De șase ani de când m-am stabilit în Sfântu Gheorghe, am văzut câteva producții ale Teatrului Tamási Áron, unele doar în maghiară, altele cu subtitrare în limba engleză. De aceea, comunicatul de presă transmis de TTA către presa locală, prin care informează că în luna februarie se adresează publicului vorbitor de limbă română este pentru mine o surpriză pe care nu o așteptam.
În opinia mea, teatrul maghiar ar fi trebuit dintotdeauna să se adreseze și publicului vorbitor de limbă română și să monteze absolut toate spectacolele de așa manieră, încât să se asigure că poate oferi și o traducere pentru publicul român interesat. De aici și bucuria pe care mi-o oferă această veste, dar mai ales speranța că, în sfârșit, facem pași către normalitate.
În calitatea mea de om care a organizat multe evenimente pentru publicul român din Sfântu Gheorghe, am însă și o mare rezervă față de succesul acestui nou proiect al TTA, pe care îl consider salutar. Experiența mi-a demonstrat că românii de aici (nu toți, dar mulți) se lasă greu convinși să participe la evenimente culturale. Cea mai mare parte a publicului prezent la evemnimentele pentru publicul român, pe care le-am organizat personalla Sfântu Gheorghe în decursul anilor petrecuți aici, a fost compusă din maghiari. Excepție a făcut un singur eveniment la care a participat părintele ortodox Constantin Necula.
Având în vedere experiența mea și contextul pandemic în care ne aflăm, nu reușesc să îmi animez speranța cine știe cât. Rămâne de văzut în ce măsură scepticismul meu va fi sau nu confirmat.
Până atunci, doritorii trebuie să știe că producțiile TTA care vor beneficia și de traducere în limba română sunt Spectacolul!; Restul l-ați văzut deja la cinema și Când coboară luna plină peste second hand. Acestea sunt programate după cum urmează:
marți, 2 februarie, ora19:00, Spectacolul! – episodul 1, proiecție în Sala Mare a Teatrului – Bán József
duminică, 7 februarie, ora 19:00, Restul l-ați văzut deja la cinema – regia Botos Bálint
duminică, 14 februarie, ora 19:00, Când coboară luna plină peste second hand, regia Radu Afrim
marți, 16 februarie, ora 19:00, Spectacolul! – episodul 2, proiecție în Sala Mare a Teatrului – Bán József
joi, 25 februarie, ora 19:00, Spectacolul! – episodul 3, proiecție în Sala Mare a Teatrului – Bán József.
Cu traducere în limba română se vor transmite online, pe platforma eventim.ro, și primele două episoade ale producției Spectacolul!, după cum urmează: episodul 1, pe 3 și 10 februarie, de la ora 19:00; episodul 2, pe 17 și 24 februarie, de la ora 19:00.
Vuk, peronajul de desene animate preferat de multe generații de copii maghiari, împlinește anul acesta 40 de ani. Inspirat dintr-o carte scrisă de István Fekete în 1965, care este încă una dintre cele mai populare cărți din țară, personajul a devenit celebru și extrem de îndrăgit, după anul 1981, când au apărut desenele animate cu el.
Într-un interviu, regizorul filmului, Attila Dargay, mărturisea că eranizarea animată a poveștii lui Vuk fost una dintre cele mai dragi lucrări de desene animate ale sale. „Am citit cartea și am fost fermecat. Aproape că am văzut personajele în fața ochilor. Nu mai trebuia decât să le ademenesc pentru a le face să prindă viață ”, a spus el.
Conturarea personalității unui vulpoi simpatic nu a fost o muncă ușoară, dată fiind percepția negativă a publicului față de vulpile din poveste, care sunt de regulă personaje negative, asociate cu viclenia și înșelăciunea. Pentru a-l face pe Vuk să fie mai credibil, Dargay a mers la grădina zoologică din Budapesta, unde a vizitat mai mulți pui de vulpe nou-născuți, cărora le-a urmărit mișcările și le-a analizat obiceiurile.
