Fabrica de bere Csíki Sör din Harghita a postat un anunț pe Facebook, din care reiese că producția și distribuția de bere, dar și producția și distribuția chipsurilor marca „Csiki Csipsz” au fost sistate de autorități, după ce deputatul AUR, Dan Tănasă, a făcut plângere la ANPC pe motiv că pe ambalaje apare scris „Ținutul Secuiesc ”ca loc de proveniență pentru producător, în loc de România. În plus, informațiile de pe etichete sunt trecute exclusiv în limba maghiară. Dan Tănase susține într-o postare pe Facebook că a primit amenințări cu moartea din acest motiv.
«Astăzi, autoritățile române au oprit producția și distribuția produselor Csíki Chips, deoarece pe ambalajele celor 33 de produse este menționat locul de producție ca fiind Ținutul Secuiesc, nu România. Oprirea imediată a fost dispusă în urma unei plângeri a activistului român de extremă dreapta Dan Tănasă.
De asemenea, autoritățile române au ordonat fabricii de bere Csík să schimbe numele din Ținutul Secuiesc în România.
Ambele companii din Ținutul Secuiesc fac apel la decizie și nu vor opri producția și distribuția.
Grupul de lucru al Fabricii de chipsuri Csík și al Fabricii de bere Csík îi urează domnului Dan Tănasă să „bea apa ursului” », este textul integral postat pe Facebook.
La rândul său, Dan Tănasă a vorbit tot pe pagina de Facebook despre faptul că a fost amenințat cu moartea pentru că a cerut respectarea legii în județele Harghita și Covasna.
„În urma sesizării mele către ANPC privind inscripționarea nelegală a ambalajelor produse sub marca „Csiki Csipsz” și „Csiki Sor” care în loc de ROMÂNIA au trecut pe toate ambalajele ca loc de proveniență “ținutul secuiesc”, autoritățile române au impus oprirea producției și a distribuției de produse.
Este inacceptabil ca un producător cu sediul în România, chiar și în județul Harghita să sfideze în asemenea mod legile naționale și europene cu privire la marcarea legală a produselor. Pe lângă insulta la adresa României, prin care este menționată apartenența județului Harghita la așa-zisul ținut secuiesc, toate produsele au parte de descrieri și etichete exclusiv în limba maghiară.
Ei bine, pentru simplul fapt că am cerut respectarea legii și am sesizat autoritățile competente, conducerea societății comerciale mă insultă iar sute de cetățeni de etnie maghiară îmi doresc moartea, mă amenință și proferează cele mai abjecte ofense. Acesta este respectul de care se bucură autoritățile române în județele ignorate timp de 30 de ani, unde șovinismul și xenofobia au atins cote alarmante.
Desigur, acest mesaj este încurajat de Tamás Sándor, președintele UDMR al Consiliului Județean Covasna, care distribuie acest mesaj și sfidător reafirmă atașamentul față de așa-zisul ținut secuiesc”, a scris Dan Tănasă
Ulterior, pe pagina de Facebook a fabricii de bere a fost postată o poză cu un citat din Tamási Áron, însoțită de postarea cu un mesaj pe cât de util, pe atât de ușor de interpretat: „Voltunk, vagyunk, leszünk!” (Am fost, suntem și vom fi!).
Consiliul Local al Municipiului Sfântu Gheorghe acordă anual premiul „Pro Urbe”, o distincție prin care recunoaște meritele și contribuția anumitor persoane la bunăstarea comunității locale sau la buna reputație a acesteia dincolo de granițele orașului. Premiul se acordă în luna aprilie a fiecărui an, iar anul acesta, festivitatea de premiere a fost inclusă în cadrul manifestărilor prilejuite de Zilele Sf. Gheorghe.
