor marilor multinaționale.


Asta este lumea unchiului Gyuri Soros. Asta este armata lui. Ne opunem creării unei noi rase europene, care este politically correct, multiculturală, care spune că nu există diferențe de gen. 

Asistăm la aceste experimente pe oameni, iar fiecare țară are dreptul de a sta departe de ele.

După Europa, haideți să aruncăm o privire asupra întregii lumi. Modul în care economia lumii își mută centrul de greutate de la Vest spre Est are un impact decisiv asupra competiției dintre țări. Cei care nu s-au identificat cu propria țară, ci cu Vestul, au probleme în acest moment. 

Ungurii nu au făcut această greșeală. Ne-am considerat unguri, iar dacă aparținem Vestului este pentru că suntem unguri. Sunt ungur, deci sunt european, spunea Jozsef Antal.


În urmă cu 15 ani, 80% din toate investițiile din lume aparțineau Vestului și doar 20% erau cu capital din Est. Acum, după 15 ani, 70% sunt investiții din Est și doar 30% sunt din Vest. Nu ne bucurăm că țările vest-europene și SUA își pierd treptat rolul economic, însă aceasta nu reprezintă pentru noi o problemă de identitate, ci o sarcină.


Sarcina este complicată de faptul că suntem membri NATO, condusă de SUA, care se luptă cu puterile emergente din Asia, în special cu China. SUA vor ca UE, inclusiv ungurii, să-și reducă relațiile comerciale cu China.


Însă comerțul cu China este o mare afacere pentru toata lumea, proporțional cu forța economică a fiecărei țări. Prieteni, anul trecut, SUA au avut schimburi cu China mai mari decât cele ale UE, iar asta înseamnă că americanii ne cer să renunțăm la o oportunitate de afaceri de care ei profită din plin.


Cred că ar trebui să ne opunem acestei solicitări. În schimb, ar trebui să urmăm exemplul SUA și să construim cele mai bune relații economice cu Asia și cu China. 2019 a fost anul în care cele mai multe investiții nu au mai venit din Germania. Au venit din Est, din Coreea de Sud, iar în 2020 au venit din China. Acum, în 2021, din nou, Coreea de Sud și China își dispută primul loc.


Prieteni, dacă toată lumea face asta, atunci de ce ne torturează pe noi? O fac pentru că noi expunem ipocrizia Vestului, care critică China, și Rusia, desigur, însă fac mari afaceri cu aceste țări – vedeți cazul Nord Stream.


Interesul Ungariei este reprezentat de respect reciproc, de relații diplomatice bune, de investiții mai mari, de comerț intensificat. Nu avem motive să ne abatem de la această linie. Suntem unguri, nu proști care să servim interese străine, așa cum vrea stânga din opoziție.”


Foto: Cotidianul.ro

Categories
Opinii

Umblă UDMR cu ocaua mică?

Recent, a avut loc cel de-al 29-lea Congres al FIDESZ, în urma căruia, oameni precum Tanczos Barna și Kelemen Hunor, figuri reprezentative pentru UDMR, au postat elogios pe rețelele de socializare cuvinte de laudă despre Viktor Orbán și partidul său. 

„Orbán şi guvernul său au pornit acum peste 10 ani o schimbare de paradigmă curajoasă, progresistă şi responsabilă în politica naţională. Datorită acestui fapt comunitatea maghiară din Ardeal s-a regăsit”, a afirmat președintele UDMR Kelemen Hunor.


„Viktor Orbán a întărit identitatea comunităţii maghiare din Bazinul Carpatic. Viitorul spre care ghidează naţiunea maghiară este unit, fără dezbinare şi vine în ajutorul fiecărui maghiar să trăiască cât mai bine pe meleagurile natale. Ungaria, condusă de FIDESZ, al cărui lider este, nu doar că ajută maghiarii din afara graniţelor Ungariei, dar se străduieşte să construiască parteneriate istorice cu toate statele vecine. Iar pe perioada pandemiei, ajutorul oferit de Ungaria, condusă de FIDESZ, s-a concretizat din nou. Asta este direcţia care ne-o arată Viktor Orbán şi care trebuie să ghideze toate comunităţile maghiare din toată lumea”, a susținut la rândul său Tanczos Barna, într-o postare pe Facebook.

Această susținere a UDMR față de FIDESZ ar putea părea firească dacă nu ar fi pusă sub semnul paradoxului. De unde vine acest paradox? Simplu. Pe de o parte, vedem pe scena politică de la noi un Kelemen Hunor care pledează pentru democrație, pentru drepturile minorităților și pentru tot ce ține de valorile Uniunii Europene, cu mesaje transmise atât în limba maghiară, cât și în limba română. Pe de cealaltă parte, vedem un Kelemen Hunor (și implicit un UDMR) aprig susținător al premierului ungar Viktor Orbán, recunoscut nu doar pentru pornirile sale ultra-naționaliste, anti-minorități (vezi migranți și LGBTQ), dar și pentru poziția anti-europeană pe care niciodată nu s-a sfiit să o afișeze.

