Cu ocazia zilei de 15 martie 2022, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, vicepremierul României, Kelemen Hunor a afirmat că cetăţenii Ucrainei duc astăzi o luptă pentru libertate, aşa cum au făcut-o tineretul revoluţionar din martie 1848, iar toţi cei care iubesc libertatea sunt alături de ei. Declarațiile lui Kelemen Hunor pot părea că nu se înscriu în retorica lui Viktor Orban și a susținătorilor săi din România, care, deși nu a susținut invazia Ucrainei, a evitat să condamne în termeni clari deciziile lui Vladimir Putin privind „operațiunea militară specială” din statul vecin.
El a declarat: nicio naţiune nu are dreptul de a priva o altă naţiune de libertatea ei şi niciun stat nu este îndreptăţit să atenteze la existenţa altui stat, să-i ocupe teritoriul şi să ucidă sau să alunge populaţia civilă a acestuia.
“Astăzi cetăţenii Ucrainei luptă pentru libertate! Aşa cum tineretul revoluţionar din martie 1848 au luptat pentru libertate. Toţi cei care iubesc libertatea sunt astăzi alături de ei. Ei sunt de partea libertăţii şi se opun agresorului, se opun invaziei ruseşti. Aşa facem şi noi. Aceasta este singura atitudine corectă în momentul actual” – a spus politicianul, care este totodată viceprim-ministru al guvernului României.
El a adăugat: dinspre Est nu a venit niciodată securitatea, nici prosperitatea, nici libertatea. “Noi, est-europenii, nu am primit niciodată libertate de la ruşi. Noi, maghiarii, nu am primit libertate de la ruşi nici în 1848, nici în 1956 sau mai târziu” – a declarat, menţionând ca o lecţie a istoriei ultimilor peste 100 de ani, că o minoritate naţională nu poate ieşi decât învinsă din orice război, iar războaiele oricum nu au învingători.
Hunor Kelemen a încercat să ilustreze retorica falsă a actualei propagande de război ruseşti de pe reţelele de socializare evocând cazul poetului Petőfi prin termenii acestei propagande: “Petőfi Sándor, tulburătorul liniştii care s-a dedat actelor teroriste, a fost neutralizat pe câmpia de la Albeşti de către unul dintre eroii armatei de eliberare a Rusiei ţariste” – după care a pus întrebarea: cum sună această frază?
Potrivit politicianului, luptătorii pentru libertate ai Ucrainei de astăzi apără naţiunile aflate la vest, de aceea trebuie să-i susţinem pe ucraineni, pe maghiarii din Transcarpatia şi românii din Bucovina de Nord, pe fiecare cetăţean care suferă din cauza războiului. El a declarat: comunitatea maghiară din Transilvania trebuie să fie pregătită pentru primirea refugiaţilor şi să aibă grijă să nu cadă victimă nici a psihozei, nici propagandei de război.
El a subliniat, de asemenea, că Occidentul global trebuie să-şi păstreze unitatea în această perioadă. Numai astfel poate pune capăt crizei create de preşedintele Putin şi vărsării de sânge fără rost. “Pe urmă putem discuta despre toate lucrurile despre care gândim diferit” – a spus politicianul.
Hunor Kelemen a considerat că dorinţa de libertate a oamenilor este vizibilă, perceptibilă. În opinia sa, lecţia istoriei spune că asupritorul nu poate învinge niciodată, asupritorul va pierde întotdeauna.
Parlamentul de la Budapesta a oferit o surpriză lumii, alegând-o pe Katalin Novák pentru
președinția Ungariei. Aceasta este prima femeie din istoria statului vecin, care ocupă funcția respectivă. Sprijinită masiv de Fidesz, Katalin Novák, fostă ministră a Ministerului Familiei, este deja etichetată ca o viitoare marionetă a premierului Viktor Orbán.
Novák, care îşi va prelua mandatul la 10 mai, a primit 137 de voturi pentru din cele 188 exprimate (dintr-un număr total de 199 de deputaţi), în timp ce candidatul opoziţiei, Péter Róna, a primit 51 de voturi.