Succesul uriaș de care s-a bucurat filmul animat la lansarea sa, când oamenii mergeau cu sutele la cinematograf, i-a surprins chiar și pe creatorii săi. Datorită lui Vuk, Attila Dargay a primit premiul pentru cel mai bun regizor la cea de-a XIV-a ediție a Săptămânii a Filmului Maghiar, iar în 1984, producția a câștigat titlul „Cel mai bun film străin” la Moscova. „În ultimele patru decenii, personajul creat de Attila Dargay a devenit unul dintre cei mai iubiți eroi de desene animate ale maghiarilor. Sclipirea de geniu a creatorului acestui personaj atât de adorat este evidentă și astăzi, când copiii continuă să se apropie de Vuk cu aceeași emoție cu care o făceau părinții lor cu mulți ani în urmă. Chiar și cei foarte mici adoră toate cărțile de povești sau de colorat și tot ce ține de Vuk. Ilustrațiile maghiare ale cărților pentru copii și producțiilor de filme de desene animate au fost lucrări de talie mondială încă de la început și astăzi continuă să fie”, a declarat Zoltán Lonovics, directorul artistic al editurii Móra Kiadó.
Pentru a sărbători cea de-a 40-a aniversare a personajului iconic de filme de desene animate, Móra Kiadó intenționează să scoată pe piață câteva noi publicații cu Vuk. De asemenea, va organiza evenimente online în parteneriat cu Fondul Național pentru Film din Ungaria.
Într-un reportaj special, reporterii Pro Tv au ajuns în Secuime, surprinzând puțin din farmecul locurilor și îndemânarea meșterilor locali, fie că vorbim de prelucrarea lemnului sau a fierului, fie că ne gândim la prepararea unor dulciuri de casă delicioase.
Astăzi ajungem în Ținutul Meșteșugarilor – așa cum poate fi numit județul Covasna. În fiecare sat de acolo găsim cel puțin un atelier unde lemnul, lâna, fierul sau aluatul capătă formă datorită unor oameni pricepuți.
Meșterii lucrează cu unelte tradiționale, după metode vechi de sute de ani, și abia așteaptă să primească oaspeți dornici să le afle poveștile și să se bucure de creațiile lor.
Veniți din București pentru numai o noapte în zonă, acești tineri au poposit în satul Tălișoara, unde au aflat că își are atelierul un fierar vestit.
Omul a moștenit forja de la tatăl său și de mic a descoperit tainele acestui meșteșug. Acum, din mâinile lui ies adevărate opere de artă.
”Aicea este un semn de fierar, fierărie care făcea obiecte decorative, după cum vedeți arată o frunză, o nicovală și un ciocan”.
La fierăria cu ușa mereu deschisă, oamenii zăbovesc ore întregi.
Turist: ”E foarte interesant, e prima oară când intru într-o fierărie. Eu credeam că în ziua de azi e totul foarte tehnologizat. Ori realitatea îmi spune că există niște oameni foarte pasionați care știu să facă lucrurile cu mâna lor”.
Meșterul a transformat vechiul atelier într-un muzeu.
Nagy György, meșter fierar: ”Aici sunt, în colecție, obiectele ce le comandau acum 100 de ani clienții. Cum vedeți, o foarfecă de tuns, adică mașină de tuns, lacăt foarte vechi, funcțional”.
E zarvă mai mereu și în această curte de la marginea orașului Târgu Secuiesc. Atrași de mirosul îmbietor al scorțișoarei, turiștii pofticioși trec pragul atelierului de turtă dulce.
”Facem turtă dulce din 1880, eu sunt a patra generație din familie care duce mai departe acest meșteșug. Coacem tradițional. Astea se pun în turta dulce: scorțișoară, cuișoare și anason”.
Aluatul este așezat în peste trei sute de forme, care ajung la cuptor. Dar măiestria stă și în felul în care este decorată fiecare turtă dulce. Unele par mai degrabă broderii la care s-a lucrat cu migală.
