Președintele UDMR, Kelemen Hunor a declarat marți că politica Fidesz din statul vecin a fost una corectă în ultimii 10 ani. El a precizat totodată că numărul voturilor prin corespondență în Transilvania a crescut cu 24% față de alegerile din urmă cu patru ani, iar numărul celor care și-au exercitat dreptul de vot la consulate și au cerut buletinele de vot acolo a crescut și el, ceea ce confirmă că maghiarii apreciază la unison această politică.
„Acest lucru înseamnă că interesul pentru competiția din Ungaria a crescut, ceea ce consider că este un semn bun. Maghiarii din Transilvania, care au și cetățenie maghiară, și-au putut exprima prin votul lor opinia cu privire la relația pe care guvernul maghiar a cultivat-o și construit-o cu comunitățile de dincolo de graniță”, a mai spus liderul UDMR.
Potrivit lui Hunor Kelemen, sprijinul de aproape 94% pentru Fidesz-KDNP în străinătate confirmă faptul că schimbarea de paradigmă în politica națională din ultimul deceniu este considerată a fi cea corectă de către maghiarii care trăiesc în afara granițelor.
„Mă gândesc aici la elemente care nu pot fi cuantificate: posibilitatea dublei cetățenii, solidaritatea și sentimentul de apartenență. Acestea sunt mai emoționale, vorbesc cu inima. Este un lucru pe care opoziția maghiară probabil că nu l-a înțeles și nu îl înțelege”, a declarat președintele UDMR.
El a adăugat că victoria cu două treimi este importantă pentru că oferă guvernului maghiar o mare legitimitate într-un moment dificil, când trebuie să lucreze într-un mediu politic european și global schimbat.
Este frumos să fim împreună pentru că oameni foarte diferiți pot lucra împreună pentru cauza comună a națiunii.
Doar propaganda Fidesz ajunge la maghiarii din Transilvania.
Vrem să cooperăm cu poporul român în spirit fratern, printre altele de dragul maghiarilor care locuiesc aici.
Márki-Zay Péter
Prima vizită electorală în Transilvania a primarului din Hódmezővásárhely a fost la o cafenea la modă din centrul orașului Cluj-Napoca, unde a răspuns în direct la întrebările organizatorului serii și a participanților. Marea majoritate a celor interesați au fost tineri, care au întrebat despre constituția ungară, Ucraina și educația din România. Márki-Zay a spus clar că va da la fel de mulți bani peste graniță ca și actualul guvern, doar într-un mod mai transparent și „fără corupție, așteptări politice
„Nu mă supăr pe ei, nu sunt supărat pe nimeni. Nu mă aștept la nicio umilință”, a răspuns el când a fost întrebat dacă poate lucra cu politicienii ardeleni care susțin campania Fidesz și au refuzat să-l primească. Pe lângă promisiunile și criticile exprimate în Ungaria, candidatul la funcția de prim-ministru a afirmat că scopul ar fi ca maghiarii din Transilvania să-și poată trăi maghiaritatea în Transilvania, o zonă despre care păstrează multe amintiri frumoase. „Am fost de multe ori în Transilvania din anii 80. Este unul dintre cele mai frumoase peisaje din lume”, a spus el zâmbind, apoi a adăugat că, fiind catolic, obișnuia să meargă și la pelerinajul de la Șumuleu Ciuc.
A doua zi dimineaţă, Márki-Zay a început ziua cu un mic dejun de presă la Târgu Mureş, unde a promis pace nu doar maghiarilor din zonă, ci şi societăţii majoritare. „Vrem să cooperăm cu poporul român într-o fraternitate, printre altele de dragul maghiarilor care locuiesc aici”, a subliniat el. Politicianul a enumerat și o serie de fenomene, precum stadionul construit în orașul său natal, despre care a spus că arată asemănarea dintre Viktor Orbán și fostul dictator român Nicolae Ceaușescu.