Pentru oamenii de aici, această distincție are greutate și este așteptată cu interes. Dovadă, faptul că în trecut, au avut loc în repetate rânduri discuții pe seama acordării acesteia. Cei mai nemulțumiți s-au dovedit a fi reprezentanții comunității românești, în opinia cărora, prin faptul că votul majoritar în Consiliul Local este al UDMR, cetățenii români nu au șansa de a fi recompensați pentru eventualele lor merite. În vederea soluționării acestei probleme, ei au propus să se acorde an de an un titlu onorific pentru un cetățean român de etnie maghiară și unul pentru unul român. Propunerea nu a avut însă succes și o astfel de regulă nu a fost încă instituită oficial.
Cu toate acestea, în fapt, anul acesta premiul „Pro Urbe” a fost acordat unui cunoscut medic ortoped de etnie maghiară, Sándor József, și unei profesoare de limba română, Maria Drăgan, pentru meritul de a fi ajutat multe generații de maghiari să învețe limba română.
Aparent, atât capra, cât și varza au fost împăcate, însă motivul de gâlceavă abia acum apare. Maria Drăgan a primit distincția abia după ce, Consiliul Local al Municipiului SF. Gheorghe a votat în ultimul moment să nu i-l mai acorde persoanei propuse inițial, respectiv președinta Fundației „Mihai Viteazul” din Sfântu Gheorghe, prof. ing. Maria Peligrad. Aceasta fusese propusă de Asociația ASTRA Despărțământul Covasna-Harghita și se bucura de susținere și din partea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, care o consideră drept figură reprezentativă pentru comunitatea românească din zonă.
Motivul pentru care Consiliul Local Sf. Gheorghe a luat această decizie de ultim moment are legătură cu sentința pronunțată de Curtea de Apel Brașov, care a anulat hotărârea guvernului care prevedea aprobarea drapelului localității, cu doar câteva zile înainte de ceremonia de acordare a titlului onorific „Pro Urbe”. Procesul respectiv fusese deschis de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, cu care Maria Peligrad colaborează foarte intens.
„… cei care atacă simbolurile orașului atacă oamenii din acest oraș, comunitățile care trăiesc în acest oraș, și nu cred că putem să îi considerăm parteneri pe cei care nu vor ca noi să trăim în pace și în liniște în acest oraș. Eu îi consider parteneri pe cei care au fost aleși de oameni, pe cei care conduc partide, care au reprezentare politică, și nicidecum pe cei care se autoproclamă reprezentanții comunității românești din acest oraș”, a justificatprimarul Antal Árpád decizia C.L. (sursă covasnamedia.ro)
În mod previzibil, decizia adoptată de membrii CL Sf. Gheorghe adâncește prăpastia dintre politicienii maghiari și reprezentanții organizațiilor românești, care și-au asumat protejarea drepturilor și valorilor românilor din județele în care aceștia sunt minoritari și care au considerat și au afirmat constant în spațiul public că românii sunt supuși frecvent și sistematic discriminării autorităților. De altfel, nici faptul că persoana care s-a ales cu distincția, respectiv profesoara Maria Drăgan, este româncă nu îi mulțumește. Acesteia i se reproșează că și-a însușit un titlu nemeritat și că a acceptat jocul politicienilor maghiari. „Doamna nu trebuia să intre în acest joc, din moment ce nu a făcut absolut nimic pentrucomunitatea românească din municipiu. Eventual, putea intra pe locul comunității maghiare pe care a servit-o. Îmi pare rău, dar locul se cuvenea d-nei Maria Peligrad, desemnată de către toate organizațiile Forumului”, a scris de pildă într-un comentariu pe Facebook Rodica Pârvan, fost consilier local Sf. Gheorghe, din partea PSD.
