Author: Mirela Cara-Dragu

Categories
Locale Stiri

Cum vrea subprefectul USR PLUS, Dulányi-Balogh Szilárd, să schimbe relațiile dintre instituții în Județul Covasna

Într-o postare bilingvă, română și maghiară, pe pagina sa de Facebook, subprefectul USR PLUS, Dulányi-Balogh Szilárd, a declarat că intenționează să schimbe paradigma la nivel de comunicare între instituții. În acest scop, subprefectul și-a propus să meargă în teritoriu pentru a avea un dialog cu primarii din localitățile covăsnene și a afla care sunt nevoile lor reale.

„După o lună de activitate în cadrul Instituției Prefectului județului Covasna și la o săptămână de la întregirea echipei de conducere, în calitate de subprefect mi-au revenit atribuții în domeniul coordonării activității juridice din Prefectură.

Dacă în prima parte a lunii anterioare – până în 11 martie – am exercitat atribuțiile de prefect, din acea dată, atribuțiile au fost preluate de celălalt subprefect, iar din 1 aprilie suntem în echipă completă.

Pentru a încerca o schimbare de abordare, începând de astăzi, voi efectua deplasări, vizite în teritoriu, încercând să ajung la majoritatea Primăriilor din județ pentru a încerca maparea problemelor, doleanțelor Primăriilor și pentru a încerca o schimbare de paradigmă în relațiile interinstituționale și comunicaționale.

În consecință, prima mea vizită în teritoriu a fost în Valea Mare și Întorsura Buzăului. Mulțumesc tuturor pentru primire și pentru deschiderea de care au dat dovadă”, sunt cuvintele lui Dulányi-Balogh Szilárd.

Sursă și foto: Facebook/ Dulányi-Balogh Szilárd

Categories
Locale Stiri

Gestul cu care câțiva tineri din Sfântu Gheorghe au atins întreaga comunitate de Paștele catolic

În aceste zile, pentru credincioșii catolici, reformați, dar și de alte culte are loc cea mai însemnată sărbătoare a creștinilor, Paștele, care celebrează victoria morții asupra vieții prin Învierea lui Hristos. Cum sărbătorile religioase sunt un prilej de manifestare a iubirii față de aproape, câțiva tineri din Sf. Gheorghe le-au oferit flori cadrelor medicale de la Spitalul Județean, în semn de solidaritate și empatie față de lupta pe care acestea o duc pentru viața fiecărui om, cu precădere în această perioadă de pandemie. 

Gestul tinerilor a impresionat întreaga comunitate, dar i-a mișcat în mod deosebit pe angajații de la spital, pentru care nu există sărbătoare în liniște, salvarea vieții aproapelui lor fiind cu mult mai importantă. 

„Protestele împotriva Covid-19 care au avut loc în ultimele zile (am văzut cazuri în care angajați ai spitalelor au fost claxonați și jigniți), au inspirat un grup de liceeni și studenți, care astăzi i-au surprins pe angajații spitalului nostru, oferindu-le flori și aplauze în semn de apreciere pentru munca depusă zi și noapte, chiar și de Paște. 

Acest gest de bunătate și empatie, venit din partea grupului de tineri, ne-a mișcat profund și suntem recunoscători!”, a fost mesajul transmis de reprezentanții Spitalului Județean de Urgență „Dr Fogolyán Kristóf” Sfântu Gheorghe pe pagina de Facebook a instituției. 

Profităm de acest prilej pentru a le ura și noi sănătate și putere de muncă tuturor cadrelor medicale care de un an încheiat nu mai știu ce e odihna și stau mai mult departe de propriile familii, dar și pentru a le ura tuturor cititorilor noștri care sărbătoresc azi un Paște fericit. Kellemes húsvéti ünnepeket!

Foto: Facebook/Spitalul Județean de Urgență „Dr Fogolyán Kristóf” Sfântu Gheorghe

Categories
Nationale Stiri

„Urmărește Ungaria să desprindă Transilvania de România?” – ce răspund românii

Potrivit unui sondaj realizat recent, aproape jumătate din români consideră că principalul interes al Ungariei față de țara lor este acela de a „desprinde Transilvania de România” pentru a o anexa. Chiar și după un secol, problema Transilvaniei generează discuții și reacții negative nu doar la nivel diplomatic, între cele două state, ci și la nivel național.

INSCOP Research, o companie privată de cercetare sociologică, comunicare publică și științe politice, a publicat recent rezultatele unui nou sondaj. Acesta este parte a unui studiu mai amplu numit „Neîncredere publică: Vest versus Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenul știrilor false”. 