Programul a continuat în Cimitirul Reformat din localitate cu depunerea de coroane de flori. După ce candidatul la funcția de prim-ministru a încununat mormântul cunoscutei figuri a revoluției române, scriitorul András Sütő, la plecare pentru câteva minute a încercat să convingă o doamnă nemulțumită de vizita sa, cu foarte puțin succes.
Miercuri, candidatul la funcția de premier s-a întâlnit și cu fostul președinte al UDMR, Markó Béla, și s-a întors la Cluj-Napoca pentru a discuta cu oameni de afaceri de seamă transilvăneni. Într-un interviu pentru publicația blikk.hu, la Târgu Mureş, Péter Márki-Zay a spus mai multe despre mesajele destinate maghiarilor din Transilvania, sprijinul partidului său și Ferenc Gyurcsány.
Recent a fost publicat un sondaj, conform căruia lista opoziției este sub două procente în Transilvania, în timp ce Fidesz este de peste 90 la sută. Ce părere aveți despre această diferență semnificativă?
– Nu mă îndoiesc de aceste proporții, întrucât am experimentat printre propriii mei cunoscuți ardeleni cât de recunoscători sunt pentru primirea pașaportului maghiar, care nu cred că poate fi ascuns de trădarea lui Orbán. Respect acest lucru din partea maghiarilor din Transilvania, dar mai știu că doar propaganda Fidesz ajunge la ei, nu se întâlnesc cu opinii critice guvernamentale. Ne dorim ca acest lucru să se schimbe în viitor, dar acum nu pot decât să fac apel la conștiința lor la alegeri. De aceea am rezumat în 10 puncte ceea ce au în comun Viktor Orbán și Nicolae Ceaușescu, motiv pentru care creștinii de dreapta nu mai pot vota Fidesz cu conștiința corectă.
Pe mâinile lui Ceauşescu este mult sânge maghiar. Nu este această paralelă prea puternică?
– Ceauşescu a exterminat maghiari şi români deopotrivă, toţi cetăţeni români. Câteva dintre rudele mele au stat și au fost condamnați la muncă silnică. Și Viktor Orbán are păcate istorice împotriva ungurilor. El este responsabil pentru faptul că atât de mulți oameni au murit în Ungaria în timpul epidemiei de Covid, deoarece multe dintre viețile bătrânilor ar fi putut fi salvate dacă nu ar fi prioritizat furtul. Viktor Orbán amenință și astăzi viața multor oameni, când nu poate apăra Ungaria de un posibil atac rusesc, de care doar UE și NATO ne pot proteja efectiv.
Ce le poate spune opoziţia maghiarilor din Transilvania despre războiul din Ucraina?
– În măsura în care susținem acum maghiarii din Ucraina, vom susține mereu și pe viitor și maghiarii din Transilvania. Când cimitirul militar din Valea Uzului a fost avariat, Viktor Orbán nu a scos un cuvânt, pentru că extremiștii erau mercenari de-ai lui Putin. Cu toate acestea, vom susține interesul maghiar, chiar dacă Putin nu ne permite.
În cadrul discuției de pe scenă de marți seara, s-a afirmat în repetate rânduri că Ferenc Gyurcsány a fost cel mai respins politician ungar în Transilvania. Ar vota mai mulți oameni aici pentru lista de opoziție dacă nu l-ar include pe președintele socialiștilor?
– Desigur. Și în Ungaria, mai mulți oameni ar vota pentru lista de opoziție dacă Ferenc Gyurcsány nu ar fi pe ea. Dar trebuie înțeles că sistemul electoral a fost făcut într-un singur tur de Viktor Orbán în speranța că el nu va fi niciodată pe lista comună a DK, MSZP, LMP și Jobbik.
Mesajul principal al turneului tău transilvănean este că vei iubi maghiarii de peste graniță chiar dacă nu vor vota lista pe care o conduci. Ați extinde această viziune și la alegătorii opoziției?