În primul ei discurs în calitate de președintă aleasă, Novák a promis să fie „o bună șefă de stat care să apere familia ca fundament al suveranității”. Totodată, ea a calificat drept „inacceptabilă invazia rusă în Ucraina”.
Premierul ungar Viktor Orbán a condamnat la rândul său invazia rusească din Ucraina, imediat după ce președintele Vladimir Putin a ordonat declanșarea „operațiunii militare speciale” în țara vecină.
La începutul lunii martie Orbán, considerat un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că Ungaria își va reconsidera politica externă din cauza războiului din Ucraina. Unii analiști au pus însă această declarație pe seama alegerilor parlamentare care vor avea loc în Ungaria luna viitoare.
Orbán a anunțat pe 7 martie că Ungaria nu va permite transporturi de arme către Ucraina să îi tranziteze teritoriul.
Cine este Katalin Novák
Katalin Novák, în vârstă de 44 de ani și mamă a trei copii, a fost vicepreședinte al Fidesz, până la congresul partidului din luna noiembrie a anului trecut
Ea are studii economice, de drept și administrație publică, în Ungaria și Franța, a trăit în SUA, Franța și Germania și vorbește engleza, franceza, germana și spaniola.
Într-un interviu acordat în luna decembrie site-ului de știri index.hu, Novák a respins acuzațiile că va fi o marionetă a lui Viktor Orbán, la guvernare de peste un deceniu, perioadă în care și-a consolidat controlul asupra puterii prin măsurile îndreptate împotriva presei de opoziție.
„Cei care spun că aș fi doar o marionetă în această poziție mă degradează nu doar pe mine personal, ci femeile în general. Ei presupun că o femeie nu poate fi un funcționar public suveran capabil de a lua decizii autonome”, a afirmat ea.
Novák îi va urma în funcție lui János Áder, un alt membru proeminent al partidului de guvernare Fidesz. Áder a făcut mai multe afirmații controversate de-a lungul mandatului său, comparând în luna august a anului trecut anexarea Crimeii cu Tratatul de la Trianon.
„Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat școlile și s-a făcut tot posibilul pentru ca învățământul în limba maternă să fie desființat”, a acuzat János Áder, la Kiev, la Summit-ul inaugural al Platformei Internaționale Crimeea.
János Áder, politician de carieră, a reprezentat un sprijin solid pentru Orbán, cu mici excepții ocazionale legate de unele din reformele controversate introduse de guvernul condus de acesta.
Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a invadat opinia publică din Ungaria, despre război știe practic toată lumea.
Euronews a realizat un sondaj rapid asupra modului în care maghiarii judecă cauzele și consecințele conflictelor armate.
Opinia publică din Ungaria este deja puternic împărțită cu privire la ceea ce constituie un conflict armat și care ar fi cursul corect de acțiune pentru Ungaria. Singura problemă asupra căreia există un consens relativ mare, 60%, este că Ungaria s-a apropiat prea mult de Rusia în ultimii ani.
Sondajul mai arată că percepția evenimentelor este influențată în mod semnificativ de calificările respondenților. În mod neobișnuit, numărul celor care cred ca Rusia e responsabilă pentru conflict și cei care cred că Ungaria ar trebui să sprijine mai bine Ucraina crește direct proporțional cu educația respondenților.
Potrivit sondajului, realizat la nivel național pe persoane cu vârste cuprinse între 16 și 59 de ani, 58% consideră că Rusia este responsabilă pentru conflictul din Ucraina.
În ce privește apropierea Ungariei de Rusia, 60% dintre respondenți, consideră că Ungaria s-a apropiat prea mult de Rusia și Putin, iar acest lucru o împiedică acum să ia măsuri mai puternice de partea UE și a Ucrainei. În același timp, 79% dintre tinerii absolvenți consideră că Ungaria s-a apropiat prea mult de Rusia.
Patru din zece respondenți, pe de altă parte, consideră că este important ca Ungaria să mențină relații bune cu Rusia pentru a putea obține gaz ieftin.
