Tag: Viktor Orbán

Categories
Internationale Stiri

UNGARIA: Politicianul Jobbik, Márton Gyöngyösi, acuzat că minte cu privire la o eventuală legătură a lui Viktor Orbáncu George Simion (AUR)

Într-o conferință de presă susținută recent, politicianul Jobbik, Márton Gyöngyösi a afirmat despre Viktor Orbán că „depune eforturi pentru a intra într-o nouă coaliţie cu forţele de extremă dreapta ale Europei” şi că, la ultima întâlnire a grupului politic, au fost prezenţi şi reprezentanţi ai partidului românesc AUR, cunoscut ca fiind „un partid care urăşte maghiarii”.

Ca reacţie la aceste declaraţii, Balázs Hidvéghi a scris, pe pagina sa de Facebook, că George Simion şi partidul său nici măcar nu au fost invitaţi la întâlnirea de la Madrid a partidelor conservatoare, însă acesta s-a prezentat acolo, iar forţele de ordine l-au evacuat din clădire. Potrivit lui Hidvéghi, nici nu se pune problema că Viktor Orbán ar fi avut vreo intenţie de a se întâlni Simion.

„Mai simplu spus, Márton Gyöngyösi a minţit cu neruşinare! Bine că nu a căzut peste el tavanul vilei Gyurcsány-Dobrev!” a spus Hidvéghi.

Politicianul Fidesz a spus că aceasta nu a fost prima ocazie în care Márton Gyöngyösi s-a făcut de râs. Cu ceva timp în urmă, atunci când a luat cuvântul în cadrul Parlamentului Ungariei, a declarat că vrea să facă o listă cu cetăţenii maghiari de origine evreiască, apoi „s-a luminat şi a schimbat brusc macazul”, „a început să tragă la căruţa foştilor comunişti ai celor din partidul lui Gyurcsány”.

Partidul Fidesz a reacţionat la rândul său la declaraţiile politicienilor Jobbik. Principalul partid de guvernare din Ungaria a transmis într-un comunicat că în timp ce politicienii Jobbik susţin că noul aliat al Fidesz este un partid românesc care „urăşte maghiarii”, „cei de la Jobbik nu contenesc să spună despre maghiarii de peste graniţele Ungariei că sunt migranţi”. În opinia Fidesz, „chiar şi adepţii partidului Jobbik consideră că ceea ce face Jobbik este greţos”.

„Cei de la Jobbik nu numai că se chinuiesc cu acest fake news al stângii, dar mai au şi neruşinarea de a vorbi despre politici naţionale şi despre „ură faţă de maghiari”, când tocmai ei au fost cei care s-au supus stângii lui Gyurcsány, ducând o campanie de ură împotriva maghiarilor de peste graniţe şi instigând şi acum, în mod constant, împotriva acestora” – se arată în comunicat.

Candidatul stângii la funcţia de prim-ministru al Ungariei are, şi astăzi, un discurs complet greşit cu privire la maghiarii de peste graniţe; nu se ruşinează să îi numească migranţi şi nu s-ar ruşina nici să îi deposedeze pe aceştia de toate drepturile şi sprijinul primit, numai ca să îi facă pe plac lui Gyurcsány, scrie în comunicatul remis de Fidesz agenţiei ungare de presă MTI.

Sursă: hirado.hu

Foto: timeofisrael.com

Categories
Hírek magyarul

A félelem alternatívája a demokrácia – erdélyi értelmiségiek állásfoglalása a magyarországi választásokról | Transindex.ro