– Lucrez la asta tot timpul. Am exprimat deja acest lucru în timpul procesului preelectoral, în ciuda faptului că o parte semnificativă a populației opoziției nu crede acest lucru. Dar este frumos să fim împreună pentru că oameni foarte diferiți pot lucra împreună pentru cauza comună a națiunii. Trebuie să ne uităm la ceea ce ne leagă, nu la ceea ce ne desparte.
Ministrul Resurselor Umane din Ungaria, Miklós Kásler, l-a nominalizat la Premiul Nobel pentru Pace pe anul 2022 pe călugărul franciscan Böjte Csaba din Deva.
„L-am nominalizat pe fratele meu Csaba la Premiul Nobel pentru Pace. Fratele Böjte Csaba și-a început slujba de preot când Cortina de Fier a căzut. Cu peste 3 decenii de activitate umanitară, a dărâmat zidurile dintre naționalitățile care trăiesc în Europa Centrală de Est și servește, în același timp, drept exemplu și bună practică pentru întreaga omenire. În ultimele decenii a creat un program de salvare a copiilor care depășește ideologiile și interesele politice”, a spus ministrul Kásler referitor la motivele care l-au determinat să facă această nominalizare.
Astăzi, fundația din Deva fondată de Böjte Csaba are în grijă peste 2.500 de copii în 26 de instituții.
„Ca rezultat măsurabil al unor vieți omenești salvate, cred că, urmare a multor decenii de muncă, ar merita Premiul Nobel pentru Pace de anul acesta”, a precizat ministrul Resurselor Umane din Ungaria.
Vicepremierul Ucrainei, Irina Vereșciuk acuză Ungaria că urmărește anexarea regiunii Transcarpatia, care în trecut a fost parte din Imperiul Austro-Ungar. Motivul este acela că Budapesta nu livrează arme Ucrainei.
„Modul în care conducerea oficială a Ungariei tratează Ucraina în ultima vreme este chiar mai rău decât cel al unora dintre statele satelit ruse din fosta Uniune Sovietică. Cu siguranță va fi o surpriză neplăcută, mai ales pentru ucrainenii maghiari, pe mulți dintre care îi cunosc personal.
Ungaria nu susține sancțiunile. Ei nu furnizează arme. Nu permit tranzitul proviziilor de arme din alte țări. Ei spun „nu” la aproape orice. Foarte puțin diferențiază retorica Budapestei oficiale de poziția deschis pro-rusă.
De ce? Asta pentru că vor gaz rusesc cu reducere? Sau poate pentru că ei visează în tăcere la Transcarpatia noastră?
Dar oamenii din Ungaria? Vor să fie ei cei care încearcă să ne înjunghie în spate în timp ce suntem în situații dificile? De ce? Pentru un pic din documentul rusesc?
În această ciocnire civilizațională, Ungaria este puțin probabil să reușească să se încurce cu rușii și să pradă războiul în același timp.
Ungaria ar trebui să ia doar partea dreaptă, cea a lumii civilizate. Fără greșeli ale celui de-al Doilea Război Mondial când Ungaria a făcut o alegere greșită. Da, alegerea corectă este întotdeauna grea la început, dar este ușor de trăit în viitor. Tocmai de aceea alegerea este corectă”, a spus Irina Vereșciuk.
Acuzațiile la adresa Ungariei vin pe fondul unor declarații făcute de ministrul maghiar de externe Péter Szijjártó, la început de săptămână. Acesta a afirmat că țara sa nu va sprijini încă impunerea de sancțiuni largi ale UE împotriva Rusiei în domeniul energiei, inclusiv al aprovizionării cu petrol și gaze. Potrivit informațiilor transmise de el, Budapesta se poziționează, de asemenea, și împotriva creării unei zone de excludere a zborului în Ucraina, deoarece astfel de propuneri ar putea duce la „lupte în aer”.