O majoritate clară, dar nu covârșitoare a respondenților, 58%, consideră că Rusia a atacat un stat independent. Cu toate acestea, 42% dintre cei chestionați consideră că a Rusia fost provocată de țările occidentale și de Ucraina, aducând Ucraina prea aproape de NATO. Din nou, marea majoritate a absolvenților, 79%, dau vina pe Rusia.
Majoritatea absolvenților spun că Ucraina ar trebui să fie mai bine sprijinită și șapte din zece respondenți consideră că Ungaria ar trebui să păstreze o distanță egală față de ambele părți.
Doar 2% dintre respondenți cred că Rusia ar trebui sprijinită, iar mulți alții, un sfert dintre cei chestionați, consideră că Ucraina ar trebui să fie mai bine susținută. Potrivit educației, proporțiile diferă semnificativ și în această problemă: 55% dintre absolvenții chestionați consideră că Ungaria ar trebui să sprijine mai bine Ucraina.
Majoritatea persoanelor chestionate este de acord cu interzicerea transferului de arme din Ungaria către Ucraina. În timp ce 91% dintre respondenții calificați susțin decizia guvernului ungar, doar 40% dintre absolvenți consideră mutarea Ungariei ca fiind una corectă.
Sondajul, realizat la solicitarea Euronews, a fost realizat în perioada 1 – 2 martie 2022 prin intermediul unei aplicații pentru smartphone (Opinio) pe un eșantion de 900 de persoane, reprezentative pentru sex, vârstă, educație, tip de reședință, educație și regiune.
Soția premierului Orbán, Anikó Lévai, a mers în regiunea Transcarpatia din Ucraina, unde trăiesc foarte mulți maghiari, cu un transport al Organizației Maghiare de Ajutor Ecumenic, fiind livrate 28 de tone de alimente și provizii igienice. Ea a spus că nu a fost ușor să ajungi în Ucraina, dar au depășit problemele. În Ucraina trăiesc peste 120 de mii de maghiari. Mulți dintre ei au plecat deja din țară, dar cei rămași au nevoie de ajutor.
Potrivit index.hu, Anikó Lévai este ambasadorul de bunăvoință al Organizației Maghiare de Ajutor Ecumenic. Ea a declarat pentru presa că majoritatea refugiaților din Transcarpatia provin din părțile de sud ale țării și din Kiev și a adăugat că toată lumea și-a exprimat speranța de a se putea întoarce.
Se pare că au fost ceva probleme la trecerea graniței, dar autoritățile ucrainene au fost foarte amabile cu ei. Ea a spus că autoritățile locale fac tot posibilul pentru a ajuta organizațiile de caritate. Vorbind despre sarcinile care mai urmează, Anikó Lévai a spus că, în calitate de mamă, gândurile ei sunt la copiii aflați la nevoie. „Scutece, alimente, produse neperisabile, haine calde. Dar refugiaților li s-a oferit totul”, a adăugat.
Soția premierului Orbán a subliniat că acei refugiați care își permit asta merg la hoteluri. Alții merg la familiile locale. Cei care nu au alte variante merg la cămine. Oamenii sunt speriați, dar răbdători și suportă situația cu demnitate – a spus ea pentru index.hu.
Az Orbán-kormány úgy döntött, hogy Magyarországon keresztül nem szállíthat senki sem fegyvert Ukrajnának, az ország légterét sem lehet erre használni. A magyar kormány az EU-ban ugyan megszavazta, hogy az Unió szállíthasson fegyvereket az ukrán hadseregnek, de ebben még passzívan sem kíván részt venni Magyarország.
2019-ben a kormány sokkal rugalmasabb volt, amikor orosz fegyvereket reptettek át a légtere felett. Igaz, azok a fegyverek nem háborús zónába, hanem Szerbiába mentek, ahol egy katonai bázis épült éppen Nis közelében, orosz részvétellel. Akkoriban a magyar kormány nem akadályozta meg, hogy az orosz fegyvereket Magyarország légterén keresztül reptessék. Az akkori helyzetet bonyolította, hogy 2014-ben az EU eltiltotta a tagállamokat attól, hogy részt vegyenek orosz fegyverkereskedelmi ügyletekben. Erre hivatkozva a román kormány nem engedte át a Szerbiának szánt orosz fegyvereket, amelyeket a Dunán akartak felúsztatni.