”Elisabeta Szanto, meșter popular: Trebuie făcut prima dată fundalul. Și aici sunt niște linii care trebuie să se potrivească una cu alta. Reporter: Câte zile lucrați la o astfel de turtă? Elisabeta Szanto: Nu lucrez toată ziua, dar ține patru zile”.
Oaspeții nu pot rezista tentației și pleacă acasă cu brațele pline.
Cătălina Drescan, turistă: ”Am ales un brăduț foarte drăguț. E prima dată când vin la fabrica de turtă dulce și sunt extrem de încântată. Am să pun în practică tot ce am văzut”.
Georga Panica, ghid de turism: ”Urmează să vedem cum se fabrică pâinea, colacul secuiesc, apoi mergem și la fabrica de ciocolată, la Sfântu Gheorghe o să vedem cum se fabrică palinca”.
În satul vecin – Brateș – într-o casă din anii 1900 încă există un vechi război de țesut și o femeie care din zori și până seara bate cu vătala covoare, perdele sau stofe pentru costume populare.
“Reporter: Ce spun musafirii când intră în locul acesta? Erzsebet Bartok, țesătoare: Cum ați spus și dumneavoastră: wow! Că încă mai păstrăm tradiția. Apreciază și când zic că e foarte frumos îmi dau așa o putere să duc mai departe”.
În satele din Covasna sunt mai bine de 100 de meșteșugari ale căror ateliere pot fi vizitate oricând.
Toate sunt adunate pe un site, unde găsiți informații, numere de telefon și hărți cu ajutorul cărora vă puteți pune la cale o călătorie în acest ținut în care tradițiile nu s-au pierdut.
Emisiunea Exclusiv în România a canalului public de televiziune, realizată de Cristian Tabără, a prezentat duminică, 1 noiembrie, un reportaj impresionant despre zona Secuimii, locuitorii ei, obiceiurile și calitățile acestora și, de ce nu, unicitatea lor.
După ce la începutul verii influencerul Răzvan Pascu a avut o campanie pentru promovarea turismului în Secuime, iată că un jurnalist cunoscut face același lucru acum, ceea ce ne arată că, totuși, românii, chiar și cei din alte zone ale Transilvaniei, nu cunosc decât foarte puține lucruri despre secui și zona în care locuiesc.
De la meșteșugari de porți secuiești, la artizani, artiști plastici și artiști digitali, documentarul prezintă lucruri cunoscute și mai puțin cunoscute despre secui, precum delicioasele preparate specifice locului, dansurile și muzica deosebite, cultura și poveștile lor, și chiar un cult religios unic în lume, care a apărut și există doar în Transilvania, unitarianismul.
Este foarte impresionant discursul lui Orban Balazs, persoanlitate de marcă a secuilor din secolul al 19 lea, care poate fi ascultat în parcul tematic Mini Transilvania, de lângă Odorheiu Secuiesc, de asemenea prezentat în documentar. Acesta a spus, într-o cuvântare ținută în Parlamentul de la Budapesta, în 1870, următoarele:
Este în interesul națiunii maghiare să aibă frați și prieteni adevărați în națiunea română, atât în țară, cât și din străinătate. Pentru că dacă au existat vreodată două națiuni care erau interdependente datorită unității lor de interes, aceștia au fost cu siguranță maghiarii și românii, care sunt două națiuni unite, atât prin trecutul lor, cât și prin viitorul lor. Avem aceeași misiune, și anume: transmiterea culturii occidentale, apărarea acestui bastion al libertății și avem un dușman comun care vrea să ne distrugă pe noi doi, pentru că ambele națiuni ale noastre stau în calea ambiției și a dominației mondiale, pe care acesta dorește să o obțină. Este extrem de important pentru ambele națiuni cu aceeși soartă să se înțeleagă reciproc, să-și consolideze punctele forte și să soluționeze neînțelegerile.