Anterior, premierul ungar Viktor Orbán a declarat că țara sa nu va urma exemplul SUA în interzicerea comerțului cu energie cu Rusia. Ungaria și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea cu privire la situația etnicilor maghiari din Ucraina. Multă vreme, a blocat integrarea Ucrainei în NATO din cauza legii lingvistice care îi privează pe etnicii maghiari de dreptul de a primi educație în limba maternă.
Președintele Klaus Iohannis a transmis anul acesta, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, un mesaj care i-ar putea oferi șansa de a-și reabilita imaginea în rândul conaționalilor noștri, după ce imaginea sa în rândul maghiarilor din România a avut de suferit după episodul „Jó napot kívánok, PSD”.
„În această zi în care maghiarii de pretutindeni îşi reafirmă identitatea şi ataşamentul pentru locurile natale, urez sănătate, pace şi prosperitate cetăţenilor români de etnie maghiară din România. Folosesc acest prilej pentru a sublinia contribuţia importantă pe care minoritatea maghiară o aduce societăţii noastre, pentru a aprecia rolul ei semnificativ în implementarea proiectelor care stau la baza dezvoltării țării noastre.
Prin hărnicie şi prin tradiţii pe care le menţin mereu vii, maghiarii au îmbogăţit cultura Europei şi patrimoniul umanităţii. Şi dacă, în mod firesc, identităţile ne diferenţiază, valorile pe care le împărtăşim sunt punţile trainice care ne apropie. Ele ne unesc în jurul democraţiei, libertății și demnității umane.
Suntem păstrătorii unui tezaur de valori umaniste și ne revine răspunderea să transmitem noilor generaţii exemplul şi practica, mereu dezvoltată şi cultivată, a bunei convieţuiri. Educarea tinerilor în spiritul respectului pentru celălalt, preţuirea diversităţii etnice şi confesionale, respingerea discursului incitator la ură, cultivarea dialogului intercultural, interetnic şi interconfesional sunt tot atâtea obiective în care comunitatea maghiară din România se regăseşte, împreună cu întreaga societate”, a transmis Administrația Prezidențială într-un comunicat, prin care au fost transmise mesajul și urările de bine către toți cetățenii români de etnie maghiară.
Cu ocazia zilei de 15 martie 2022, Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, vicepremierul României, Kelemen Hunor a afirmat că cetăţenii Ucrainei duc astăzi o luptă pentru libertate, aşa cum au făcut-o tineretul revoluţionar din martie 1848, iar toţi cei care iubesc libertatea sunt alături de ei. Declarațiile lui Kelemen Hunor pot părea că nu se înscriu în retorica lui Viktor Orban și a susținătorilor săi din România, care, deși nu a susținut invazia Ucrainei, a evitat să condamne în termeni clari deciziile lui Vladimir Putin privind „operațiunea militară specială” din statul vecin.
El a declarat: nicio naţiune nu are dreptul de a priva o altă naţiune de libertatea ei şi niciun stat nu este îndreptăţit să atenteze la existenţa altui stat, să-i ocupe teritoriul şi să ucidă sau să alunge populaţia civilă a acestuia.
“Astăzi cetăţenii Ucrainei luptă pentru libertate! Aşa cum tineretul revoluţionar din martie 1848 au luptat pentru libertate. Toţi cei care iubesc libertatea sunt astăzi alături de ei. Ei sunt de partea libertăţii şi se opun agresorului, se opun invaziei ruseşti. Aşa facem şi noi. Aceasta este singura atitudine corectă în momentul actual” – a spus politicianul, care este totodată viceprim-ministru al guvernului României.
El a adăugat: dinspre Est nu a venit niciodată securitatea, nici prosperitatea, nici libertatea. “Noi, est-europenii, nu am primit niciodată libertate de la ruşi. Noi, maghiarii, nu am primit libertate de la ruşi nici în 1848, nici în 1956 sau mai târziu” – a declarat, menţionând ca o lecţie a istoriei ultimilor peste 100 de ani, că o minoritate naţională nu poate ieşi decât învinsă din orice război, iar războaiele oricum nu au învingători.