Nyílt levélben osztják meg gondolataikat a kezdeményezők az erdélyi közösséggel a közelgő magyarországi választások kapcsán. A szöveget módosítás nélkül tesszük közzé, az indítványhoz csatlakozók aláírhatják ezt a petitieonline oldalon.
Akülhoni szavazatok befolyásolhatják a választások eredményét – ettől nem tekinthetnek el a magyarországi pártok sem. Az erdélyi magyarság sokszínű, vannak köztük baloldaliak, liberálisok, zöldek, konzervatívak, határozatlanok. Azzal, hogy csupán egyetlen párt szavazótáborának tekintenek minket, csak erősítik a határon túli magyarság negatív megítélését. Ezen változtatni kell, és a változáshoz dialógusra, szabad nyilvánosságra és kölcsönös tiszteletre van szükség” – írja a nyílt levelet megszövegező és közzétevő kezdeményező csoport.
A kezdeményezők közel egy órás online sajtótájékoztatót is tartottak, ahol elmondták, hogy mind a hatalmon lévő pártoknak, mind az ellenzéki pártoknak arra szeretnék felhívni a figyelmét, hogy Erdélyben sokan vannak, akik másként gondolkoznak, másként látják a társadalmat mint ahogy azt a ‘felvásárolt média’ láttatni akarja. Remélik, hogy az eljövendő magyarországi választások változtatni fognak ezen a helyzeten. Azért indították el az aláírásgyűjtést, hogy kiderüljön: az erdélyi magyarok nyitottak a pluralizmusra. Aki tehát egyetért a nyílt levélben foglaltakkal, aláírhatja ezt.
Az alábbiakban módosítás nélkül tesszük közzé a nyílt levelet, a szöveg végén megtalálják a linket, ha alá szeretnék írni a kezdeményezést.
A félelem alternatívája a demokrácia
Állásfoglalás a közelgő magyarországi választásokról
„Állítsuk a gyűlölet szervezettségével szembe a szervezett szeretet seregét.”(Márton Áron)
Idén választások vannak Magyarországon. Az erdélyi magyarok közül sokan, akik magyar állampolgárok is, regisztrálnak és szavazni készülnek az áprilisi választáson. Erre törvény adta lehetőségük, demokratikus joguk van. Sokan vannak azok is, és ők adják az erdélyi magyarság többségét, akik nem vesznek részt a magyarországi választásokon. Nem kérték a honosítást, nem tartják etikusnak egy másik országban szavazni, vagy egyszerűen érdektelenek. De a választásoknak mindannyiunk számára van tétje.
Nem lehet közömbös számunkra, hogy milyen kormánya lesz egy olyan országnak és népnek, akikhez kulturális, társadalmi, baráti és rokoni kapcsolatok fűznek. Az is befolyásolja életminőségünket, hogy az Európai Unió egyik tagállama milyen értékek mellett áll ki, és ennek következtében miként tekintenek ránk, magyarokra az EU-ban. Azt is fel kell mérnünk, hogy a román és a magyar kormány milyen viszonyt ápol egymással, és ennek következtében mi, akik Románia polgárai is vagyunk, milyen helyzetekbe kényszerülünk.
Magyarország politikai kultúrája, belső megosztottsága átnyúlik a határon, nekünk is rombolják mindennapi kapcsolatainkat az utóbbi évek gyűlöletkampányai. Nem kell, és nem akarunk félni Brüsszeltől, Soros Györgytől, a migránsoktól, vagy a szexuális kisebbségektől! Nem kell megvédeni minket tőlük. Párbeszédet szeretnénk, nem riogatást.
Az utóbbi években dominánssá vált a klientelisztikus, támogatásosztó-megvonó magyarországi politizálás a határokon túl is. Ennek egyik eredménye, hogy az erdélyi közbeszéd lehetőségei beszűkültek, a nyilvánosságot elárasztja a propaganda, a józan elemzések és álláspontok vagy le vannak tiltva, vagy, retorzióktól félve, meg sem születnek. Ezen változtatni kell, hiszen nem kevesebbről van szó, mint az erdélyi magyarság morális fennmaradásáról.
A hallgatás egyik következménye, hogy dominál az a magyarországi érvelés, hogy Erdélyben csupán haszonelvű politizálás folyik. Ez számunkra visszatetsző, és azok malmára hajtja a vizet, akik úgy akarják látni és láttatni az erdélyieket (és a külhoniakat általában), mint akik csupán számításból, önös érdekből vesznek részt a magyar választásokon. Ezt nem fogadhatjuk el, ez ellen fel kell szólalnunk.
Fontosnak tartjuk a demokratikus elvek tiszteletben tartását, tiltakozunk az ellen, hogy bárki is visszaéljen a külhoni szavazatokkal, azt a látszatot keltve, hogy itt szavazatvásárlás folyik, vagy fennáll a választási csalás lehetősége. Ennek érdekében létfontosságú, hogy biztosítva legyen a külhoni szavazás átláthatósága, ellenőrizhetősége. Ez minden erdélyi magyarnak közös érdeke, azoknak is, akik nem szavaznak, hiszen mindannyiunkra ráég a bélyeg.
A külhoni szavazatok befolyásolhatják a választások eredményét – ettől nem tekinthetnek el a magyarországi pártok sem. Az erdélyi magyarság sokszínű, vannak köztük baloldaliak, liberálisok, zöldek, konzervatívak, határozatlanok. Azzal, hogy csupán egyetlen párt szavazótáborának tekintenek minket, csak erősítik a határon túli magyarság negatív megítélését. Ezen változtatni kell, és a változáshoz dialógusra, szabad nyilvánosságra és kölcsönös tiszteletre van szükség.

