Potrivit cercetării Minority Monitor 2020, majoritatea românească acceptă minoritatea maghiară, dar se simte incomod când cineva vorbește maghiară în jurul său. Datele referitoare la atitudinea anti-maghiară în România, care reies din studiul făcut recent de echipa de cercetare, au fost prezentatede curând la Sf. Gheorghe de către experții de la Institutul de Politici Publice din Ținutul Secuiesc.
Concluziile cercetării au fost prezentate de sociologul Tamás Kiss, coordonator al studiului, de István Gergő Székely, directorul de cercetare al Institutului de Politici Publice din Ținutul Secuiesc, și de Tibor Toró, directorul de cercetare al Institutului Bálványos.
Studiul s-a desfășurat pe un eșantion reprezentativ, pe baza unui sondaj telefonic și online. Respondenții au fost împărțiți în două grupuri. Un grup a pus întrebări despre minorități în general, celălalt a pus aceleași întrebări, dar despre maghiari.În timp ce majoritatea primului grup a acceptat, de pildă, problema dublei cetățenii fără probleme, majoritatea celui de-al doilea grup a avut o poziție negativă când a oferit răspuns cu privire la dubla cetățenie a minorității maghiare, ceea ce,potrivit lui Tamás Kiss, poate fi interpretat drept atitudine anti-maghiară.
Din studiul în discuție reiese totodată că majoritatea românilor intervievați acceptă maghiarii în familiile lor, dar și ca angajați sau ca prestatori de servicii de orice fel. Comunitatea maghiară din România este la rândul său deschisă către români, dar manifestă o mai mare retincență când vine vorba de includerea românilor în familie. Potrivit lui Tamás Kiss, acest lucru se poate explica prin faptul că în familiile mixte româno-maghiare predomină de obicei limba maternă a celuicare aparține națiunii majoritare.
Potrivit lui Tibor Toró, cercetarea relevă că 29% dintre românii intervievați sunt deranjați dacă se vorbește maghiară în compania lor sau chiar pe stradă. Două treimi dintre românii chestionați au declarat că, atunci când un român apare într-ungrup de maghiari, aceștia ar trebui să treacă imediat la română. Două treimi dintre ei cred, de asemenea, că maghiarii nici nu vor să vorbească românește.
În ceea ce privește corectitudinea utilizării limbii române la nivel de limbă nematernă, cercetarea arată că 55% dintre respondenți le tolerează altor naționalități faptul de a vorbi incorect românește, cu accent sau bâlbâială, dar nu șiminorității maghiare. În cazul acesteia din urmă, doar 21% dintre români acceptă greșelile de exprimare în limba română.
O concluzie interesantă ar fi deci aceea că minoritatea maghiară ar fi acceptată mai ușor de majoritatea română dacă ar schimba limba. Potrivit lui Tamás Kiss, societatea românească, în special clasa de mijloc, își definește europenitatea prin faptul că este sensibilă la discriminare. Asta înseamnă că drepturile minorităților și drepturile lingvistice ar trebui să fie strâns legate de discriminare, chestiune la care majoritatea românilor este sensibilă. Cu toate acestea, potrivit cercetătorilor prezenți la Sfântu Gheorghe, în prezent, majoritatea românilor consideră că utilizarea limbii maghiare de către etnicii maghiari nu este un drept, ci un privilegiu.
În timpul prezentării, Tamás Kiss a atras atenția asupra faptului că maghiarii din România nu sunt „conștienți de discriminare”, adică cei mai mulți dintre ei consideră firesc și nu că e nedrept faptul că românii și maghiarii nu sunt egaliîn România – „chestiune pe care statul național român o analizează de mai mult de o sută de ani”, spune coordonatorul studiului. Mai mult decât atât, maghiarii nici măcar nu se așteaptă ca românii din zonele locuite majoritar de maghiari să învețe limba maghiară.
Tibor T. Toró, președintele executiv al EMNP, a declarat că, deși românii acceptă ungurii la nivel individual, ei îi tratează diferit când vine vorba de raportarea la comunitate. În opinia acestuia, este șocant faptul că cercetarea demonstrează că limba maghiară deranjează majoritatea românilor, motiv pentru care consideră că trebuie să se solicite anumite modificări la nivel legislativ în acest sens și să se încerce sensibilizarea națiunii majoritare.
În context, primarul municipiului, Árpád Antal, a atras atenția asupra fenomenului de anti-maghiaritate prezent în mediul online, unde se manifestă nestingherit de aproximativ 20 de ani. El și-a exprimat totodată convingerea că, în Ținutul Secuiesc, unde comunitatea maghiară trăiește într-un număr mare, apare discriminarea și la nivelul veniturilor, în opinia edilului, mult mai mulți români ocupând poziții cu venituri mari.
Sursă: slagerradio.ro
Foto: hotnews.ro