EXCLUSIV IN ROMÂNIA este o emisiune de turism semnată şi prezentată de Cristian Tabără. In fiecare episod Cristian Tăbră călătoreşte, descoperă şi prezintă obiective turistice, istorie, cultură, credinţă, arhitectură, tradiţii, gastronomie, facilităţi turistice şi mai ales unicate europene şi mondiale din România, dintre care unele sunt încă necunoscute şi neexploatate turistic.Emisiunea prilejuieşte întâlnirea telespectatorului cu destinaţii spectaculoase – unicate mondiale, europene şi regionale din România – cu povestea şi istoria locului, cu facilităţi locale (acces, cazare, distracţii, costuri), cu trasee de încercat, specific local, gastronomie, tradiţii şi cu alte atracţii locale.
Biserica Reformată Fortificată din Sfântu Gheorghe, unul dintre cele mai vechi şi importante monumente istorice din oraş, a fost reabilitată cu sprijinul autorităţilor locale, în timpul lucrărilor aici fiind descoperite câteva monede şi documente importate pentru istoria urbei.
Lucrările de renovare, care au început în primăvara anului 2019, au cuprins întregul complex de clădiri, biserica, turnul, casa mortuară, bastionul şi fosta şcoală germană, care în prezent serveşte drept locuinţă a clopotarului şi va găzdui în viitor şi un mic muzeu.
„S-au încheiat lucrările de restaurare a clădirii, turnului, zidului şi bastioanelor Bisericii Reformate Fortificate, în prezent se lucrează la designul ambiental, aşezarea bordurilor şi a scărilor, la modernizarea capelei mortuare şi a clădirii fostei şcoli germane. În martie, odată cu renovarea turlei s-a îndepărtat şi globul din cupru al acesteia, în interiorul căruia s-au găsit acte şi monede importante”, a scris primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, pe pagina sa de socializare.
„În timpul lucrărilor au fost găsite cinci documente şi patru monede, care au fost identificate de către specialistul heraldic Szekeres Attila. Documentele includ o scurtă descriere a construcţiei noului turn, o listă a proprietarilor oraşului, o listă a conducătorilor oraşului şi şefilor bisericii, dar şi o declaraţie a sprijinului financiar acordat pentru aurirea sferei turnului. Documentele provin de la pastorul Gödri Ferenc, bunicul regretatului primar din Sfântu Gheorghe, Gödri Ferenc. Al cincilea document provine de la fostul pastor Vásárhelyi János din 1761, care coincide cu momentele construcţiei turnului din acea perioadă. Monedele includ o piesă emisă de oraşul Braşov în 1613, o monedă din cupru de 10 poli emisă de Rákóczi Ferenc al II-lea în 1705, 6 monede de argint emise de împăratul Francisc al II-lea în 1795, dar şi un ban de argint emis de Episcopul Károly al III-lea în 1707”, se arată pe pagina de internet a Primăriei Sfântu Gheorghe.
Potrivit sursei citate, municipalitatea a contribuit cu un milion de lei la restaurarea acestei clădiri monument istoric, una dintre cele mai vechi şi importante din oraş.
Nu știu alții la ce se gândesc când vine vorba despre diferențe culturale, dar pentru un om ca mine, nimic nu poate fi mai fascinant decât multitudinea și diversitatea de moduri prin care oamenii acestei lumi își manifestă trăirile și își exprimă felul în care se raportează la viață. Și nu, nu trebuie să călătorești peste mări și țări ca să descoperi alteritatea și să simți desfătarea pe care o generează descoperirea acelor obișnuințe și practici diferite ale oamenilor din diverse locuri. Este suficient să te uiți în jur și să vezi câte valențe poate căpăta normalitatea sau tradiția.