Cum însă nu toți românii se regăsesc în politica dusă de organizațiile românești militante pentru protejarea românilor din cele trei județe locuite majoritar de maghiari, în spațiul public au apărut și sunt și voci care consideră că titlul onorific primit de Maria Drăgan este acordat pe merit. „Doresc să îi felicit din tot sufletul pe domnul doctor Sándor Jozsef, doctorul care m-a „reasamblat” de nenumărate ori (eu fiind un copil foarte cuminte…) și căruia nu îi pot mulțumi îndeajuns pentru integritatea oaselor mele și pe doamna Mariana Drăgan, doamna profesoară a sufletului meu, cea mai bună alegere pentru acest premiu”, a scris cu privire la acest subiect pe pagina sa de Facebook, Anna Maria Popa, directoarea Teatrului Andrei Mureșanu din Sf. Gheorghe.
Să se determine de partea cui este dreptatea este ceva aproape imposibil. Un singur lucru este cert, într-un moment în care părea că între cele două părți se întinde, în sfârșit, o primă punte, o decizie judecătorească venită la momentul mai mult sau mai puțin potrivit – depinde din ce tabără privești lucrurile – a compromis definitiv speranța de a mai asista vreodată la împăcarea către care acest „Pro urbe” ar fi putut face un pas mărunt.
Când părea soluționată, disputa steagurilor în Covasna este reaprinsă de o decizie a Curții de Apel Brașov, care a anulat miercuri, în primă instanță, hotărârea de guvern prin care a fost adoptat steagul oficial al Municipiului Sfântu Gheorghe, admițând, parțial, o acțiune a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.Acestaconsideră că drapelul este reprezentativ doar pentru comunitatea maghiară. Hotărârea nu este definitivă. Primarul Municipiului Sf. Gheorghe,Antal Árpád, se declară șocat de această decizie și crede că aceste acțiuni sunt făcute doar cu scopul de a agrava relația româno-maghiară, în timp ce Dan Tănasă consideră că instanța de judecată a făcut dreptate.
„Este incredibil și absurd că instanța a anulat hotărârea de guvern privind steagul Municipiului Sfântu Gheorghe.
Am primit şocat vestea că Curtea de Apel Brașov a admis cererea absurdă de anulare a steagului oraşului nostru. Pur și simplu nu înțeleg cum, într-un stat de drept, este posibil ca două asociații vădit șovine și care urăsc maghiarimea (al căror unic scop este de a perturba relațiile interetnice pașnice și de a agrava relația româno-maghiară) să reușească să obțină anularea în primă instanță a unei decizii luate de Guvernul României, în baza unei legi în vigoare, cu respectarea tuturor cerințelor și normelor!
Sper în continuare să putem rezolva odată pentru totdeauna aceste dispute simbolice, astfel încât comunitățile din Transilvania să poată folosi steagurile comunitare fără niciun fel de deranj, pentru că așa este normal.
Am încredere și cred că există lucruri mai importante în secolul XXI decât atacarea constantă a unei comunități pentru identitatea și simbolurile sale. În orice caz, a fost naiv din partea mea să presupun că atât provocatorii care își câștigă existența din astfel de acţiuni, cât și cei ascunşi în spatele lor, au uitat de steagurile comunităților locale. Evident că nu, pentru că, dacă aceste probleme create în mod artificial vor fi rezolvate, vor rămâne fără slujbă. De fapt, sunt dezamăgit că acest lucru se poate întâmpla în România, care se prezintă în străinătate ca un stat model pentru rezolvarea problemelor minorităților. Și să nu ne facem iluzii, Sfântu Gheorghe este doar primul caz, vor urma multe altele. Nu asta așteptăm de la România, ci înțelegere și respect față de comunitatea maghiară!”, a scris edilul din Sf. Gheorghe, Antal Árpád, pe pagina sa de Facebook.
„În anul 2015, Forumul Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș se pronunța ferm împotriva acestui steag și contesta proiectul de hotărâre privind steagul municipiului Sfântu Gheorghe pe considerentul că este reprezentativ doar pentru comunitatea maghiară, nu şi pentru românii care constituie aproape 25% din totalul populaţiei orașului.