Cel de-al treilea capitol al sondajului are în vedere atitudinea românilor față de companiile străine, relația cu Ungaria, opinia asupra minorităților și spațiul Schengen. 

Una dintre cele mai sensibile întrebări a fost cea referitoare a intenția Ungariei de a anexa Transilvania la teritoriul său. Respondenții cărora li s-a cerut să își exprime acordul sau dezacordul față de afirmația „Ungaria urmărește să desprindă Transilvania de România” au răspuns după cum urmează:

  • 49,5% DA 
  • 43,2% NU 
  • 7,5% nu au răspuns sau nu au știut ce să răspundă. 

Interesant este și faptul că 87,2% dintre români consideră că țara trebuie să protejeze drepturile minorităților care trăiesc pe teritoriul său. 

Majoritatea intervievaților (78%) consideră că românii sunt percepuți ca „cetățeni de rangul doi” în UE. Cu toate acestea, aceeași majoritate consideră că România are locul său în politica internațională și în alianțele militare, dar mai are de lucru în privința protejării intereselor naționale, chiar dacă asta ar însemna uneori periclitarea poziției sale de stat membru al UE.  

Același studiu a mai scos la iveală faptul că 51.6% din respondenți au încredere în Uniunea Europeană și 49,4% au se încred în NATO. 

Cât privește țările din regiune sau de la nivel mondial, nivelul de încredere al românilor în acestea variază semnificativ. Germania este țara care se bucură de cea mai mare încredere (58%), urmată de SUA cu 47%, în vreme ce China (19%) și Rusia ( 16% ) se situează în partea de jos a listei.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research și finanțat de Trustul Mării Negre pentru Cooperare Regională, creat în cadrul unui parteneriat româno-leton-american cu scopul de a sprijini organizațiile civile și proiectele media. 

Sursa: dailynewshungary.com

Foto: activnews.ro

Categories
Internationale Stiri

Cine este Szilárd Demeter, omul care susține noua eră culturală promisă în Ungaria

Recent, lumea artistică din Ungaria a fost zdruncinată de o inițiativă a guvernului de la Budapesta care își propune alocarea a 62 de milioane de euro pentru susţinerea şi formarea de talente muzicale, finanţarea creaţiei şi a echipamentelor (studiouri, spaţii de concert). Deși lăudabilă, măsura generează temeri și suspiciuni de cenzură, întrucât pare să concretizeze promisiunea noii ere culturale promise de Viktor Orbán în 2018. 

Susținătorul fervent al noului proiect cultural este Szilárd Demeter, un personaj controversat, cunoscut pentru afirmații publice compromițătoare, care au fost la un pas de a genera conflicte diplomatice între Ungaria și Israel. 

Născut la Odorheiu Secuiesc, a lucrat cu poetul János Dénes Orbán într-o comunitate de scriitori din Transilvania și a avut o bogată activitate în domeniul jurnalismului cultural, fiind totodată și directorul Muzeului Literar Petőfi. În perioada, 2008-2014, a fost mai întâi șef de presă, apoi manager de birou al episcopului László Tőkés, pe atunci deputat în Parlamentul European, dar este cunoscut și ca lider al campaniei Partidului Popular Ungar din Transilvania (EMNP) la alegerile municipale din 2012. 

În august 2019, a fost numit comisar ministerial, calitate în care a fost responsabil pentru „dezvoltarea integrată a profesiei de carte maghiară și a colecțiilor literare publice” Această numire a fost prelungită până la 31 decembrie 2021. În vara anului 2020, a primit și funcția de „comisar ministerial pentru coordonarea și socializarea muzicii ușoare maghiare”. De pe această poziție, Szilárd Demeter, care s-a declarat orbanist 110%, a precizat cu privire la proiectul inițiat de guvernul Orbán că „este vorba de realizarea unor producţii pop şi rock ungare de calitate, de a face din ele o sursă de identitate”. Această afirmație este completată de convingerea comisarului pentru Cultură că identitatea națională maghiară „este slăbită şi trebuie restaurată”, iar „muzica poate exprima ceea ce este diferit în personalitatea, viziunea şi experienţaistorică”, astfel încât să poată fi transformată într-un instrument de resuscitare și conservare a culturii și identității ungare. 