2022. január 28.

Kezdeményezők: Eckstein-Kovács Péter, Fosztó László, Gáspárik Attila, Kozák Gyula, Magyari Nándor László, Selyem Zsuzsa
A kezdeményezéshez ITT lehet csatlakozni.
Forrás: Transindex.ro

Categories
Internationale Stiri

Márki-Zay Péter: „Viktor Orbán a distrus relațiile externe ale Ungariei”

Márki-Zay Péter, principalul opozant al lui Viktor Orbán în cursa pentru următorul mandat, a postat recent pe pagina sa de Facebook un mesaj prin care îl acuză pe actualul premier al Ungariei că a distrus relațiile externe ale statului vecin. În context, Márki-Zay amintește și de partidul românesc AUR, pe care îl etichetează drept extremist și anti-ungar. 

„Vineri, o întâlnire cu liderul neofasciștilor spanioli la Madrid. Va fi prezent și partidul românesc extremist, anti-ungar, AUR, al cărui slogan este „Afară cu ungurii din țară!”. Sâmbătă, o întâlnire cu fostul președinte francez condamnat pentru corupție la Paris, iar marți, o vizită la Moscova la fostul agent KGB, Vladimir Putin. Iată cum arată diplomația lui Viktor Orbán, iată unde a distrus relațiile externe ale Ungariei.”

În aceeași postare, Márki-Zay precizează că actualul lider al guvernului de la Budapesta se poziționează împotriva intereselor naționale ale statului său, precum și împotriva valorilor europene.

„Ceea ce face prim-ministrul ungar, care a fost dat afară din familia partidului conservator european, este împotriva mândriei noastre, a intereselor noastre naționale și a valorilor noastre europene. În aprilie, trebuie să salvăm onoarea țării și apartenența noastră la UE și la NATO. Nu putem fi din nou de partea greșită a istoriei! ”, a scris Márki-Zay.

Sursă și Foto: Facebook/ Márki-Zay Péter

Categories
Stiri

Viktor Orbán merge la Moscova pe 1 februarie. Ce va discuta cu Putin

În contextul tensiunilor cu Ucraina și SUA, Vladimir Putin pregătește noi întâniri cu liderii politici din diverse state ale lumii, inclusiv aliate NATO. Printre cei vizați se numără Viktor Orban, premierul Ungariei, informează APNews.

Șeful executivului de la Budapesta se va întâlni cu liderul de la Kremlin pe data de 1 februarie. Întrevederea va avea loc în Rusia, potrivit ministrului de Externe din Ungaria, Peter Szijjarto. Într-un interviu pentru TASS, Peter Szijjarto a explicat care vor fi temele de discuție, în cadrul întâlnirii dintre Orban și Putin.

„Vom discuta despre progresul pregătirii construcției centralei nucleare. Rosatom pregătește deja terenul pentru construcția reală, vizibilă și spectaculoasă. Ne dorim ca proiectul să intre în faza de înființare deja în prima jumătate a anului acesta”, a declarat maghiarul. Ungaria este membră UE, dar nu face pasul înapoi când vine vorba despre afaceri profitabile pe termen lung cu Rusia. „Ne-am dori să vedem cele două reactoare operaționale până la sfârșitul acestui deceniu. Pentru că, cu aceste două reactoare noi și având cele patru reactoare existente și cu investițiile solare care sunt în curs, și Ungaria se va alimenta sigură atunci când vine vorba de electricitate”, a mai punctat Szijjarto.

De asemenea, Ungaria intenționază prelungirea contractului cu Rusia, pentru furnizarea de gaze. „Va fi foarte favorabil pentru noi să creștem volumul în cadrul contractului pe termen lung”, a mai menționat diplomatul maghiar.

Discuțiile dintre Viktor Orban și Vladimir Putin vor viza inclusiv construirea unei fabrici în Ungaria pentru producția vaccinului rusesc anti-COVID Sputnik. „Ne-am dori să încheiem negocierile cât mai curând posibil. Și până în toamnă ne-am dori să fim un loc de producție pentru Sputnik pentru că vedem că există o piață mare pentru vaccinuri în viitor. Sputnik a funcționat foarte bine în Ungaria. Aproape un milion de oameni au fost vaccinați de Sputnik și avem o experiență foarte bună cu acesta”, a menționat ministrul de externe ungar. Mai mult, Ungaria vrea să pună la punct și anumite detalii legate de cercetarea spațială. „Noi, ungurii, am dori să trimitem un astronaut la Stația Spațială Internațională până la jumătatea acestui deceniu pentru a opera în cadrul cooperării cu Rusia”, a subliniat Szijjarto.