Hunor Kelemen a încercat să ilustreze retorica falsă a actualei propagande de război ruseşti de pe reţelele de socializare evocând cazul poetului Petőfi prin termenii acestei propagande: “Petőfi Sándor, tulburătorul liniştii care s-a dedat actelor teroriste, a fost neutralizat pe câmpia de la Albeşti de către unul dintre eroii armatei de eliberare a Rusiei ţariste” – după care a pus întrebarea: cum sună această frază?
Potrivit politicianului, luptătorii pentru libertate ai Ucrainei de astăzi apără naţiunile aflate la vest, de aceea trebuie să-i susţinem pe ucraineni, pe maghiarii din Transcarpatia şi românii din Bucovina de Nord, pe fiecare cetăţean care suferă din cauza războiului. El a declarat: comunitatea maghiară din Transilvania trebuie să fie pregătită pentru primirea refugiaţilor şi să aibă grijă să nu cadă victimă nici a psihozei, nici propagandei de război.
El a subliniat, de asemenea, că Occidentul global trebuie să-şi păstreze unitatea în această perioadă. Numai astfel poate pune capăt crizei create de preşedintele Putin şi vărsării de sânge fără rost. “Pe urmă putem discuta despre toate lucrurile despre care gândim diferit” – a spus politicianul.
Hunor Kelemen a considerat că dorinţa de libertate a oamenilor este vizibilă, perceptibilă. În opinia sa, lecţia istoriei spune că asupritorul nu poate învinge niciodată, asupritorul va pierde întotdeauna.
Parlamentul de la Budapesta a oferit o surpriză lumii, alegând-o pe Katalin Novák pentru
președinția Ungariei. Aceasta este prima femeie din istoria statului vecin, care ocupă funcția respectivă. Sprijinită masiv de Fidesz, Katalin Novák, fostă ministră a Ministerului Familiei, este deja etichetată ca o viitoare marionetă a premierului Viktor Orbán.
Novák, care îşi va prelua mandatul la 10 mai, a primit 137 de voturi pentru din cele 188 exprimate (dintr-un număr total de 199 de deputaţi), în timp ce candidatul opoziţiei, Péter Róna, a primit 51 de voturi.
În primul ei discurs în calitate de președintă aleasă, Novák a promis să fie „o bună șefă de stat care să apere familia ca fundament al suveranității”. Totodată, ea a calificat drept „inacceptabilă invazia rusă în Ucraina”.
Premierul ungar Viktor Orbán a condamnat la rândul său invazia rusească din Ucraina, imediat după ce președintele Vladimir Putin a ordonat declanșarea „operațiunii militare speciale” în țara vecină.
La începutul lunii martie Orbán, considerat un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, a declarat că Ungaria își va reconsidera politica externă din cauza războiului din Ucraina. Unii analiști au pus însă această declarație pe seama alegerilor parlamentare care vor avea loc în Ungaria luna viitoare.
Orbán a anunțat pe 7 martie că Ungaria nu va permite transporturi de arme către Ucraina să îi tranziteze teritoriul.
Cine este Katalin Novák
Katalin Novák, în vârstă de 44 de ani și mamă a trei copii, a fost vicepreședinte al Fidesz, până la congresul partidului din luna noiembrie a anului trecut
Ea are studii economice, de drept și administrație publică, în Ungaria și Franța, a trăit în SUA, Franța și Germania și vorbește engleza, franceza, germana și spaniola.
Într-un interviu acordat în luna decembrie site-ului de știri index.hu, Novák a respins acuzațiile că va fi o marionetă a lui Viktor Orbán, la guvernare de peste un deceniu, perioadă în care și-a consolidat controlul asupra puterii prin măsurile îndreptate împotriva presei de opoziție.