Numele lui Szilárd Demeter  a devenit sonor la nivel internațional în noiembrie 2020, când l-a comparat pe George Soros cu Hitler, pentru ca ulterior să își retragă acuzaţiile. „Camera de gazare Európa Soros György: gazul otrăvitor se scurge din capsula unei societăţi deschise multiculturale, fiind letal pentru modul de viaţă european. … Acum, liberalii doresc să-i excludă pe polonezi şi pe unguri din comunitatea politică în care mai au drepturi. Noi suntem noii evrei,… iar George Soros este Führerul liberal. Armata liberalismului îl venerează într-un mod mai servil decât a fost deificat Hitler”, au fost cuvintele care au stârnit reacții puternice la nivel internațional și care au făcut ca Szilárd Demeter să rămână și fără cont pe Facebook. 

În opoziție cu inițiativa guvernamentală ungară, a intrat Ferenc Megyeri, solist al grupului punk ‘HétkŕznaPI CSAlŕłdŕˇsok’ (Decepţiile cotidianului) înfiinţat în 1990, susținător al lui  Soros. Acesta pretinde că, în timpul unui concert înregistrat în octombrie, înainte de difuzarea lui în decembrie la televiziune, organizatorii l-au rugat să renunţe la tricoul pe care era scris numele „Soros”. „Am refuzat şi postul a făcut gros-planuri cu chipul meu”, evitând cu grijă să filmeze mesajul, a povestit acesta într-un interviu.  Melodiile „Viktor” şi „Absurdistan”, care critică politica din Ungaria, au fost tăiate la montaj, a mai precizat artistul în vârstă de 55 de ani, ceea ce îl face neîncrezător în faţa noului proiect. „Dacă ideea este de a ajuta muzicienii, atunci de ce nu – până la urmă, este vorba despre banii contribuabililor, sunt banii noştri. Dar cred că majoritatea grupurilor vor încasa banii în schimbul tăcerii”, a spus Megyeri.    

Scepticismul lui Ferenc Megyeri este împărtășit și de compozitorul şi chitaristul de renume, Zoltán Czutor, care se teme de o eventuală „îndoctrinare, cu elevi care vor asista la opere rock naţionaliste”, în timp ce muzicienii riscă să nu aibă mijloace de a rezista. 

Surse: cotidianul.ro și adevarul.ro

Foto: maszol.ro

Categories
Locale Stiri

STUDIU: 29% din români, deranjați când se vorbește maghiară în jurul lor

Potrivit cercetării Minority Monitor 2020, majoritatea românească acceptă minoritatea maghiară, dar se simte incomod când cineva vorbește maghiară în jurul său. Datele referitoare la atitudinea anti-maghiară în România, care reies din studiul făcut recent de echipa de cercetare, au fost prezentatede curând la Sf. Gheorghe de către experții de la Institutul de Politici Publice din Ținutul Secuiesc.

Concluziile cercetării au fost prezentate de sociologul Tamás Kiss, coordonator al studiului, de István Gergő Székely, directorul de cercetare al Institutului de Politici Publice din Ținutul Secuiesc, și de Tibor Toró, directorul de cercetare al Institutului Bálványos.

Studiul s-a desfășurat pe un eșantion reprezentativ, pe baza unui sondaj telefonic și online. Respondenții au fost împărțiți în două grupuri. Un grup a pus întrebări despre minorități în general, celălalt a pus aceleași întrebări, dar despre maghiari.În timp ce majoritatea primului grup a acceptat, de pildă, problema dublei cetățenii fără probleme, majoritatea celui de-al doilea grup a avut o poziție negativă când a oferit răspuns cu privire la dubla cetățenie a minorității maghiare, ceea ce,potrivit lui Tamás Kiss, poate fi interpretat drept atitudine anti-maghiară. 

Din studiul în discuție reiese totodată că majoritatea românilor intervievați acceptă maghiarii în familiile lor, dar și ca angajați sau ca prestatori de servicii de orice fel. Comunitatea maghiară din România este la rândul său deschisă către români, dar manifestă o mai mare retincență când vine vorba de includerea românilor în familie. Potrivit lui Tamás Kiss, acest lucru se poate explica prin faptul că în familiile mixte româno-maghiare predomină de obicei limba maternă a celuicare aparține națiunii majoritare.

Potrivit lui Tibor Toró, cercetarea relevă că 29% dintre românii intervievați sunt deranjați dacă se vorbește maghiară în compania lor sau chiar pe stradă. Două treimi dintre românii chestionați au declarat că, atunci când un român apare într-ungrup de maghiari, aceștia ar trebui să treacă imediat la română. Două treimi dintre ei cred, de asemenea, că maghiarii nici nu vor să vorbească românește. 