Am avut această revelație în urmă cu câțiva ani, probabil șase, când m-am aflat pentru prima oară la Sfântu Gheorghe într-o zi de 1 noiembrie. Nu voi uita niciodată ce bizarerie monstruoasă mi s-a părut să aud pe cineva spunându-mi că trebuie (!) să mergem pe seară în cimitir pentru că este foarte frumos (!). Ce om bolnav putea să vadă frumusețe noaptea într-un cimitir? Mintea mea de om trăit într-o zonă în care se crede că numai fermecătoarele merg pe înnoptate în asemenea locuri era incapabilă să înțeleagă cum de pot niște oameni obișnuiți să califice drept frumos un astfel de obicei.
Ei bine, în seara acelei zile de 1 noiembrie, la Sfântu Gheorghe, am descoperit că frumusețea își face apariția chiar și în bezna morții de prin cimitire. Există aici un obicei al oamenilor, care este probabil extins în întreg Ținutul Secuiesc, acela de a merge la această dată la mormintele celor dragi pentru a le „inunda” de lumină.
Obiceiul are legătură cu nevoia omului de a se împăca nu doar cu moartea, ci și cu dispariția celor iubiți, cu dorința eternă a individului uman de a stabili o punte între tărâmul temutului neant și cel al vieții efemere. Tradiția locului spune că, atât timp cât arde lumânarea pe mormântul său, sufletul decedatului se plimbă prin locurile pe care le-a îndrăgit în viață și de care moartea l-a desprins forțat.
Și da, să te uiți la miile de pâlpâiri din candelele roșii cu care sunt împânzite cimitirele te ajută să te umpli de speranță și de încredere că lumina străbate și dincolo de înfricoșătoarea moarte.
Pentru cei care nu știu, Festivalul-Concurs DbutanT se organizează anual, din 2016, la Teatrul „Andrei Mureșanu” (TAM) din Sfântu Gheorghe. Este singurul eveniment din țară care se adresează exclusiv tinerilor absolvenți din domeniul teatral, pe care îi ajută în mod real să devină vizibili și să pătrundă în lumea artistică în care aspiră să își formeze o carieră. An de an, câștigătorii obțin premii importante, precum contracte de colaborare sau chiar contracte de angajare. Ediția de anul acesta a pus în joc o miză foarte mare și foarte atractivă, având în vedere că, din cei cinci finaliști, trei și-au găsit un loc de muncă, însă, în contextul creat de COVID-19, a fost la un pas de a nu mai fi organizat – așa cum s-a întâmplat, de altfel, cu multe alte festivaluri și evenimente mari în acest trist 2020.
DbutanT este un festival care, în edițiile anterioare, s-a bazat pe sprijinul financiar al AFCN. Ca un făcut însă, anul acesta, nu a reușit să obțină finanțare la concursul de proiecte. Acesta a fost, de altfel, primul impas care i-a pus în dificultate pe organizatori, aceștia neavând prea multe variante în acest sens. Din experiență pot afirma că în mediul privat foarte greu găsești sponsori care să se aventureze să finanțeze evenimente culturale. Motivul este unul foarte simplu, sponsorii privați caută expunere la scară largă, or evenimentele culturale se adresează adesea unui public mai puțin numeros decât, să zicem, un festival al berii.
Rămas așadar fără speranță de finanțare consistentă, DbutanT 2020 a primit un sprijin nesperat de la Teatrul de Stat din Constanța (TSC) care s-a alăturat în premieră echipei de organizare, implicându-se cu toate resursele de care dispune pentru a elimina aceste piedici și a asigura continuitatea evenimentului.
Din acest punct încolo, totul părea că va merge strună. Din cele 27 de spectacole înscrise în competiție, care însumau aproximativ 70 de actori debutanți nominalizați, opt au fost selectate și urmau a fi jucate pe scena Teatrului de Stat Constanța. Cu doar câteva zile înainte de începerea festivalului, autoritățile constănțene anunțau posibilitatea de a introduce restricții din cauza coronavirusului, între care și închiderea teatrelor. A fost al doilea moment de cumpănă al organizatorilor DbutanT, care s-au pliat rapid pe situație și au decis să mute totul online, refuzând cu încăpățânare să cedeze în fața virusului pare co dorește să nimicească tot.