Sursa: b1tv.ro

Categories
Stiri

Mișcare de excepție pe scena politică din Ungaria. Cine este propunerea lui Viktor Orbán pentru funcția de președinte al Ungariei

Katalin Novák, ministrul fără portofoliu responsabil pentru Familii, a anunţat marţi pe pagina sa de socializare că acceptă propunerea Fidesz de a candida la funcţia de preşedinte al Ungariei.

În postarea ei, Katalin Novák a formulat astfel: “Reprezentarea Ungariei, slujirea întregii naţiuni maghiare – pentru această sarcină de mare încercare mă pregătesc acum cu credinţă, cu sufletul şi cu inima. Accept respectuos propunerea pentru candidatura la preşedinţia ţării. Voi rămâne ceea ce sunt”, a scris ea.

Cu ocazia conferinţei de presă de sfârşit de an al prim-ministrului, care a avut loc, marţi, la Budapesta, premierul Viktor Orbán a anunţat că Fidesz o nominalizează pe Katalin Novák pentru funcţia de preşedinte al Republicii.

Al doilea mandat prezidenţial al actualului şef al statului, János Áder, expiră pe 10 mai 2022. Potrivit legii fundamentale a Ungariei, el nu mai poate fi reales.

Katalin Novák s-a născut în 6 septembrie 1977 la Szeged. A obţinut licenţa în economie la Universitatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică din Budapesta, după care a absolvit şi studii în drept comunitar şi francez la Universitatea din Szeged şi la Universitatea Paris X. A trăit şi a lucrat în Statele Unite, în Franţa şi în Germania. Vorbeşte fluent limbile engleză, franceză şi germană, conversează în limba spaniolă. La alegerile parlamentare din 2018 a obţinut mandat de deputat pe lista Fidesz.

Sursa: hirado.hu

Categories
Opinii

Umblă UDMR cu ocaua mică?

Recent, a avut loc cel de-al 29-lea Congres al FIDESZ, în urma căruia, oameni precum Tanczos Barna și Kelemen Hunor, figuri reprezentative pentru UDMR, au postat elogios pe rețelele de socializare cuvinte de laudă despre Viktor Orbán și partidul său. 

„Orbán şi guvernul său au pornit acum peste 10 ani o schimbare de paradigmă curajoasă, progresistă şi responsabilă în politica naţională. Datorită acestui fapt comunitatea maghiară din Ardeal s-a regăsit”, a afirmat președintele UDMR Kelemen Hunor.


„Viktor Orbán a întărit identitatea comunităţii maghiare din Bazinul Carpatic. Viitorul spre care ghidează naţiunea maghiară este unit, fără dezbinare şi vine în ajutorul fiecărui maghiar să trăiască cât mai bine pe meleagurile natale. Ungaria, condusă de FIDESZ, al cărui lider este, nu doar că ajută maghiarii din afara graniţelor Ungariei, dar se străduieşte să construiască parteneriate istorice cu toate statele vecine. Iar pe perioada pandemiei, ajutorul oferit de Ungaria, condusă de FIDESZ, s-a concretizat din nou. Asta este direcţia care ne-o arată Viktor Orbán şi care trebuie să ghideze toate comunităţile maghiare din toată lumea”, a susținut la rândul său Tanczos Barna, într-o postare pe Facebook.

Această susținere a UDMR față de FIDESZ ar putea părea firească dacă nu ar fi pusă sub semnul paradoxului. De unde vine acest paradox? Simplu. Pe de o parte, vedem pe scena politică de la noi un Kelemen Hunor care pledează pentru democrație, pentru drepturile minorităților și pentru tot ce ține de valorile Uniunii Europene, cu mesaje transmise atât în limba maghiară, cât și în limba română. Pe de cealaltă parte, vedem un Kelemen Hunor (și implicit un UDMR) aprig susținător al premierului ungar Viktor Orbán, recunoscut nu doar pentru pornirile sale ultra-naționaliste, anti-minorități (vezi migranți și LGBTQ), dar și pentru poziția anti-europeană pe care niciodată nu s-a sfiit să o afișeze.

Înțeleg pe deplin nevoia etnicilor maghiari de susținere, de protejare a identității lor, de conservare a culturii și tradițiilor etc., care face ca reprezentanții UDMR să fie recunoscători până la o loialitate oarbă față de Viktor Orbán. Ce nu pricep este însă cum de convingerile acestea își pierd însemnătatea și valoarea în ochii lor, atunci când vine vorba de alte neamuri și alte tipuri de minorități.