În ceea ce privește corectitudinea utilizării limbii române la nivel de limbă nematernă, cercetarea arată că 55% dintre respondenți le tolerează altor naționalități faptul de a vorbi incorect românește, cu accent sau bâlbâială, dar nu șiminorității maghiare. În cazul acesteia din urmă, doar 21% dintre români acceptă greșelile de exprimare în limba română.

O concluzie interesantă ar fi deci aceea că minoritatea maghiară ar fi acceptată mai ușor de majoritatea română dacă ar schimba limba. Potrivit lui Tamás Kiss, societatea românească, în special clasa de mijloc, își definește europenitatea prin faptul că este sensibilă la discriminare. Asta înseamnă că drepturile minorităților și drepturile lingvistice ar trebui să fie strâns legate de discriminare, chestiune la care majoritatea românilor este sensibilă. Cu toate acestea, potrivit cercetătorilor prezenți la Sfântu Gheorghe, în prezent, majoritatea românilor consideră că utilizarea limbii maghiare de către etnicii maghiari nu este un drept, ci un privilegiu.

În timpul prezentării, Tamás Kiss a atras atenția asupra faptului că maghiarii din România nu sunt „conștienți de discriminare”, adică cei mai mulți dintre ei consideră firesc și nu că e nedrept faptul că românii și maghiarii nu sunt egaliîn România – „chestiune pe care statul național român o analizează de mai mult de o sută de ani”, spune coordonatorul studiului. Mai mult decât atât, maghiarii nici măcar nu se așteaptă ca românii din zonele locuite majoritar de maghiari să învețe limba maghiară.

Tibor T. Toró, președintele executiv al EMNP, a declarat că, deși românii acceptă ungurii la nivel individual, ei îi tratează diferit când vine vorba de raportarea la comunitate. În opinia acestuia, este șocant faptul că cercetarea demonstrează că limba maghiară deranjează majoritatea românilor, motiv pentru care consideră că trebuie să se solicite anumite modificări la nivel legislativ în acest sens și să se încerce sensibilizarea națiunii majoritare.

În context, primarul municipiului, Árpád Antal, a atras atenția asupra fenomenului de anti-maghiaritate prezent în mediul online, unde se manifestă nestingherit de aproximativ 20 de ani. El și-a exprimat totodată convingerea că, în Ținutul Secuiesc, unde comunitatea maghiară trăiește într-un număr mare, apare discriminarea și la nivelul veniturilor, în opinia edilului, mult mai mulți români ocupând poziții cu venituri mari.

Sursă: slagerradio.ro

Foto: hotnews.ro

Categories
Opinii

Gânduri de ziua maghiarilor, la un an de Contact-Kontakt

Supărată pe mersul lucrurilor în România, în 2019, m-am mutat în Anglia. Pe lângă haine, câine și copil, am cărat cu mine toate obiectele de suflet între care și câteva zeci de cărți, pentru ca mai apoi să le car înapoi. Deși Anglia are farmecul ei, iar eu plecasem plină de entuziasm, n-am reușit să mă adaptez la lumea care o compune și la tot ce înseamnă ea. 

Pe măsură ce timpul se scurgea, sentimentul că nu aparțin acelui loc se intensifica într-atât, încât sădea în întreaga mea ființă dorința acută și stupidă de a mă așeza în opoziție cu ceilalți. Mintea mea compunea febril scenarii absurde în care eu, în calitate de personaj principal, le urlam pe stradă oamenilor că sunt româncă, îmi iubesc limba și mă bucur că m-am născut în țara aia pe nedrept criticată. Mă linișteam de fiecare dată la gândul că niciunul dintre acei oameni nu-mi ceruse să mă duc în țara lui. Fusese numai și numai alegerea mea, pe care nu conteneam să o regret. 

Am înțeles din experiența aceea că, de fapt, urla în mine nevoia de a-mi păstra identitatea. Dintr-odată, să provin din țara unde votul se acordă la schimb cu o găleată cu făină, unde micii sfârâie solemn pe grătare în tandem cu hulitele manele, ori de câte ori e ceva de sărbătorit, și unde spitalele sunt „purgatoriul” oamenilor îmi părea o binecuvântare. Îmi priveam cu nostalgie copilul și mă îngrozea gândul că am să-l cresc străin de mine și de rădăcinile noastre, că o să își exprime iubirea și trăirile într-o limbă pe care o îndrăgisem până nu demult, dar care nu putea ajunge niciodată în mod real la sufletul meu. 