Ivan Lavrov orosz külügyminiszter és Semjén Zsolt magyar miniszterelnök-helyettes kézfogása, 2021 augusztus 24-én. Fotó: Miniszterelnöki Sajtóiroda/Botár Gergely/MTI/MTVA
Az oroszok ezután több alternatív útvonalat választottak az összesen 30 használt tankból és ugyanennyi páncélos járműből álló szállítmány célba juttatására. Az egyik megoldás az volt, hogy 10 páncélost repülőgépekre raktak, és a magyar légtéren keresztül vitték Szerbiába.
Gulyás Gergely akkoriban azt mondta, hogy az orosz szállítmány polgári teherszállítóval ment, nem katonai gépen, így a magyar kormánynak nem volt dolga az engedélyezéssel.
Hogy Ukrajnán keresztül, vagy hogyan jutott el az orosz hadi felszerelést szállító gép Magyarországig, az nem derült ki.
Ungaria nu va permite folosirea teritoriului său pentru transferul de arme către Ucraina, a decis luni Guvernul de la Budapesta, a anunțat ministrul de externe, Peter Szijjarto. În 2019, Ungaria a permis transportului de armament rusesc să tranziteze spaţiul său aerian, având destinaţia Serbia, în pofida sancţiunilor impuse de UE, sancţiuni ce vizau produsele militare de provenienţă rusească. România a blocat anterior transportul de armament rusesc pe Dunăre, din cauza embargoului, potrivit Gazeta.ru citată de Rador. “Astăzi, am luat o nouă decizie, în baza căreia nu permitem transportul prin Ungaria al acestor arme letale – având în vedere că aceste transporturi ar putea fi cu uşurinţă ţinta unor atacuri militare”, a spus ministrul, menţionând că este important ca Ungaria să nu fie implicată în războiul din vecini. “Această decizie este justificată de securitatea Ungariei şi a comunităţii maghiare din Ucraina Subcarpatică”, a spus şeful diplomaţiei ungare. În 2019, datorită relaţiilor sale cu Rusia, Budapesta a permis transportului de armament rusesc să tranziteze spațiul său aerian, încălcând astfel regimul de sancțiuni impus de UE la adresa Federației Ruse. Ca urmare, cu sprijinul Ungariei, Moscova a livrat Serbiei zece mașini de patrulare și de recunoaștere, o parte din elementele celor 30 de tancuri Т-72 și a celor 30 de mașini blindate BRDM-2 pentru misiuni de patrulare și recunoaștere. Belgradul acuzase Bucureștiul în iulie 2019 că a blocat transportul militar rusesc, care urma să fie transportat din Rusia pe Dunăre către Serbia.
Publicația ungară Telex a publicat săptămâna trecută un amplu material despre strategia prin care partidul lui Viktor Orbán își face în această perioadă o campanie intensă în Transilvania. Conform publicației clasa politică de aici, alături de biserici, ONG-uri și presa loială Fidesz sunt implicate masiv în promovarea votului în favoarea actualilor guvernanți ai statului vecin. Fidelă față de Fidesz, UDMR aplică cu consecvență toate aceste strategii precise și bine gândite de contracarare a opoziției maghiare.
Jurnaliștii de la Telex arată între altele că, deși cei mai mulți maghiari din România manifestă recunoștință față de partidul lui Viktor Orbán pentru faptul de a le fi acordat cetățenie maghiară, mulți par să fi uitat că, inițial, Orbán și guvernul său nu au considerat oportună problema dublei cetățenii, invocând Legea statutului. Chestiunea a căpătat importanță pentru el abia în 2010 și a fost folosită ca subiect de campanie. La aceasta, contribuie și UDMR care a cultivat loialitatea față de Fidesz în rândul maghiarilor transilvăneni, ceea ce a confiscat orice șansă de dialog între aceștia și opozanții lui Viktor Orbán. În acest context, mesajele adversarilor Fidesz ajung doar sporadic la maghiarii ardeleni.