Conducerea Forumului Civic a adresat atunci un memoriu Consiliului local municipal în care arată că toate cele trei modele de steaguri propuse au un „caracter pur etnic maghiar” și cerea includerea unor simboluri heraldice reprezentative pentru comunitatea românească, precum un vestigiu dacic ori o monedă romană dintre numeroasele descoperite de-a lungul timpului pe teritoriul municipiului Sfântu Gheorghe.
Apelul comunității românești a fost complet ignorat de majoritatea UDMR din CL Sfântu Gheorghe.
Acum, instanța de judecată a dat dreptate Forumului Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș și a anulat HG prin care a fost adoptat simbolul local de la Sfântu Gheorghe, fiind unul în mod evident mono-etnic maghiar”, scrie Dan Tănasă pe blogul său, referitor la speța respectivă.
La rândul său, președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, care a preluat postarea primarului din Sf. Gheorghe, informează că Forumului Civic al Românilor din județele Covasna, Harghita și Mureș a atacat în instanță și steagul Județului Covasna. „România nu este stat de drept, nu a fost niciodată. Aceeași „gașcă” a atacat în instanță și Hotărârea de Guvern privind aprobarea steagului județului Covasna, care prezintă stema județului, oficializată în 2007”, scrie acesta pe pagina sa de Facebook.
Ministrul Resurselor Umane din Ungaria, Miklós Kásler, l-a nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2022 pe călugărul franciscan Böjte Csaba din Deva.
„L-am nominalizat pe fratele meu Csaba la Premiul Nobel pentru Pace. Fratele Böjte Csaba și-a început slujba de preot când Cortina de Fier a căzut. Cu peste 3 decenii de activitate umanitară, a dărâmat zidurile dintre naționalitățile care trăiesc în Europa Centrală de Est și servește, în același timp, drept exemplu și bună practică pentru întreaga omenire. În ultimele decenii a creat un program de salvare a copiilor care depășește ideologiile și interesele politice”, a spus ministrul Kásler referitor la motivele care l-au determinat să facă această nominalizare.
Astăzi, fundația din Deva fondată de Böjte Csaba are în grijă peste 2.500 de copii în 26 de instituții.
„Ca rezultat măsurabil al unor vieți omenești salvate, cred că, urmare a multor decenii de muncă, ar merita Premiul Nobel pentru Pace de anul acesta”, a precizat ministrul Resurselor Umane din Ungaria.
Străzile orașului Sf. Gheorghe au fost inundate de mase de etnici maghiari care au ieșit să sărbătorească Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Aceștia au străbătut municipiul într-un marș lung și s-au adunat în piața centrală, unde au ascultat discursuri, au urmărit imagini de la evenimentele din Ungaria și au ascultat mesajul transmis de premierul țării vecine, Viktor Orbán.
După doi ani lungi în care oamenii nu au mai putut participa la evenimente cu public numeros, ungurii din Sf. Gheorghe, dar și cei din alte orașe ale județului Covasna, au participat în număr foarte mare la manifestările prin care s-a marcat Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. În această zi, comunitatea maghiară comemorează Revoluția de la 1848-1849 și a Războiului de Independență.
Costumați în veșminte populare, cu steaguri și cocarde roșii-alb-verde, dar și cu un lung steag secuiesc, pe jos și călare, oamenii au mărșăluit dintr-un capăt în altul al orașului, bucuroși parcă să simtă libertatea de a se aduna laolaltă pentru o sărbătoare comună, pe care atât o prețuiesc.
Adunați în mijlocul orașului, maghiarii au urmărit discursuri și spectacole programate special pentru această zi, dar au avut și posibilitatea de a vedea pe un ecran amplasat în mijlocul orașului imagini de la manifestările din Ungaria.