„Cei care spun că aș fi doar o marionetă în această poziție mă degradează nu doar pe mine personal, ci femeile în general. Ei presupun că o femeie nu poate fi un funcționar public suveran capabil de a lua decizii autonome”, a afirmat ea.
Novák îi va urma în funcție lui János Áder, un alt membru proeminent al partidului de guvernare Fidesz. Áder a făcut mai multe afirmații controversate de-a lungul mandatului său, comparând în luna august a anului trecut anexarea Crimeii cu Tratatul de la Trianon.
„Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat școlile și s-a făcut tot posibilul pentru ca învățământul în limba maternă să fie desființat”, a acuzat János Áder, la Kiev, la Summit-ul inaugural al Platformei Internaționale Crimeea.
János Áder, politician de carieră, a reprezentat un sprijin solid pentru Orbán, cu mici excepții ocazionale legate de unele din reformele controversate introduse de guvernul condus de acesta.
Agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei a invadat opinia publică din Ungaria, despre război știe practic toată lumea.
Euronews a realizat un sondaj rapid asupra modului în care maghiarii judecă cauzele și consecințele conflictelor armate.
Opinia publică din Ungaria este deja puternic împărțită cu privire la ceea ce constituie un conflict armat și care ar fi cursul corect de acțiune pentru Ungaria. Singura problemă asupra căreia există un consens relativ mare, 60%, este că Ungaria s-a apropiat prea mult de Rusia în ultimii ani.
Sondajul mai arată că percepția evenimentelor este influențată în mod semnificativ de calificările respondenților. În mod neobișnuit, numărul celor care cred ca Rusia e responsabilă pentru conflict și cei care cred că Ungaria ar trebui să sprijine mai bine Ucraina crește direct proporțional cu educația respondenților.
Potrivit sondajului, realizat la nivel național pe persoane cu vârste cuprinse între 16 și 59 de ani, 58% consideră că Rusia este responsabilă pentru conflictul din Ucraina.
În ce privește apropierea Ungariei de Rusia, 60% dintre respondenți, consideră că Ungaria s-a apropiat prea mult de Rusia și Putin, iar acest lucru o împiedică acum să ia măsuri mai puternice de partea UE și a Ucrainei. În același timp, 79% dintre tinerii absolvenți consideră că Ungaria s-a apropiat prea mult de Rusia.
Patru din zece respondenți, pe de altă parte, consideră că este important ca Ungaria să mențină relații bune cu Rusia pentru a putea obține gaz ieftin.
O majoritate clară, dar nu covârșitoare a respondenților, 58%, consideră că Rusia a atacat un stat independent. Cu toate acestea, 42% dintre cei chestionați consideră că a Rusia fost provocată de țările occidentale și de Ucraina, aducând Ucraina prea aproape de NATO. Din nou, marea majoritate a absolvenților, 79%, dau vina pe Rusia.
Majoritatea absolvenților spun că Ucraina ar trebui să fie mai bine sprijinită și șapte din zece respondenți consideră că Ungaria ar trebui să păstreze o distanță egală față de ambele părți.
Doar 2% dintre respondenți cred că Rusia ar trebui sprijinită, iar mulți alții, un sfert dintre cei chestionați, consideră că Ucraina ar trebui să fie mai bine susținută. Potrivit educației, proporțiile diferă semnificativ și în această problemă: 55% dintre absolvenții chestionați consideră că Ungaria ar trebui să sprijine mai bine Ucraina.
Majoritatea persoanelor chestionate este de acord cu interzicerea transferului de arme din Ungaria către Ucraina. În timp ce 91% dintre respondenții calificați susțin decizia guvernului ungar, doar 40% dintre absolvenți consideră mutarea Ungariei ca fiind una corectă.
Sondajul, realizat la solicitarea Euronews, a fost realizat în perioada 1 – 2 martie 2022 prin intermediul unei aplicații pentru smartphone (Opinio) pe un eșantion de 900 de persoane, reprezentative pentru sex, vârstă, educație, tip de reședință, educație și regiune.