Înțeleg pe deplin nevoia etnicilor maghiari de susținere, de protejare a identității lor, de conservare a culturii și tradițiilor etc., care face ca reprezentanții UDMR să fie recunoscători până la o loialitate oarbă față de Viktor Orbán. Ce nu pricep este însă cum de convingerile acestea își pierd însemnătatea și valoarea în ochii lor, atunci când vine vorba de alte neamuri și alte tipuri de minorități.

Am văzut același gen de abordare și la nivelul etnicilor maghiari de rând. Un exemplu ultra cunoscut este cazul Ditrău cu brutarii din Sri Lanka. De unde își extrag oamenii modele de raportare la viața socio-politică dacă nu de la liderii pe care și-i aleg și care-i reprezintă? Și, în atare condiții, oare ar fi prea mult să afirmăm că UDMR cam umblă cu ocaua mică?  

Sursă: ziare.com

Foto: bisericametanoia.ro

Categories
Opinii

Cât de absurdă mai este perspectiva unei viitoare alianțe AUR-UDMR în jocul politic de la noi?

Liderul formațiunii politice AUR, George Simion, a postat luni pe pagina sa de Facebook un articol care înștiința oamenii despre intenția de formare a unui grup unic al dreptei ultraconservatoare în Parlamentul European. Comentariile oamenilor și răspunsurile primite de aceștia conduc către concluzia unei incoerențe față de perspectiva și planurile AUR în raport cu maghiarii din țară și de dincolo de graniță. 

Conform publicației fanatik.ro, Viktor Orbán împreună cu omologul său polonez Mateusz Morawiecki și cu liderul „Liga”, Matteo Salvini, ar fi decis să înceapă negocierile pentru ca Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și Grupul Identitate și Democrație să fuzioneze în Parlamentul European astfel, încât partidele naționaliste și eurosceptice să aibă o voce unitară în acest for.

Aceeași sursă transmite informația că „FIDESZ-ul lui Viktor Orbán nu face parte deocamdată din niciunul dintre aceste grupuri parlamentare europene, însă dacă se va ralia acestui proiect, noul grup va avea o pondere mai mare decât social-democrații europeni, fiind depășit doar de către grupul PPE, al partidelor de centru-dreapta”.

Liderul AUR, al cărui partid este deja membru în Alianța Conservatorilor și Reformiștilor, recunoscut pentru pornirile sale patriotice și perspectiva ultraconservatoare pe care o promovează, a postat link-ul cu mesajul: „Ne unim forțele cu forțele patriotice din Europa”. 

Sesizând paradoxul din spatele acestei asocieri, un urmăritor al paginii lui Simion l-a întrebat:  „Ce veți face atunci când V. Orbán va face iar declarații despre Ungaria Mare? Pe lângă ideologia comună pe care o aveți mai există și această dispută. Puteți sta oare la aceeași masă cu cineva care dorește răul țării tale?”

Replica lui Simion „o să îi zicem că trebuie să unim România cu Ungaria, și capitala o punem la București” a venit nu doar ca o ironie la adresa comentatorului, ci și ca o glumă care pune sub semnul întrebării seriozitatea cu care partidul AUR își reprezintă interesele pentru care pledează. 

Cunoscut pentru aspirația de a uni Basarabia cu România, dar și pentru atitudinea ostilă față de UDMR, pe care nu și-a ascuns-o niciodată, George Simion bulversează prin această nouă raportare la premierul ungar cu care vrea să facă front comun. Este cu atât mai greu de înțeles demersul cu cât, pe pagina lui Dan Tănasă, un alt cunoscut patriot, membru AUR, cineva a întrebat într-un comentariu la o postare „ pe când UDMR în afara legii?” și a primit de la acesta răspunsul „toate la timpul lor”. 

De cealaltă parte, vedem în ultimii ani un UDMR care, dornic să își atingă interesele și să aibă acces la guvernare, face alianță când cu PSD, când cu PNL, când cu amândouă. Acest „ping-pong” pe care îl vezi la uniunea etnicilor maghiari, pe de o parte, și ascensiunea tot mai rapidă a celor de la AUR, obținută prin pledoaria lor pentru formarea unui „pol conservator” cu oricine s-ar încumeta într-o asemenea asociere, inclusiv cu „dușmanii” care râvnesc de peste granițe să ia Ardealul, te fac să începi să te întrebi dacă nu cumva, la un moment dat, ne-am putea aștepta la o guvernare de alianță politică de tip AUR – UDMR. De ce nu? Absurdul nu mai e demult o problemă pe scena politică de la noi. 

foto: ziare.com