Pe același ecran, oamenii au putut urmări și discursul premierului Viktor Orbán, care a profitat de prilej pentru a-și face campanie electorală. Conform informațiilor transmise de Observatorul de Covasna, prim-ministrul ungar le-a vorbit celor prezenți despre realizările din ultimii 12 ani, dar și despre influența negativă a partidelor din opoziția FIDESZ.
Totodată, Orbán a adus în discuție și războiul din Ucraina, subliniind nevoia de pace, dar și efectele pe care acesta le va asupra economiei statului pe care îl conduce. El a afirmat o dată în plus că nu dorește să se implice în acest război nici cu armament, nici cu armată.
Cât privește refugiații, Viktor Orbán a precizat că este dispus să le acorde tot sprijinul necesar celor din Ucraina, însă a continuat să se pronunțe împotriva migranților din alte spații.
Publicația ungară Telex a publicat săptămâna trecută un amplu material despre strategia prin care partidul lui Viktor Orbán își face în această perioadă o campanie intensă în Transilvania. Conform publicației clasa politică de aici, alături de biserici, ONG-uri și presa loială Fidesz sunt implicate masiv în promovarea votului în favoarea actualilor guvernanți ai statului vecin. Fidelă față de Fidesz, UDMR aplică cu consecvență toate aceste strategii precise și bine gândite de contracarare a opoziției maghiare.
Jurnaliștii de la Telex arată între altele că, deși cei mai mulți maghiari din România manifestă recunoștință față de partidul lui Viktor Orbán pentru faptul de a le fi acordat cetățenie maghiară, mulți par să fi uitat că, inițial, Orbán și guvernul său nu au considerat oportună problema dublei cetățenii, invocând Legea statutului. Chestiunea a căpătat importanță pentru el abia în 2010 și a fost folosită ca subiect de campanie. La aceasta, contribuie și UDMR care a cultivat loialitatea față de Fidesz în rândul maghiarilor transilvăneni, ceea ce a confiscat orice șansă de dialog între aceștia și opozanții lui Viktor Orbán. În acest context, mesajele adversarilor Fidesz ajung doar sporadic la maghiarii ardeleni.
Această stare de fapt a condus, în final, la reacția în masă a ziariștilor de la Transindex, care au demisionat la unison. Aceștia au lansat la un moment dat o scrisoare deschisă prin care atrăgeau atenția asupra necesității de a asigura pluralismul și libertatea de exprimare în campania preelectorală dincolo de granițele Ungariei și de a promova dezbaterea publică. Ziariștii au precizat între altele că nu face bine nimănui ca maghiarii din Transilvania să fie percepuți în patria mamă ca o masă de oameni care pot fi cumpărați, sunt intransigenți, fără chip și fără opinii.
Demersurile care se fac de către simpatizanții lui Orbán în Transilvania sunt subtile și numeroase. Mai întâi am asistat la o mobilizare a primarilor și consilierilor județeni transilvăneni, UDMR, care s-au mobilizat remarcabil împotriva lui Péter Márki-Zay, candidatul opoziției pentru funcția de prim-ministru în Ungaria, cu care aceștia au refuzat să vorbească. Un exemplu de atitudine anti opoziție este cel al Annei Horváth, vicepreședintele executiv al UDMR, responsabil cu administrația locală, care a vorbit public despre faptul că marea doleanță a maghiarilor din Transilvania, referendumul din 5 decembrie 2004, este un obstacol grav și ireparabil care nu va permite opoziției maghiare și maghiarilor din Transilvania să-și restabilească relația.
Publicația precizează că loialitatea față de Fidesz este implicită. Prin toate mesajele scrise sau verbale, se imprimă în mintea alegătorilor transilvăneni ideea că „nu există alternativă”, că doar actualul partid de guvernământ este singurul pentru care cetățenii cu dublă cetățenie pot vota.
Péter Márki-Zay însuși a declarat la un moment dat că „Fidesz încearcă peste tot să ne facă imposibilă campania electorală”, adăugând că vede în tacticile politicienilor transilvăneni, ai liderilor județeni și municipali o strategie specifică unui stat-mafiot.