Tot reflectând și analizând, mi-au venit în minte maghiarii pe care i-am tot întâlnit din 2015 încoace. Îi înțelesesem mereu rațional și mă împotrivisem valului de ură cu care sunt adesea împroșcați, îndeosebi pentru dorința lor de a-și conserva identitatea și valorile moștenite de la străbuni. Cu bune și cu rele. Însă experiența mea în Anglia m-a ajutat să-i înțeleg de data asta și cu sufletul. 

E greu să descrii în cuvinte cum te simți când un context pe care nu-l poți controla încearcă să dizolve ceea ce ești. Ai o tendință naturală de a te opune și a rezista. Vrei cu tot dinadinsul să spui lumii în gura mare că ăsta ești tu și cine ești te face să te simți mândru, în timp ce orice gest ostil al celorlalți capătă în mintea ta amploarea pe care cel mai probabil nici n-o are. 

Din 2019 încoace, m-a urmărit mereu un singur gând: dacă pentru mine, care am ales să mă stabilesc într-un alt teritoriu, în doar jumătate de an, a fost atât de greu să nu fiu eu, oare cum trebuie să fie pentru acești oameni sentimentul că sunt adesea nedoriți în propria lor casă? Pentru că da, ne convine sau nu, maghiarii din România sunt la ei acasă ca și noi și nu sunt altceva decât victimele nemiloasei istorii, care ne poate lovi și pe noi în orice clipă. Nimic și nimeni nu ne garantează siguranța pe vecie, iar asta nu ar trebui să ignorăm. 

Azi, este 15 martie, iar prietenii mei maghiari sărbătoresc. Poate cu noduri în gât și cu tristețe în suflet, știind cât de hulită este sărbătoarea lor și cât de ostil sunt priviți pentru nevoia lor de a își conserva identitatea. De aceea, azi, pe lângă „Tisztelet a magyar hősöknek!” și „La mulți ani!”, eu le urez să aibă în continuare forța și voința de a rămâne ceea ce sunt, precum și cutezanța de a le spune tuturor „Magyar vagyok és büszke vagyok erre!”. 

Foto: digi24.ro 

Categories
Politic

Fostul senator UDMR, György Frunda, nemulțumit de actuala conducere a UDMR

Într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, fostul senator UDMR, György  Frunda, a prezentat pe larg câteva aspecte negative cu privire la politica purtată de UDMR în ultimii 10 ani, de când conducerea formațiunii a fost preluată de Kelemen Hunor. Între acestea, se numără și prea marea apropiere de FIDESZ, partidul premierului ungar, Viktor Orbán. 

„În 2011, la congresul de reînnoire al UDMR, am ales un nou președinte care să conducă formațiunea, urmând principiul continuității. Markó Béla, care a predat ștafeta, l-a susținut atunci pe Kelemen Hunor, în speranța că acesta, ca nou președinte ales, va continua drumul bătătorit de el și echipa lui, precum și politica în care a crezut și în baza căreia a funcționat Uniunea până atunci”, a spus fostul senator în postarea sa. 

Acesta a afirmat totodată că UDMR și-a pierdut caracterul federal, conducerea partidului fiind cea care ia acum toate deciziile, în timp ce Consiliul Reprezentanților are doar un rol simbolic. Mai mult decât atât, comunicarea cu reprezentanții români și societatea civilă, promovată de Markó Béla, nu se mai regăsește azi în UDMR, după părerea lui Frunda, care crede că „actuala conducere a abandonat principiul aplicat timp de 20 de ani, din 1990 până în 2011, potrivit căruia drepturile comunității maghiare din România pot fi negociate doar cu partenerii, părțile române și societatea civilă”. 

Nici relațiile sănătoase cu cele mai importante partide maghiare, din timpul lui Markó Béla, nu s-au păstrat. Deși imaginea reprezentanților UDMR din Transilvania este încă una pozitivă, în ochii alegătorilor, se remarcă adoptarea viziunii FISESZ, în detrimentul propriilor obiective, această situație urmând sa aibă ecouri în viitor. „În timpul președinției lui Markó Béla, Uniunea a menținut relații sănătoase cu cele mai importante partide maghiare. Am evitat întotdeauna situația în care orice partid din Ungaria să ajungă să aibă o sucursală în Transilvania. Am crezut și credem în continuare că ungurii din Transilvania sunt suficient de înțelepți cât să-și decidă propriul destin, nu au nevoie de sfaturi bune nici de la Budapesta, nici de la București. […] Astăzi, reputația Uniunii este încă bună, experiența și profesionalismul politicienilor maghiari din Transilvania sunt recunoscute, dar UDMR a dispărut cumva din viața publică din România. Acest lucru se datorează în principal faptului că conducerea Uniunii lasă decizia alegătorilor cu privire la aspecte importante (de exemplu, în legătură cu referendumul asupra familiei), pierzându-și astfel propriul rol de formare și orientare a opiniei publice. Vedem din ce în ce mai mult că politizarea UDMR din București se estompează și se comportă treptat ca o entitate politică pro-guvernamentală în Ungaria. Poate că au dreptate cei care spun că UDMR-ul de astăzi este mai mult o reprezentare FIDESZ-ului în Transilvania decât o reprezentare de interes independent în București”, susține fostul senator UDMR.