Această stare de fapt a condus, în final, la reacția în masă a ziariștilor de la Transindex, care au demisionat la unison. Aceștia au lansat la un moment dat o scrisoare deschisă prin care atrăgeau atenția asupra necesității de a asigura pluralismul și libertatea de exprimare în campania preelectorală dincolo de granițele Ungariei și de a promova dezbaterea publică. Ziariștii au precizat între altele că nu face bine nimănui ca maghiarii din Transilvania să fie percepuți în patria mamă ca o masă de oameni care pot fi cumpărați, sunt intransigenți, fără chip și fără opinii.
Demersurile care se fac de către simpatizanții lui Orbán în Transilvania sunt subtile și numeroase. Mai întâi am asistat la o mobilizare a primarilor și consilierilor județeni transilvăneni, UDMR, care s-au mobilizat remarcabil împotriva lui Péter Márki-Zay, candidatul opoziției pentru funcția de prim-ministru în Ungaria, cu care aceștia au refuzat să vorbească. Un exemplu de atitudine anti opoziție este cel al Annei Horváth, vicepreședintele executiv al UDMR, responsabil cu administrația locală, care a vorbit public despre faptul că marea doleanță a maghiarilor din Transilvania, referendumul din 5 decembrie 2004, este un obstacol grav și ireparabil care nu va permite opoziției maghiare și maghiarilor din Transilvania să-și restabilească relația.
Publicația precizează că loialitatea față de Fidesz este implicită. Prin toate mesajele scrise sau verbale, se imprimă în mintea alegătorilor transilvăneni ideea că „nu există alternativă”, că doar actualul partid de guvernământ este singurul pentru care cetățenii cu dublă cetățenie pot vota.
Péter Márki-Zay însuși a declarat la un moment dat că „Fidesz încearcă peste tot să ne facă imposibilă campania electorală”, adăugând că vede în tacticile politicienilor transilvăneni, ai liderilor județeni și municipali o strategie specifică unui stat-mafiot.
Un rol important în propagarea mesajelor pro Fidesz îl joacă Fundația Eurotrans, a cărei principale activități o reprezintă administrarea dublei cetățenii și înregistrarea maghiarilor din Transilvania pentru alegeri, precum și organizarea campaniei electorale în acest sens.
Fundația Eurotrans distribuie posterele liderilor municipali din UDMR care încurajează oamenii să voteze, precum și videoclipuri de campanie care prezintă antreprenori locali, profesori, studenți și oameni de biserică în reclame micro realizate în diferite regiuni.
În timp ce scena politică maghiară din Transilvania i-a întors spatele lui Péter Márki-Zay, trimișii partidului de guvernământ continuă să vină în România și să participe la conferințe de presă, întâlniri, inaugurări, consilii etc.
Fie că este vorba de un politician Fidesz sau UDMR, fie că este vorba de un mesaj de la liderii bisericii sau de (presupuși) oameni obișnuiți, aleși de comunicatorii de campanie, esența mesajului este aceeași: sprijinul substanțial primit de administrațiile locale, instituțiile de învățământ și bisericile transilvănene poate fi garantat pentru anii următori doar dacă maghiarii din Transilvania votează pentru Fidesz. Pentru că, dacă va veni un guvern de opoziție, nu va trimite niciun ban în Transilvania, iar atunci unele dintre instituțiile, programele sociale și beneficiile educaționale care au fost menținute anterior de statul maghiar se vor stinge.
Prin urmare, „interesul național” cere ca același partid care a cheltuit deja o mulțime de bani pentru maghiarii din afara granițelor să fie susținut în alegeri. Așadar, pe de o parte, donatorul generos, partidul de guvernământ care susține unitatea națională și prim-ministrul tuturor maghiarilor, Viktor Orbán, iar pe de altă parte, opoziția care a subminat întotdeauna interesul național și i-a divizat pe maghiari se vor afla față în față pe cântarul electoral.