Un rol important în propagarea mesajelor pro Fidesz îl joacă Fundația Eurotrans, a cărei principale activități o reprezintă administrarea dublei cetățenii și înregistrarea maghiarilor din Transilvania pentru alegeri, precum și organizarea campaniei electorale în acest sens.
Fundația Eurotrans distribuie posterele liderilor municipali din UDMR care încurajează oamenii să voteze, precum și videoclipuri de campanie care prezintă antreprenori locali, profesori, studenți și oameni de biserică în reclame micro realizate în diferite regiuni.
În timp ce scena politică maghiară din Transilvania i-a întors spatele lui Péter Márki-Zay, trimișii partidului de guvernământ continuă să vină în România și să participe la conferințe de presă, întâlniri, inaugurări, consilii etc.
Fie că este vorba de un politician Fidesz sau UDMR, fie că este vorba de un mesaj de la liderii bisericii sau de (presupuși) oameni obișnuiți, aleși de comunicatorii de campanie, esența mesajului este aceeași: sprijinul substanțial primit de administrațiile locale, instituțiile de învățământ și bisericile transilvănene poate fi garantat pentru anii următori doar dacă maghiarii din Transilvania votează pentru Fidesz. Pentru că, dacă va veni un guvern de opoziție, nu va trimite niciun ban în Transilvania, iar atunci unele dintre instituțiile, programele sociale și beneficiile educaționale care au fost menținute anterior de statul maghiar se vor stinge.
Prin urmare, „interesul național” cere ca același partid care a cheltuit deja o mulțime de bani pentru maghiarii din afara granițelor să fie susținut în alegeri. Așadar, pe de o parte, donatorul generos, partidul de guvernământ care susține unitatea națională și prim-ministrul tuturor maghiarilor, Viktor Orbán, iar pe de altă parte, opoziția care a subminat întotdeauna interesul național și i-a divizat pe maghiari se vor afla față în față pe cântarul electoral.
La rândul lor, bisericile istorice maghiare din Transilvania, care și-au exercitat și în trecut influența în alegeri, îndeamnă oamenii să voteze, pentru că votul este o „datorie religioasă”.
Din articolul scris de jurnaliștii de la Telex, reiese și că rețeaua socială Facebook este un instrument foarte eficient de promovare a Fidesz în rândul transilvănenilor de etnie maghiară. Se înființează diverse grupuri pe platformă, care produc conținut ieftin și ușor de înțeles pentru campanii pentru baza lor de zeci de mii de adepți. În astfel de grupuri sunt postate meme-uri care îl înfățișează pe Márki-Zay ca pe un Terminator cu ochii mari.
Dar încercările de convingere sunt mult mai ample decât atât. De la metoda discutabilă a bunului sfat prietenesc, la calomnie sau fraze atent formulate, de tipul „dacă ești un maghiar adevărat”, „dacă ești un om cinstit”, „așa trebuie să votezi”, toate sunt mijloace de acțiune prin care, conform Telex, reprezentanții partidului Fidesz, mână în mână cu UDMR, încearcă din răsputeri să asigure succesul formațiunii politice în alegerile parlamentare de anul acesta, din Ungaria.
Întreaga echipă de jurnaliști a portalului Transindex, considerat drept unul dintre ultimele publicații independente de limbă maghiară din Transilvania, și-a anunțat, marți, demisia, după 23 de ani de funcționare, cu mai puțin de două luni până la alegerile din Ungaria, programate pentru data de 3 aprilie.
Într-un text publicat marți pe site-ul Transindex, jurnaliștii își explică prin cuvintele: „simțim că munca noastră în cadrul acestei instituții a devenit cu totul imposibilă și nu mai putem să îndeplinim sarcina care ar fi sarcina unei prese libere”.