Acesta mai arată în postarea sa și că situația actuală în care se află Uniunea prezintă avantaje incontestabile: de strategiile economice, culturale și de conservare a identității externe ale guvernului maghiar beneficiază atât regiunea, cât și comunitatea. Dezavantajul este însă că UDMR plătește un preț ridicat pentru toate acestea, între care cel mai mare este acela că nu mai are propria viziune și nu-și mai determină politica pentru viitor.

Fostul senator opinează, de asemenea, că numărul voturilor exprimate pentru UDMR este în continuă scădere în toate alegerile. El mai adaugă și că faptul că Uniunea se află la guvernare reprezintă o provocare, dar și o oportunitate de a obține rezultate în domenii importante ca dezvoltarea, mediul, tineretul și sportul, dar și de a-și schimba imaginea de eternii dușmani maghiari, într-una de parteneri activi. „Există, de asemenea, șansa ca UDMR să poată readuce la aceeași masă președinții României și Ungariei, cu o politizare inteligentă și înțeleaptă, rezolvând astfel o tensiune transnațională de 24 de ani. Ar putea deschide un nou capitol în registrul respectului reciproc și al coexistenței. Fără cuvinte mari,președintelui și conducerii actuale ale Uniunii li s-a oferit ocazia istorică de a schimba dușmanul etern al maghiarilor cu o prezență mai activă la București și de a face un mare pas spre coexistență pașnică și respect reciproc”, își încheie György Frunda postarea. 

Sursă și foto: Facebook/ György  Frunda

Categories
Cultura si lifestyle

Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, alături de artiștii din Belarus

Luni, 15 februarie, pe scena Teatrului „Andrei Mureşanu” (TAM) din Sfântu Gheorghe a avut loc impresionantul spectacol-lectură, INSULTAŢI BELARUS(IA), după un text scris de Andrei Kureicik. Din distribuție au făcut parte actorii Sergiu Aliuş și Alexandrina Ioana Costea, alături de elevii Liceului de Arte Plugor Sandor – Viviana Covalcic, Carla Gancz, Ana Maria Popa, Andra Ropota, Adrian Manole şi Andrei Mihai. Regia i-a aparținut Deliei Dușa.

Prin acest spectacol, TAM s-a alăturat programului Belarus(sia) Worldwide Reading Project – un proiect mondial de lecturi prin care oamenii de teatru din întreaga lume îşi exprimă solidaritatea cu poporul belarus, care în 2020 a luat atitudine împotriva abuzurilor preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, considerat ultimul dictator al Europei, şi a ieşit în stradă cu scopul de a-şi obţine libertatea şi dreptul la alegeri corecte şi libere.

În cadrul acestei acţiuni fără precedent s-au reunit 15 teatre din România şi unul din Republica Moldova. Cei interesați mai pot vedea încă aceste spectacole, care se joacă pe un text identic, ce surprinde prin sensibilitate și acuratețe a unor evenimente de amploarea celor din Belarus, la care am asistat toți de la distanță. 

Până pe 22 februarie 2021, zilnic continuă să se organizeze astfel de spectacole, fie fizic, fie online, deci doritorii nu trebuie decât să se mobilizeze să afle unde pot vedea măcar unul dintre ele, pentru că merită întrucât textul spune în subsidiar povestea încurcată a luptei oamenilor de a obține o guvernare democratică și de a-și garanta lor înșile drepturile și libertățile care li se cuvin. 

Proiectul a luat naștere în România la iniţiativa Ralucăi Rădulescu, traducătoarea în limba română a piesei INSULTAŢI BELARUS(IA).