Am văzut același gen de abordare și la nivelul etnicilor maghiari de rând. Un exemplu ultra cunoscut este cazul Ditrău cu brutarii din Sri Lanka. De unde își extrag oamenii modele de raportare la viața socio-politică dacă nu de la liderii pe care și-i aleg și care-i reprezintă? Și, în atare condiții, oare ar fi prea mult să afirmăm că UDMR cam umblă cu ocaua mică?  

Sursă: ziare.com

Foto: bisericametanoia.ro

Categories
Opinii

Cât de absurdă mai este perspectiva unei viitoare alianțe AUR-UDMR în jocul politic de la noi?

Liderul formațiunii politice AUR, George Simion, a postat luni pe pagina sa de Facebook un articol care înștiința oamenii despre intenția de formare a unui grup unic al dreptei ultraconservatoare în Parlamentul European. Comentariile oamenilor și răspunsurile primite de aceștia conduc către concluzia unei incoerențe față de perspectiva și planurile AUR în raport cu maghiarii din țară și de dincolo de graniță. 

Conform publicației fanatik.ro, Viktor Orbán împreună cu omologul său polonez Mateusz Morawiecki și cu liderul „Liga”, Matteo Salvini, ar fi decis să înceapă negocierile pentru ca Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și Grupul Identitate și Democrație să fuzioneze în Parlamentul European astfel, încât partidele naționaliste și eurosceptice să aibă o voce unitară în acest for.

Aceeași sursă transmite informația că „FIDESZ-ul lui Viktor Orbán nu face parte deocamdată din niciunul dintre aceste grupuri parlamentare europene, însă dacă se va ralia acestui proiect, noul grup va avea o pondere mai mare decât social-democrații europeni, fiind depășit doar de către grupul PPE, al partidelor de centru-dreapta”.

Liderul AUR, al cărui partid este deja membru în Alianța Conservatorilor și Reformiștilor, recunoscut pentru pornirile sale patriotice și perspectiva ultraconservatoare pe care o promovează, a postat link-ul cu mesajul: „Ne unim forțele cu forțele patriotice din Europa”. 

Sesizând paradoxul din spatele acestei asocieri, un urmăritor al paginii lui Simion l-a întrebat:  „Ce veți face atunci când V. Orbán va face iar declarații despre Ungaria Mare? Pe lângă ideologia comună pe care o aveți mai există și această dispută. Puteți sta oare la aceeași masă cu cineva care dorește răul țării tale?”

Replica lui Simion „o să îi zicem că trebuie să unim România cu Ungaria, și capitala o punem la București” a venit nu doar ca o ironie la adresa comentatorului, ci și ca o glumă care pune sub semnul întrebării seriozitatea cu care partidul AUR își reprezintă interesele pentru care pledează. 

Cunoscut pentru aspirația de a uni Basarabia cu România, dar și pentru atitudinea ostilă față de UDMR, pe care nu și-a ascuns-o niciodată, George Simion bulversează prin această nouă raportare la premierul ungar cu care vrea să facă front comun. Este cu atât mai greu de înțeles demersul cu cât, pe pagina lui Dan Tănasă, un alt cunoscut patriot, membru AUR, cineva a întrebat într-un comentariu la o postare „ pe când UDMR în afara legii?” și a primit de la acesta răspunsul „toate la timpul lor”. 

De cealaltă parte, vedem în ultimii ani un UDMR care, dornic să își atingă interesele și să aibă acces la guvernare, face alianță când cu PSD, când cu PNL, când cu amândouă. Acest „ping-pong” pe care îl vezi la uniunea etnicilor maghiari, pe de o parte, și ascensiunea tot mai rapidă a celor de la AUR, obținută prin pledoaria lor pentru formarea unui „pol conservator” cu oricine s-ar încumeta într-o asemenea asociere, inclusiv cu „dușmanii” care râvnesc de peste granițe să ia Ardealul, te fac să începi să te întrebi dacă nu cumva, la un moment dat, ne-am putea aștepta la o guvernare de alianță politică de tip AUR – UDMR. De ce nu? Absurdul nu mai e demult o problemă pe scena politică de la noi. 

foto: ziare.com

Categories
Internationale Locale Stiri

SONDAJ: 83% din etnicii maghiari din România vor vota cu Viktor Orbán în 2022

Un sondaj publicat de agenţia ungară MTI, arată că etnicii maghiari din România, cu dublă cetățenie, intenționează să voteze cu Viktor Orbán și Fidesz la alegerile parlamentare care se vor desfăşura anul viitor în Ungaria, în procent considerabil. 