La rândul lor, bisericile istorice maghiare din Transilvania, care și-au exercitat și în trecut influența în alegeri, îndeamnă oamenii să voteze, pentru că votul este o „datorie religioasă”.
Din articolul scris de jurnaliștii de la Telex, reiese și că rețeaua socială Facebook este un instrument foarte eficient de promovare a Fidesz în rândul transilvănenilor de etnie maghiară. Se înființează diverse grupuri pe platformă, care produc conținut ieftin și ușor de înțeles pentru campanii pentru baza lor de zeci de mii de adepți. În astfel de grupuri sunt postate meme-uri care îl înfățișează pe Márki-Zay ca pe un Terminator cu ochii mari.
Dar încercările de convingere sunt mult mai ample decât atât. De la metoda discutabilă a bunului sfat prietenesc, la calomnie sau fraze atent formulate, de tipul „dacă ești un maghiar adevărat”, „dacă ești un om cinstit”, „așa trebuie să votezi”, toate sunt mijloace de acțiune prin care, conform Telex, reprezentanții partidului Fidesz, mână în mână cu UDMR, încearcă din răsputeri să asigure succesul formațiunii politice în alegerile parlamentare de anul acesta, din Ungaria.
Săptămâna trecută, Parlamentul European a fost cuprins de un val de indignare după ce, în timpul unei dezbateri în plen pe tema statului de drept din Ungaria și Polonia, un europarlamentar naționalist bulgar a executat salutul nazist.
Urcând treptele care duc la ieșirea din sală, Angel Dzhambazki de la grupul eurosceptic ECR (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni ) s-a întors către prezidiu, întinzându-și brațul drept în fața lui, câteva secunde, înainte de a pleca.
„Nu vă vom permite niciodată să ne spuneți ce să spunem și să facem. Trăiască Bulgaria, Ungaria, Orbán, Fidesz și Europa statelor naționale”, a declarat anterior în parlament reprezentantul partidului de extremă dreapta bulgar, IMRO (Mișcarea Națională Bulgară).
VMRO, condus de Krassimir Karakachanov, a fost un partener al partidului GERB (Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei – afiliat PPE) al fostului premier Boyko Borissov. La ultimele alegeri generale din 14 noiembrie IMRO a obținut doar 1% din voturi și nu mai este reprezentat în Parlament.
Dzhambazki a descris pe Twitter drept „o abominație” decizia de miercuri a instanței superioare a UE – Curtea Europeană de Justiție – de a valida un mecanism, contestat de Polonia și Ungaria, care permite blocarea de fonduri către țările în care există încălcări ale regulii lege.
Vicepreședintele Parlamentului European, italianul Pina Picierno, care a condus dezbaterea, a spus că instituția va „verifica pe camerele video din sală ce s-a întâmplat, pentru a vedea dacă a existat un salut fascist sau nu”. „Nu permitem în niciun fel gesturi și simboluri fasciste. Dacă s-a făcut acest lucru, este extrem de grav și se vor lua sancțiuni”, a avertizat ea.
Secretarul de stat pentru afaceri europene al guvernului francez, Clément Beaune, care a fost prezent în cadrul președinției UE a țării sale, a numit gestul „scandalos” pe Twitter.
Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a scris și el pe Twitter că „un salut fascist în Parlamentul European este inacceptabil pentru mine, întotdeauna și oriunde”. „Mă jignește pe mine și pe toți ceilalți din Europa. Suntem Casa democrației. Acest gest este din cel mai întunecat capitol al istoriei noastre și trebuie lăsat acolo”, a adăugat ea.
Dzhambazki și-a câștigat o reputație atât în PE, cât și în Bulgaria pentru comportamentul său scandalos.
În 2019, a trebuit să-și ceară scuze după ce a făcut remarci xenofobe în timpul unei dezbateri parlamentare, când a numit-o pe europarlamentarul Karima Delli (Verzi), „o franțuzoaică de origine algeriană”, iar europarlamentarul Ismail Ertug (S&D) „o germană de origine turcă”.