Situaţia de la Teatrul Naţional „Ianka Kupala” din Minsk a fost unul dintre motivele principale ale acestei acţiuni de solidaritate: în august 2020, directorul Pavel Latuşko, fost ministru al culturii şi ambasador al Belarusului în Polonia şi Franţa, a fost demis pentru declaraţii de susţinere a protestatarilor. În semn de solidaritate, şi-au dat demisia majoritatea angajaţilor. Pe 26 august, cu doar 20 de zile înainte de a împlini 100 de ani de la înfiinţare Teatrul Naţional din Misnk a încetat să mai existe. Trupa s-a reunit într-un subsol, unde continuă să lucreze, difuzându-şi spectacolele online.

În acest context, dramaturgul Andrei Kureicik a scris, în timp ce mergea la proteste, o piesă despre realitatea în care trăia el însuşi alături de toată ţara, folosind ca punct de pornire declaraţiile lui Aleksandr Lukaşenko şi ale Svetlanei Tihanovskaia, liderul opoziţiei bieloruse şi candidată la alegerile din august 2020, riscându-şi propria libertate şi viaţa familiei ei. De altfel, ea este cea care ar fi câştigat alegerile dacă acestea nu ar fi fost fraudate de conducerea actuală.

INSULTAŢI BELARUS(IA) este o piesă dură, dar plină de demnitate şi umor, în care pe lângă cei doi candidaţi la preşedinţie, mai sunt cinci personaje reprezentative, a căror viaţă a fost afectată în mod tragic de decizia lui Lukaşenko de a înăbuşi revoluţia paşnică a bieloruşilor prin violenţă şi tortură. Este o imagine a ceea ce se întâmplă acum în Belarus, dar se poate întâmpla oriunde, oricând, este un strigăt de ajutor şi un semnal de alarmă, prin care se doreşte conştientizarea de către un public cât mai larg a unei situaţii concrete şi totodată a pericolului reprezentat de orice formă de dictatură.

Mai jos, lista teatrelor programate să mai susțină spectacole-lecutră după același text:

  • 17 februarie 2021 – Unteatru din Bucureşti
  • 18 februarie 2021 – Teatrul de Stat din Constanţa19 februarie 2021 – Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi
  • 20 februarie 2021 – Teatrul Municipal „Matei Vişniec” din Suceava
  • 21 februarie 2021 – Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri” din Craiova
  • 22 februarie 2021 – Teatrul Naţional Târgu Mureş – Compania Liviu Rebreanu

Foto: Facebook Teatrul Andrei Mureșanu

Categories
Locale Stiri

După mulți ani, tensiunile dintre Prefectura Covasna și Primăria Sf. Gheorghe ar putea lua sfârșit

Pentru primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, faptul că județul Covasna va avea prefect UDMR nu poate fi decât o ușurare. La nivel local, este cunoscut faptul că între Prefectură și Primărie au existat constant disensiuni, mai mult sau mai puțin justificate. Prin urmare, numirea lui Ráduly István la conducerea Prefecturii se conturează ca o speranță de colaborare și ca o oportunitate ca Prefectura și primăriile din județ să fie „de aceeași parte a baricadei”.

Într-o conferință de presă ținută joi, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, care este și președintele UDMR Sfântu Gheorghe, a vorbit exact despre schimbarea pe care o va aduce această numire în județ. 

„Consider că este un început nou pentru relația dintre administrația locală și Instituția Prefectului. În calitate de primar a avut ocazia să se întâlnească și cu profesionalismul, dar și cu reaua-credință care a venit din când în când dinspre Instituția Prefectului. Noi sperăm că va fi o colaborare corectă, în cadrul legii, al Constituției, și că va dispărea acel rol al Prefecturii pe care l-a enunțat la un moment dat fostul prefect Codrin Munteanu, că Prefectura trebuie să fie cea care trage frâna de mână în dezvoltarea județului și a localităților. Vrem să avem o Instituție a Prefectului care este interesată în dezvoltarea județului și a localităților, și sunt convins că va fi o colaborare corectă și cu cei doi subprefecți care au fost deja nominalizați de colegii din coaliția de guvernare”, a spus edilul care a mai adăugat că de foarte multe ori Prefectura și primăriile se aflau de părți diferite ale baricadei.

În vârstă de 52 de ani, Ráduly István, care a fost selectat din 12 propuneri înaintate de UDMR,  este licențiat în drept, doctor în geografie și specialist în dezvoltare rurală și turism.

Conform informațiilor cuprinse în CV-ului său, între anii 1997 – 2004 a fost profesor de geografie la Şcoala Generală „Gödri Ferenc” din Sfântu Gheorghe, iar începând din 2004 este lector universitar în cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Ştiinţe Economice și Gestiunea Afacerilor. În iunie 2004, acesta a fost ales pentru prima dată primar al comunei Ozun, de atunci câştigând alte 4 mandate de primar (17 ani).