Soția premierului Orbán, Anikó Lévai, a mers în regiunea Transcarpatia din Ucraina, unde trăiesc foarte mulți maghiari, cu un transport al Organizației Maghiare de Ajutor Ecumenic, fiind livrate 28 de tone de alimente și provizii igienice. Ea a spus că nu a fost ușor să ajungi în Ucraina, dar au depășit problemele. În Ucraina trăiesc peste 120 de mii de maghiari. Mulți dintre ei au plecat deja din țară, dar cei rămași au nevoie de ajutor.
Potrivit index.hu, Anikó Lévai este ambasadorul de bunăvoință al Organizației Maghiare de Ajutor Ecumenic. Ea a declarat pentru presa că majoritatea refugiaților din Transcarpatia provin din părțile de sud ale țării și din Kiev și a adăugat că toată lumea și-a exprimat speranța de a se putea întoarce.
Se pare că au fost ceva probleme la trecerea graniței, dar autoritățile ucrainene au fost foarte amabile cu ei. Ea a spus că autoritățile locale fac tot posibilul pentru a ajuta organizațiile de caritate. Vorbind despre sarcinile care mai urmează, Anikó Lévai a spus că, în calitate de mamă, gândurile ei sunt la copiii aflați la nevoie. „Scutece, alimente, produse neperisabile, haine calde. Dar refugiaților li s-a oferit totul”, a adăugat.
Soția premierului Orbán a subliniat că acei refugiați care își permit asta merg la hoteluri. Alții merg la familiile locale. Cei care nu au alte variante merg la cămine. Oamenii sunt speriați, dar răbdători și suportă situația cu demnitate – a spus ea pentru index.hu.
Az Orbán-kormány úgy döntött, hogy Magyarországon keresztül nem szállíthat senki sem fegyvert Ukrajnának, az ország légterét sem lehet erre használni. A magyar kormány az EU-ban ugyan megszavazta, hogy az Unió szállíthasson fegyvereket az ukrán hadseregnek, de ebben még passzívan sem kíván részt venni Magyarország.
2019-ben a kormány sokkal rugalmasabb volt, amikor orosz fegyvereket reptettek át a légtere felett. Igaz, azok a fegyverek nem háborús zónába, hanem Szerbiába mentek, ahol egy katonai bázis épült éppen Nis közelében, orosz részvétellel. Akkoriban a magyar kormány nem akadályozta meg, hogy az orosz fegyvereket Magyarország légterén keresztül reptessék. Az akkori helyzetet bonyolította, hogy 2014-ben az EU eltiltotta a tagállamokat attól, hogy részt vegyenek orosz fegyverkereskedelmi ügyletekben. Erre hivatkozva a román kormány nem engedte át a Szerbiának szánt orosz fegyvereket, amelyeket a Dunán akartak felúsztatni.
Ivan Lavrov orosz külügyminiszter és Semjén Zsolt magyar miniszterelnök-helyettes kézfogása, 2021 augusztus 24-én. Fotó: Miniszterelnöki Sajtóiroda/Botár Gergely/MTI/MTVA
Az oroszok ezután több alternatív útvonalat választottak az összesen 30 használt tankból és ugyanennyi páncélos járműből álló szállítmány célba juttatására. Az egyik megoldás az volt, hogy 10 páncélost repülőgépekre raktak, és a magyar légtéren keresztül vitték Szerbiába.
Gulyás Gergely akkoriban azt mondta, hogy az orosz szállítmány polgári teherszállítóval ment, nem katonai gépen, így a magyar kormánynak nem volt dolga az engedélyezéssel.
Hogy Ukrajnán keresztül, vagy hogyan jutott el az orosz hadi felszerelést szállító gép Magyarországig, az nem derült ki.
Acest site folosește "cookies". Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora. Cookie settingsACCEPT
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