Sondajul, efectuat de Balvanyos Institute şi Transylvania Inquiry pe un eşantion reprezentativ de 1.218 persoane, arată o intenţie de vot de 83% în favoarea Fidesz în rândul etnicilor maghiari din România care au spus că doresc să voteze la legislativele ungare.


Autorii sondajului estimează la circa 60% procentul etnicilor maghiari din România care au dublă cetăţenie, română şi ungară.

Pentru prima dată de când a venit la putere în anul 2010, partidul Fidesz al lui Viktor Orbán se va confrunta la scrutinul din aprilie anul viitor cu un front unit al opoziţiei. Toate partidele opoziţiei ungare, şase la număr, incluzând aici social-democraţii, liberalii şi fosta extremă-dreaptă Jobbik, redefinită acum ca formaţiune de centru-dreapta, au decis să lase la o parte diferenţele dintre ele pentru a se uni împotriva lui Viktor Orbán.


Acestea au desfăşurat o consultare naţională pentru stabilirea unui candidat comun cu şanse de a câştiga în faţa actualului premier conservator, din care a rezultat tot un conservator, Márki-Zay Péter, în vârstă de 49 de ani şi în prezent primarul unui mic oraş.


Într-un sondaj efectuat în Ungaria şi publicat la sfârşitul lunii octombrie, alianţa opoziţiei are un avans de patru procente în faţa Fidesz. Alte sondaje precedente arată Fidesz şi alianţa opoziţiei oarecum umăr la umăr, cu circa un sfert dintre alegători încă nehotărâţi.

Sursa: Agerpres

Foto: spectrumnews1.com

Categories
Magyar típusú találkozás

Márki-Zay Péter: alternatíva a magyar-magyar viszonyra?

Kérem az olvasót, hogy amennyiben Orbán Viktort tartja Magyarország számára az egyetlen elfogadható miniszterelnöknek, egy kicsit tegye félre a meggyőződését. Magyarország miniszterelnöke mindig az a személy, akit az ország választói, illetve az a részük, aki hajlandó elmenni voksolni, megválaszt.

Van egy érdekes beszélgetés a Transindex szerkesztője, Kulcsár Árpád és Márki-Zay Péter ellenzéki miniszterelnökjelölt közt: (https://itthon.transindex.ro/?cikk=29237).
A beszélgetés két fontos kérdést jár körbe: egy ellenzéki győzelem esetében mi történik a határon túliak támogatásával, illetve milyen legyen a határon túliak jogi státusa a folytatásban.

A határon túli magyarsághoz jelen pillanatban két típusú viszonyulás van: Gyurcsány Ferenc, illetve Dobrev Klára által fémjelzett Demokratikus Koalíció, akik módosítanák az alkotmányba foglalt szavazati jogot, illetve az Orbán Viktor és a Fidesz által képviselt, aktív szavazási részvételt ösztönző irány. Nem merem kijelenteni, hogy egyik vagy másik álláspont helyesebb, hiszen itt egy doktrínai kérdés van: létezhet-e két típusú jogkörrel járó állampolgárság vagy sem. Mindkettőre van példa és innentől a válasz inkább ízlés kérdése: azt is el kell mondani, hogy Magyarország, illetve a magyarság kultúrnemzeti koncepciója, azaz, hogy magyar az, aki a magyar kultúrában szocializálódott, inkább a választójoggal együttjáró állampolgárságot tenné indokolttá.

Ez a kultúrnemzetiség doktrínai szinten jól hangzik, azonban gyakorlatban csak a Fidesz tett lépéseket annak érdekében, hogy a magyar kultúrát vagy méginkább: magyarságot anyagilag is támogassa. Vitatható, hogy mennyire volt ebben önös érdek, hiszen számítanak a határon túliak szavazatára, de érdek ide vagy oda, nyújtottak jelentős segítséget, tényleg nagy számú oktatási intézményt, stadiont és sok egyebet építettek Erdélyben (is). Ilyenre eddig nem volt precedens, vélhetően a választások után sem hagynák abba, amennyiben kormányon maradnak. Az ellenzék esetében ugyanezeket a csapokat eléggé gyengén csepegtették, így a határon túliak jogosan aggódhatnak.