Potrivit Antal Árpád, forul statuar al UDMR Covasna a decis nominalizarea lui Ráduly István abia miercuri seara. CV-ul acestuia a fost transmis și viceprim-ministrului Kelemen Hunor și, cel mai probabil, noul prefect va fi numit oficial în funcție în zilele sau săptămânile următoare. 

„Deocamdată nu pot să răspund la întrebarea ce pot eu să fac din funcția de prefect, dar un lucru este sigur: voi fi cinstit, corect, și voi avea grijă ca legile României să fie respectate, dar aceleași legi care sunt respectate peste tot pe teritoriul României, și la Constanța, și la Timișoara, și în Covasna. O să am un singur scop: dezvoltarea sustenabilă a județului (…) Intru pe ape străine, deși lucrez de aproape 17 ani în administrația publică și am predat și legislație în cadrul universității”, a declarat între altele Ráduly István.

Cât privește locul rămas vacant la Primăria Ozun, până la organizarea unui nou scrutin, conform prevederilor Codului administrativ, dacă numirea lui Ráduly István în funcția de prefect va fi oficializată, atribuțiile în cadrul Primăriei Ozun vor fi preluate de actualul viceprimar, Szabó Anna Mária, care se află la al doilea mandat.

Sursa: WeRadio Sfântu Gheorghe

Foto: covasnamedia.ro 

Categories
Cultura si lifestyle

Teatrul Tamási Áron din Sfântu Gheorghe deschide ușile pentru spectatorii români

De șase ani de când m-am stabilit în Sfântu Gheorghe, am văzut câteva producții ale Teatrului Tamási Áron, unele doar în maghiară, altele cu subtitrare în limba engleză. De aceea, comunicatul de presă transmis de TTA către presa locală, prin care informează că în luna februarie se adresează publicului vorbitor de limbă română este pentru mine o surpriză pe care nu o așteptam. 

În opinia mea, teatrul maghiar ar fi trebuit dintotdeauna să se adreseze și publicului vorbitor de limbă română și să monteze absolut toate spectacolele de așa manieră, încât să se asigure că poate oferi și o traducere pentru publicul român interesat. De aici și bucuria pe care mi-o oferă această veste, dar mai ales speranța că, în sfârșit, facem pași către normalitate.

În calitatea mea de om care a organizat multe evenimente pentru publicul român din Sfântu Gheorghe, am însă și o mare rezervă față de succesul acestui nou proiect al TTA, pe care îl consider salutar. Experiența mi-a demonstrat că românii de aici (nu toți, dar mulți) se lasă greu convinși să participe la evenimente culturale. Cea mai mare parte a publicului prezent la evemnimentele pentru publicul român, pe care le-am organizat personal la Sfântu Gheorghe în decursul anilor petrecuți aici, a fost compusă din maghiari. Excepție a făcut un singur eveniment la care a participat părintele ortodox Constantin Necula. 

Având în vedere experiența mea și contextul pandemic în care ne aflăm, nu reușesc să îmi animez speranța cine știe cât. Rămâne de văzut în ce măsură scepticismul meu va fi sau nu confirmat.

Până atunci, doritorii trebuie să știe că producțiile TTA care vor beneficia și de traducere în limba română sunt Spectacolul!; Restul l-ați văzut deja la cinema și Când coboară luna plină peste second hand. Acestea sunt programate după cum urmează:

  • marți, 2 februarie, ora19:00,  Spectacolul! – episodul 1, proiecție în Sala Mare a Teatrului –  Bán József
  • duminică, 7 februarie, ora 19:00, Restul l-ați văzut deja la cinema – regia Botos Bálint
  • duminică, 14 februarie, ora 19:00,  Când coboară luna plină peste second hand, regia Radu Afrim
  • marți, 16 februarie, ora 19:00, Spectacolul! – episodul 2,  proiecție  în Sala Mare a Teatrului – Bán József
  • joi, 25 februarie, ora 19:00, Spectacolul! – episodul 3, proiecție în Sala Mare a Teatrului – Bán József.

Cu traducere în limba română se vor transmite online, pe platforma eventim.ro, și primele două episoade ale producției Spectacolul!, după cum urmează: episodul 1, pe 3 și 10 februarie, de la ora 19:00; episodul 2,  pe 17 și 24 februarie, de la ora 19:00.

Sursa: covasnamedia.ro

Foto: Facebook TTA