Pentru că la Sfântu Gheorghe situația epidemiologică nu prevestea nimic în neregulă, finala urma să se desfășoare în condițiile stabilite inițial – cu public, pe scena de la TAM.
Când totul părea din nou stabilit, autoritățile guvernamentale s-au reunit într-o ședință în cadrul căreia au decis ca restricțiile de tipul celor anunțate inițial de Prefectura Constanța să intre în vigoare în alte condiții. În felul acesta, accesul publicului în sala TSC rămânea posibil. Așa se face că organizatorii DbutanT, conștienți de nevoia publicului de a vedea live spectacolele de teatru, dar și de avantajele pe care concurenții le-ar fi avut când spectacolele s-ar fi jucat pe scenă, au revenit asupra deciziei de a desfășura totul online și au invitat cei 30 de nominalizați la Constanța. Dintre aceștia nu au mai reușit toți să ajungă – fie pentru că se îmbolnăviseră, fie pentru că își schimbaseră deja programul. Totuși, publicul constănțeal al festivalului s-a putut bucura pe viu de o parte din spectacole, în timp ce cei mai puțin norocoși au urmărit cele opt spectacole online. Tot online au fost urmărite și workshop-urile incluse în programul evenimentului.
Al treilea moment de cumpănă nu s-a sfiit însă să apară, la doar două ore de la începerea festivalului. După primul workshop desfășurat online, dar cu public în sala TAM, alertele telefoanelor locuitorilor din Sfântu Gheorghe au început să sune amenințător anunțând că tocmai se atinsese pragul de 3 persoane infectate la mia de locuitori, ceea ce a însemnat interzicerea accesului publicului în sala de teatru. De acum, finala s-a mutat la rândul ei online.
Cei cinci finaliști au venit totuși la Sfântu Gheorghe unde și-au susținut momentele individuale față în față cu membrii juriului. Performance-urile lor au fost transmise live pe Facebook și totul s-a terminat cu bine, organizatorii reușind să ducă evenimentul la bun sfârșit.
Așa se face că astăzi, Teatrul „Andrei Mureșanu” are doi actori noi: pe Mădălina Muşat, în vârstă de 25 de ani, şi pe Iulian Trăistaru, în vârstă de 22 de ani, ambii absolvenţi ai Facultăţii de Teatru şi Film din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”din Cluj-Napoca. Cel de-al treilea câștigător, Ștefan Mihai, în vârstă de 25 de ani, absolvent 2019 al UNATC București, s-a alăturat trupei de actori ai Teatrului de Stat Constanța.
Între finaliști s-au mai aflat și Alin Turcu, absolvent al Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, și Ileana Ursu, absolventă a Facultăţii de Teatru şi Film din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, care, chiar dacă nu au obținut niciun premiu, și-au demonstrat talentul și au făcut cu siguranță foarte dificil procesul de departajare pentru cei cinci membri ai juriului – regizorii Radu Apostol, Gelu Colceag și Ovidiu Caiță, actorul Florin Toma și coregrafa Vava Ștefănescu. Dincolo de toate acestea, marele câștigător de anul acesta rămâne Festivalul DbutanT în sine, care este organizat de o echipă mică dar perseverentă ce nu acceptă eșecul înainte de a fi încercat toate soluțiile posibile. Și, odată cu acest mare câștigător, au câștigat și tinerii absolvenți din generațiile următoare pentru care, deocamdată, DbutanT rămâne singura rampă de lansare în peisajul artistic de la noi.
Reprezentanții instituțiilor care fac partea din Uniunea Teatrelor din Europa (UTE) l-au reales în unanimitate pe Tompa Gábor în funcția de președinte pentru următorii doi ani.