„Cu toții observăm că spațiile libertății de exprimare și publicitate maghiară din Transilvania au devenit din ce în ce mai restrânse în ultima perioadă. De aproape doi ani, luptăm pentru supraviețuirea noastră într-un mediu politic (…) acum facem bagajele pentru că nu mai avem de ales”, mai precizează jurnaliștii maghiari.
Ei au afirmat că, în perioada în care au lucrat pentru site-ul Transindex, au făcut presă conform deciziilor redacției și nu după agenda vreunui partid politic.
Potrivit jurnaliștilor maghiari, proprietarul majoritar al Transindex „este pe cale să vândă” și în acest context, „nu ne mai vedem independența ca jurnaliști”.
Transindex este operată de o companie și de o asociație neguvernamentală. ONG-ul a fost fondat de membri ai echipei editoriale și este condusă de foști și actuali membri.
Acționarul majoritar al companiei este Áron Hajdú, director al Transindex, iar Annamária Gyöngyi deține 30% din acțiuni.
După ce în prefecturile din țară nu a mai rămas niciun prefect sau subprefect USR PLUS, mulți au așteptat rezultatul împărțirii posturilor din aceste instituții în cadrul noii coaliții de guvernare. În acest moment, prefecții UDMR pot sta însă liniștiți căci au șanse de aproape 100% să rămână în funcții.
Conform informațiilor transmise de HotNews, PSD, PNL și UDMR și-au împărțit deja posturile de prefecți, cel de la București revenind social-democraților. „Acolo unde este președinte de Consiliu Județean va fi și un prefect de la același partid. Pot să existe una sau două excepții, dar asta e regula de bază. La București va fi prefect de la PSD”, a declarat la finalul ședinței Coaliției președintele PNL, Florin Cîțu.
La rândul său, Macel Ciolacu, liderul PSD, a precizat că numirile noilor prefecți se vor face săptămâna viitoare.
Astfel, potrivit împărțirii agreate PSD va avea 21 de prefecți, PNL 17, iar UDMR 4.
În fața nemulțumirilor din teritoriu, Florin Cîțu a spus că va exista și „compensare” pentru filialele PNL care nu au prefectul, în sensul că vor avea secretari de stat sau alte funcții unde numirile sunt politice.
La negocierile pentru formarea Guvernului PNL, PSD și UDMR au căzut de acord ca din cei 80 de secretari de stat din Guvern PSD să numească 42, în timp ce PNL va avea 34, iar UDMR – 8 , conform ponderii din Parlament.
Liberalii pierd 13 secretari de stat comparativ cu Guvernul PNL-USR-UDMR.
Consiliul Național Secuiesc (CNS) vrea să introducă o carte de identitate secuiască, ce ar urma să aibă, pe lângă elemente clasice precum numele și domiciliul, și un angajament față de autonomia teritorială a Ținutului.
Comitetul permanent al consiliului a supus luni dezbaterii publice proiectul hotărâre privind introducerea cărții de identitate secuiești, scrie agenția maghiară de presă Hirado.
Ținutul Secuiesc este o regiune istorică a României, situată în sud-estul Transilvaniei, într-o zonă locuită majoritar de secui, pe teritorii care aparțin administrativ în principal de județele Covasna, Harghita, o parte din Mureș, dar și din Alba, Bacău, Cluj și Neamț.
Statul român nu recunoaște autonomia Ținutului Secuiesc, deși Camera Deputaților a adoptat tacit o hotărâre în acest sens, în aprilie 2020.
Potrivit proiectului prezentat de Hirado, cartea de identitate secuiască poate fi obținută de orice persoană de peste 18 ani care are domiciliul în Ţinutul Secuiesc sau locuiește în afara acestuia, dar se declară secui și este de acord cu autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc așa cum se prevede în Statutul de autonomie elaborat de Consiliul Național Secuiesc.