A Fidesz után, a Kulcsár interjúban elsőként Márki-Zay mondja ki, hogy komoly támogatást kell juttatni a magyar embereknek – még akkor is, ha a Fidesz fétiseként ismert stadionépítéseket leállítaná. (Hogy az erdélyi magyarság identitásmegőrzésében lehet-e szerepe a futballnak, arról születhetne egy tanulmány, minden esetre, ha őszinték vagyunk, nem anyaországi, állami támogatáson kellene működjenek a fociklubok.) Egyetemek, vállalkozásfejlesztések, netalán egyházi támogatások viszont részesülhetnek ilyen támogatásokban – ez nyilván indokolt.

A beszélgetésnek van egy másik, igencsak fontos eleme is: állandó képviseletet biztosítani a határon túli magyaroknak. Itt azért látszik, hogy tulajdonképp jobboldali gondolkodású politikusról van szó, nyilván a szó doktrínai értelmében. A baloldal legnagyobb gondja az volt, hogy nem tudott viszonyulni a nemzetiségi kérdéshez. Sokan a nyugati trendekhez igazodva mindent negatívnak ítélnek meg, ami nemzeti, ez azonban a magyarság esetében azért nem helytálló, mert azok a folyamatok, amelyek pl. Németország esetében nemkívánatossá tették a nemzetiségi kérdést részint nem történtek meg, részint pedig késtek, késnek. (Igaz ez több Kelet-európai országra: gondoljunk pl. a BLM mozgalomra, amihez egyszerűen nincs az érintett kisebbség jelen ezekben az országokban.) Ebben a kontextusban a nemzet szó más értelmezést kap: ha kultúrnemzetről beszélünk, akkor a szimbolikus képviselet indokolttá válik.

(Hogy gyakorlatban, hogyan festene a magyarországi parlamenti képviseletért zajló előválasztás határon túl, az már kicsit sci-fi irodalomba illő, de ez másodlagos kérdés: ha igazi, nemzeti vonalban gondolkodunk, akkor ez a lépés fontos.) Márki-Zay-nak van még egy fontos megállapítása, ami pozitívan tud az erdélyi emberek fülében csengeni: szakít azzal a jelenlegi, magyarországi ellenzéki magyarázattal, hogy a Fidesz a határon túliak segítségének köszönhetően nyert választást. Itt csatolnék vissza ahhoz, amit az írás elején leszögeztem: Magyarországnak olyan miniszterelnöke, kormánya van, amelyet megválasztanak a magyarországiak. Ezt nem tudja lényegében a határon túli magyarság befolyásolni – bár éppen a 2022-es választáson látok esélyt arra, hogy a határon túliak tudjanak a mérleg nyelve lenni. Minden esetre a magyarországi politikust nem zavarja ez az esély, elég határozottan áll ki a teljes jogkör megőrzés mellett.

Jó kérdés, hogy mi vár akkor a Fidesznek egyértelműen behódolt RMDSZ-re, ha az ellenzék győz. Politikai bravúr lesz helyezkedni, bár illemből a Fidesz mellett kellene kiállniuk: kérdés, hogy ezek mellett mit tudnak majd elérni, egyáltalán mire lesz igényük. Az erdélyi magyarságnak lényegében a Fidesz a kedvezőbb szervezet, a túlnyomó többség szimpátiáját bírják is. A kívánatos azonban mégis az lenne, ha az erdélyi magyarság saját, független támogatásrendszert tudna építeni, lehetőleg politikafüggetlen forrásokból. Erre viszont nincs akarat, sőt megkockáztatom, ereje sem.

Jelenleg úgy tűnik, hogy a magyarországi beruházások mértéke, mikéntje mindenképp átalakulna egy Márki-Zay győzelemmel, az irányt azonban még nem lehet sejteni. Látatlanban a támogatások mértékének a csökkenésére, illetve egy RMDSZ dorgálásra számítanék, hiszen a Kolozsvári vezérkar egyértelműen a Fidesznek szurkol. Egy ellenzéki győzelem ezt a viszonyrendszert tudná átrendezni: lehet nem is lenne baj.

Nagy Kálmán

Categories
Opinii

Cum și-a creat Guvernul Orbán un imperiu mediatic în Transilvania

Presa minoritară maghiară se confruntă cu probleme financiare foarte grave, în primul rând din cauza faptului că numărul de cititori, telespectatori și ascultători este limitat. Ajutoarele din Ungaria sunt vitale pentru ei, însă prin subvențiile acordate, Guvernul ungar a erodat, practic, independența presei maghiare de peste graniță, iar cei care nu s-au alăturat, fie s-au desființat, fie încearcă să supraviețuiască în condiții mai dificile pe lângă expulzații din Budapesta și rivalii săi majoritari, scrie Nepszava, citat de Rador.