În cadrul adunării generale a UTE, desfășurate recent online din cauza pandemiei de COVID-19, au fost aleși și membrii consiliului director al uniunii. Aceștia sunt Amalia Kondoyanni de la Teatrul Național al Greciei de Nord, Salonic, Nuno Cardoso de la Teatrul Sao Joao, Porto, Portugalia, Florian Hirsch de la Teatrul Național din Luxemburg, Irina Tokareva de la Stanislavsky Electrotheatre, Moscova, Rusia și Francisca Carneiro de la Fernandes, Porto, Portugalia.
Proaspăt reales în funcție, Tompa Gábor și-a exprimat intenția de a continua munca începută în urmă cu doi ani, și anume punerea în practică a proiectelor și programelor care presupun colaborări internaționale, organizarea academiilor de vară, a schimburilor culturale și a workshop-urilor pentru tinerii creatori.
Regizorul clujean a mai subliniat că pentru el este foarte importantă organizarea anuală a Festivalului UTE, care după unsprezece ani de pauză a fost organizat în 2019 la Cluj de către Teatrul Maghiar de Stat.
Uniunea Teatrelor din Europa, care aniversează 30 de ani de la înființare, a fost fondată în anul 1990 de Jack Lang, pe atunci ministrul Culturii din Franța și de cunoscutul regizor Giorgio Strehler, care era directorul Teatrului Piccolo din Milano.
Uniunea Teatrelor din Europa pune accent pe diversitatea culturală și lingvistică și iniţiază forme durabile de colaborare internațională. Până acum, președinți ai Uniunii au mai fost: regizorul Gábor Zsámbéki, care a condus organizația după moartea lui Giorgio Strehler, între anii 1998-2004; regizorul Alexandru Darie, directorul Teatrului Bulandra, trecut în neființă anul trecut, și regizorul Ilan Ronen, fost director al Teatrului Habima din Israel.
Mulți dintre noi, și cu precădere cei tineri, au folosit probabil cel puțin o dată, din curiozitate, căștile VR pentru jocuri video sau pentru a urmări videoclipuri filmate în 360, ceea ce înseamnă că tehnologia VR360 este destul de cunoscută. Cu toate acestea, ea rămâne un domeniu nou care mai poate fi încă explorat. O demonstrează ceea ce se întâmplă acum la Sfântu Gheorghe, unde se pregătește o premieră națională, dacă nu chiar de nivel internațional, și anume transpunerea magiei teatrului în tehnologia VR360.
Proiectul pilot anunțat recent de Teatrul „Andrei Mureșanu” (TAM), pe care toată lumea îl așteaptă cu o nerăbdare declarată, va fi spectacolul „Zbor deasupra unui cuib de cuci”, în regia lui Eugen Gyemant. Acesta se va înscrie întreprimele fuziuni dintre tehnologiile imersive și arta teatrală, cu scopul de a transpune spectatorul în centrul acțiunii, din confortul și siguranța casei sale.
Teatrul VR360 presupune vizionarea unui spectacol de teatru cu ajutorul unei căști VR, prin intermediul căreia spectatorul este transpus în inima poveștii și vizionează jocul actoricesc din prisma unui personaj, sau chiar din perspectiva unui alt actor, trăind astfel experiența la o intensitate maximă, după cum se prezintă în comunicatul de presă transmis de TAM.
Deși realitatea virtuală ne poate duce cu gândul către jocuri, sfera de aplicabilitate este deosebit de vastă, iar imaginația este singura limită. În mod general, experiențele 360 sunt denumite VR, însă ele nu sunt același lucru. Da, experiențele 360/180 sunt redate cu ajutorul ochelarilor de realitate virtuală pentru a crea acel sentiment de imersivitate, însă vizionarea se poate face și prin metode clasice de scroll mouse. Când te afli într-un video 360, poți privi în jurul tău, devenind astfel parte din poveste.
Ceea ce este foarte important de precizat este faptul că Teatrul VR360 nu va fi o amenințare la adresa teatrului clasic, în forma în care este cunoscut de secole, ci doar o completare și un mod de a-i oferi spectatorului o cu totul altă perspectivă asupra spectacolelor.