Cartea de identitate secuiască poate fi solicitată prin completarea unui formular, care trebuie să conțină numele și prenumele solicitantului, data și locul nașterii, domiciliul permanent și sexul.
Formularul va conține în mod obligatoriu, în formă pre tipărită, angajamentul solicitantului față de autonomia teritorială a Ținutului Secuiesc.
Documentul secuiesc ar conține în mod lizibil doar numele și secvența de cifre de identificare generate de sistem, celelalte date personale ar fi afișate într-un cod QR. Baza de date a cardurilor ar fi gestionată de o organizație sau instituție desemnată de comitetul permanent al CNS.
Potrivit proiectului, cartea de identitate secuiască poate fi retrasă celor care se opun în mod public valorilor specificate în cerere. Cardul trebuie retras în mod obligatoriu tuturor persoanelor care renunță la el și solicită ștergerea datelor personale din baza de date.
În preambulul proiectului de rezoluție, CNS a reamintit: în cursul pregătirii autonomiei teritoriale a Ținutului Secuiesc, a elaborat până acum Statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc, a trasat granițele administrative externe și interne ale Ținutului Secuiesc și a creat simbolurile acestuia: steagul, stema și simbolul prescurtat al ținutului.
În plus, CNS a declarat că limba regiunii este maghiara, a desemnat sărbătorile oficiale ale Ținutului Secuiesc (Ziua Libertății Secuiești pe 10 martie și Ziua Autonomiei Ținutului Secuiesc în ultima duminică din octombrie) și a avansat propunerea în urma căreia Marea Adunare a Administrațiilor Locale Secuiești a declarat „Imnul secuiesc” imnul Ținutului Secuiesc.
Introducerea cărții de identitate secuiască a fost inițiată de Comitetul Permanent al CNS pe motiv că „în orice țară sau în oricare regiune autonomă a unei țări, elementul constitutiv cel mai important este populaţia care locuiește acolo, ai cărei membri acceptă constituția țării, respectiv legea fundamentală a regiunii autonome”.
Un sondaj publicat de agenţia ungară MTI, arată că etnicii maghiari din România, cu dublă cetățenie, intenționează să voteze cu Viktor Orbán și Fidesz la alegerile parlamentare care se vor desfăşura anul viitor în Ungaria, în procent considerabil.
Sondajul, efectuat de Balvanyos Institute şi Transylvania Inquiry pe un eşantion reprezentativ de 1.218 persoane, arată o intenţie de vot de 83% în favoarea Fidesz în rândul etnicilor maghiari din România care au spus că doresc să voteze la legislativele ungare.
Autorii sondajului estimează la circa 60% procentul etnicilor maghiari din România care au dublă cetăţenie, română şi ungară.
Pentru prima dată de când a venit la putere în anul 2010, partidul Fidesz al lui Viktor Orbán se va confrunta la scrutinul din aprilie anul viitor cu un front unit al opoziţiei. Toate partidele opoziţiei ungare, şase la număr, incluzând aici social-democraţii, liberalii şi fosta extremă-dreaptă Jobbik, redefinită acum ca formaţiune de centru-dreapta, au decis să lase la o parte diferenţele dintre ele pentru a se uni împotriva lui Viktor Orbán.
Acestea au desfăşurat o consultare naţională pentru stabilirea unui candidat comun cu şanse de a câştiga în faţa actualului premier conservator, din care a rezultat tot un conservator, Márki-Zay Péter, în vârstă de 49 de ani şi în prezent primarul unui mic oraş.
Într-un sondaj efectuat în Ungaria şi publicat la sfârşitul lunii octombrie, alianţa opoziţiei are un avans de patru procente în faţa Fidesz. Alte sondaje precedente arată Fidesz şi alianţa opoziţiei oarecum umăr la umăr, cu circa un sfert dintre alegători încă nehotărâţi.
Acest site folosește "cookies". Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora. Cookie settingsACCEPT
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