Politica națională a acaparat și această organizație, deoarece „fiecare element ar putea fi util”, însă este nevoie de menținerea relațiilor, astfel că nu dau cu piciorul în această colaborare profesională nici cei care nu privesc cu ochi buni infiltrarea politicii în această organizație. KMÚEK a fost organizată pe o bază profesională, a existat și înaintea Sistemului de Cooperare Națională, NER, și „sperăm că și după NER va rămâne un forum profesional”, a spus unul dintre participanții ziarului „Népszava”.

În 2022, în Ungaria vor avea loc alegeri. Pot vota toți cetățenii maghiari care s-au înregistrat pentru a participa la scrutin. „Înregistrează-te și votează”, această reclamă rulează de ceva timp în mass-media transilvăneană susținută de Guvernul ungar. Ceva pentru ceva, am putea sune, deoarece, pe lângă sprijinul acordat bisericilor și sportului, mass-media de dincolo de granițele Ungariei este o țintă cheie pentru un sprijin deosebit de important. 

Desigur, nu întâmplător, deoarece aceasta este unul din mijloacele cele mai eficiente ale influențării. Acest fapt a fost demonstrat și de o investigație efectuată de un grup internațional de ziariști din Slovacia, România, Serbia, Slovenia și Croația, al cărei rezumat a fost publicat în martie anul acesta. Ziariștii care colaborează la nivel internațional au investigat sistemul de sprijin transfrontalier al Guvernului Orbán, respectiv pe ce anume au cheltuit beneficiarii banii. 

Și de aici a rezultat fără echivoc: NER a sprijinit la început, în mod deosebit, anumite mass-media, după care în jurul anilor 2016 și 2017 și-a schimbat strategia și a înființat, prin investiții imense, propria rețea de media în Slovacia și România. 

Principalul jucător din Transilvania este Asociația pentru Spațiul Media Transilvănean care, potrivit portalului transilvănean Átlátszó (Transparență), a primit un sprijin de 7,45 miliarde de forinți (aproximativ 20 milioane de euro) de la Guvernul ungar în trei ani și jumătate, până la sfârșitul lunii iunie 2021. 

Potrivit unui articol difuzat de portalul atlatszo.ro, „asociația care era necunoscută anterior a devenit cel mai mare trust media al presei maghiare din Transilvania: azi este mai ușor să enumerăm mijloacele de informare în masă care nu aparțin portofoliului asociației”. 

Pentru a ilustra amploarea sprijinului, portalul de anchetă transilvănean precizează: „Sprijinul alocat de Guvernul român pentru întreaga minoritate maghiară din Transilvania – care este în esență bugetul anual al UDMR – este de aproximativ 5-6 milioane de euro pe an. Veniturile anuale ale Asociația pentru Spațiul Media Transilvănean rivalizează cu cele ale celor mai mari concerne naționale mass-media din România. Anul trecut, a fost echivalent cu 3,6 milioane de euro, devenind pe locul 8 în clasamentul național. Doar 10% din veniturile sale provin din reclame, însă anul trecut au fost mai mari decât de obicei datorită reclamelor guvernamentale făcute pentru protecția împotriva epidemiei cu noul coronavirus. 

Deși întreaga mass-media din Ținutul Secuiesc – presa scrisă, televiziunile, radiouri – a fost cumpărată, întrebarea este la ce anume au fost cheltuiți așa de mulți bani. Ziariștii care aparțin concernului nu au salarii deosebite, ba mai mult, salariile lor au fost diminuate temporar cu 25% din cauza epidemiei. Practic, niciuna din investițiile promise, cu conținut foarte vag, nu a fost realizată. 

Asemenea investiții ar fi reprezentat înființarea „web-ul maghiar transilvănean din secolul XXI, Transilvania 3.0”, din acest considerent rețeaua de distribuție a grupului și mai multe ziare locale fiind desființate. Marea dezvoltare digitală anunțată s-a restrâns doar la lansarea unui canal YouTube și a unei aplicații pentru telefonul mobil. 

Nu este o exagerare să spunem că Guvernul Orbán nu a susținut de fapt mass-media maghiară de dincolo de granițele Ungariei, ci a cumpărat cea mai mare parte a acesteia și a transferat-o în proprietatea fundațiilor pe care le-a creat. Organele de presă rămase în afara acestui cerc fie nu primesc deloc sprijin, fie primesc sume minime, așa cum au alocat și guvernele ungare anterioare, când cadrul de sprijin transfrontalier era încă o fracțiune al actualului cadru.

Citește articolul original, integral, pe revistapresei.hotnews.ro

Foto: brightside.me