În realizarea proiectului pilot „Zbor deasupra unui cuib de cuci” echipa TAM a lucrat împreună cu partenerii săi – Augmented Space Agency, Loop Virtual Reality Solutions și Popas Production – pentru a realiza o fuziune între arta teatrală, cinematografică și tehnologia VR360.
Spectacolul este segmentat în episoade și va putea fi redat pe orice headset VR (conectat la internet și cu web browser VR) prin accesarea platformei www.teatruvr.ro și achitarea taxei aferente vizionării acesteia.
Teatrul „Andrei Mureșanu” a anunțat totodată că, în curând, va pune în vânzare pentru cei interesați de experiențe inedite un pachet complet, care va conține următoarele:
1 cască VR E-boda – care intră posesia celui ce achiziționează pachetul și poate fi utilizată și pentru alte tipuri de experiențe VR;
codul promoțional – pentru vizionarea spectacolului „Zbor deasupra unui cuib de cuci”
1 ghid complet de utilizare – cu indicații tehnice și recomandări privind modul în care poți trăi experiența în VR la intensitate maximă.
Informații suplimentare vor apărea pe pagina de Facebook a Teatrului „Andrei Mureșanu”, însă cei mai nerăbdători pot vedea deja fotografii din spectacol accesând link-ul https://kuula.co/share/collection/7PZTJ?fs=1&vr=1…
Tensiunile create în Ungaria pe fondul intenției guvernului Orbán de a implementa un nou mod de funcționare a Universității de Teatru și Film din Budapesta (SZFE) au ajuns și în România. Implementarea unui nou model de management este văzută de studenți, elevi și specialiști în domeniu drept un mod de subordonare și control politic al instituției, ceea ce ar duce la o nedorită lipsă de autonomie și chiar la o cenzură a actului artistic și a libertății de exprimare prin intermediul artei. În acest context, directorii a 46 de teatre din România au semnat o scrisoare deschisă prin care își exprimă solidaritatea față de studenții și Senatul SZFE.
„Noi, directori de instituții publice de spectacole și concerte din România, dorim să ne exprimăm susținerea pentru cadrele didactice și studenții Universității de Teatru și Film din Budapesta (SZFE).
Am luat la cunoștință cu tristețe și îngrijorare de intervenția brutală în modul de organizare a Universității, a cărei conducere a fost transferată unei fundații cu un board ai cărui membri sunt numiți exclusiv politic.
Considerăm că, deși statul are datoria de a sprijini învățământul superior artistic, este extrem de important ca Universitatea să iși păstreze autonomia, libertatea academică și libertatea de exprimare, fără a permite niciunui partid politic să iși impună agenda și fără a se afilia în niciun fel unei doctrine politice. Credem că viața culturală în ansamblul său va fi afectată de astfel de intervenții politice în viața Universității de Teatru și Film din Budapesta.
Ne alăturăm astfel numeroaselor personalități și organizații din spațiul cultural european, care și-au exprimat solidaritatea cu studenții și Senatul SZFE”, se arată în scrisoarea deschisă.
Între teatrele semnatare ale documentului comun se numără Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu-Gheorghe, Teatrul „Ariel”Târgu-Mureș și Teatrul Național din Târgu-Mureș, Teatrul „Csíki Játékszín” din Miercurea-Ciuc, Teatrul de Nord Satu-Mare, Teatrul de Păpuși „Puck” și Teatrul Național Cluj-Napoca din Cluj-Napoca, Teatrul “Figura” Gheorghieni, mai multe teatre din București și din alte orașe precum Timișoara, Galați, Brăila, Sibiu, Alba-Iulia, Deva, Giurgiu, Ploiești, Constanța, Târgoviște sau Piatra-Neamț. Demersul este susținut inclusiv de UNITER prin Aura Corbeanu, vicepreședinte executiv.
Acest site folosește "cookies". Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora. Cookie settingsACCEPT
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