În timpul protestelor împotriva guvernului lui Boyko Borissov din 2020, Dzhambazki a fost filmat aruncând petarde și turnând apă dintr-un furtun de incendiu peste oameni care protestează în fața sediului partidului VRMO din Sofia. El a refuzat să-și ceară scuze, spunând că videoclipul a fost editat.
Tot în Bulgaria, europarlamentarul a ajuns pe prima pagină a ziarelor pentru că a fost prins la volan în stare de ebrietate și pentru că a încercat să se îmbarce într-un avion spre Bruxelles, purtând o armă încărcată.
Ulterior, el a explicat că a uitat să lase arma acasă înainte de a pleca spre aeroport.
Întreaga echipă de jurnaliști a portalului Transindex, considerat drept unul dintre ultimele publicații independente de limbă maghiară din Transilvania, și-a anunțat, marți, demisia, după 23 de ani de funcționare, cu mai puțin de două luni până la alegerile din Ungaria, programate pentru data de 3 aprilie.
Într-un text publicat marți pe site-ul Transindex, jurnaliștii își explică prin cuvintele: „simțim că munca noastră în cadrul acestei instituții a devenit cu totul imposibilă și nu mai putem să îndeplinim sarcina care ar fi sarcina unei prese libere”.
„Cu toții observăm că spațiile libertății de exprimare și publicitate maghiară din Transilvania au devenit din ce în ce mai restrânse în ultima perioadă. De aproape doi ani, luptăm pentru supraviețuirea noastră într-un mediu politic (…) acum facem bagajele pentru că nu mai avem de ales”, mai precizează jurnaliștii maghiari.
Ei au afirmat că, în perioada în care au lucrat pentru site-ul Transindex, au făcut presă conform deciziilor redacției și nu după agenda vreunui partid politic.
Potrivit jurnaliștilor maghiari, proprietarul majoritar al Transindex „este pe cale să vândă” și în acest context, „nu ne mai vedem independența ca jurnaliști”.
Transindex este operată de o companie și de o asociație neguvernamentală. ONG-ul a fost fondat de membri ai echipei editoriale și este condusă de foști și actuali membri.
Acționarul majoritar al companiei este Áron Hajdú, director al Transindex, iar Annamária Gyöngyi deține 30% din acțiuni.
Hadházy Ákos független képviselő Facebookon azt írja, a Választási Iroda elküldte neki, hogy 2018 és 2021 között, négy év alatt összesen 3085 „elhunyt határon túli honfitársunkat jelentettek ki a szavazásra jogosultak közül”.
Hadházy szerint viszont „ha tudjuk azt, hogy Magyarországon évente 1000 főből 13-15 ember hal meg, akkor könnyen kiszámolható, hogy a határon túli regisztrált választók közül négy év alatt elhunytak száma minimum 20 ezer körül lehet. Ehhez képest csak 3000 honfitársunkat törölték a nyilvántartásból”.
A független ellenzéki képviselő azt írja, „a többiek címére ugyanúgy kiküldik a leveleket, mintha élnének, és hozzátartozóik minden további nélkül szavazhatnak is helyettük”, emiatt megkérdezte a Választási Irodát, hogy mit tesznek az ügyben. Hadházy szerint „a válasz egyáltalán nem megnyugtató”, mert mint kiderült, „beadtak egy törvényjavaslatot arról, hogy aki több választáson inaktív, azt töröljék a rendszerből”, másrészt „állítólag kiadtak egyszer valami közleményt, hogy jó lenne lejelenteni az elhunytakat”.
Bejegyzéséhez hozzáteszi, hogy szerinte „kiélezett helyzetben pár ezer szavazat is dönthet egy mandátum és így akár az egész választás sorsáról”, illetve „ha egyetlen halott borítékát sem küldenék vissza, a jelenség akkor is befolyásolhatja a végeredményt azzal, hogy nem tudjuk, mennyi pontosan az összes szavazásra jogosult állampolgár”, ami „extrém esetben szintén megváltoztathatja az eredményt”.
Acest site folosește "cookies". Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora. Cookie settingsACCEPT
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
