Categories
Internationale Stiri

UNGRARIA: Publicația Magyar Nemzet pretinde că Roșia Montana nu aparține de România

Publicația pro-guvernamentală Magyar Nemzet scrie, într-un text semnat de Attila D. Balázs, că speră ca „cele 300 tone de aur şi 1.600 tone argint vor rămâne în pământul natal” și precizează că rezerva de aur a Ungariei este în acest moment de 94,5 tone. Publicația se mai întreabă și „de când aparţine Roşia Montana de România?”

În zilele noastre nu este simplu să se înţelegă ce înseamnă ca un stat să dispună de mine de aur proprii. Or, Transilvania şi zona de sus erau bogate în metale nobile. Doar în zona de lângă Roşia Montana funcţionau în acele vremuri 300 de companii de mină şi peste 800 de mori, scrie Magyar Nemzet, citată de Rador.

În urmă cu peste 110 de ani zona Munţilor Apuseni răsuna de zgomotul acestor mori. În Roşia Montana, aflată în „pătratul aurului” nu exista încă noţiunea de minerit cu cianuri, sau cu distrugerea naturii din jur, respectiv şi a culturii. Umbra acestei distrugeri se simte an de an în acest oraş minier cu un mare trecut, unde geologul renumit Ferenc Wanek a afirmat că zona era stăpânită cu mult înaintea lui Hristos mai întâi de agatârcii înrudiţi cu sciţii.

Trebuie să menţionăm aici şi poezioara lui Octavian Goga „Munţii noştri aur poartă, Noi cerşim din poartă-n poartă”, aplicată pe ilustrata care însoţeşte acest material. Începutul poeziei de pe ilustrată spune multe aici, deoarece nu trebuie decât să punem întrebarea: De când aparţine Roşia Montana de România?

De aceea sperăm ca cele 300 tone de aur şi 1.600 tone argint vor rămâne în pământul natal (rezerva de aur a Ungariei este în acest moment de 94,5 tone), respectiv cine ştie câtă platină, molibden la care speră firmele străine. Măcar atât timp cât nu se mai întoarce roata morii de aur a istoriei.” – se arată în textul original.

Sursa: g4media.ro

Foto: digi24.ro 

Categories
Nationale Stiri

Ungaria vrea să cumpere terenuri agricole în România

După ce Ungaria a manifestat interes față de diferite imobile și clădiri de patrimoniu din România, se pare că în prezent este interesată de achiziționarea de terenuri agricole. Interesul este extins către întreaga Europă Centrală și de Est, iar legislația României este permisivă în acest sens. 

Premierul Viktor Orbán l-a însărcinat săptămâna trecută pe ministrul de Externe Péter Szijjártó să înființeze Fondul de capital privat al terenurilor agricole până la sfârșitul lui septembrie, care își propune să cumpere teren arabil în regiunea Europei Centrale și de Est. Conform regulamentului, acest lucru ar crea „bazele extinderii internaționale a întreprinderilor agricole interne”. 

Bugetul noului fond este de 400 milioane EUR (~ 143,8 miliarde HUF). 70% din acești bani, adică 280 de milioane de euro (~ 100 miliarde de forinți), sunt furnizați de statul maghiar din buget. Proprietara fondului este banca de stat Eximbank.

Deocamdată nu se specifică unde ar fi cumpărate terenuri în regiunea Europei Centrale și de Est, dar legislația din România permite acest lucru. Potrivit unui studiu din 2015, realizat de Parlamentul European, 40% din suprafețele arabile din țara noastră au intrat deja în proprietate străină. 

Sursă: media9.ro

Foto: Andreea Dabija/ covasnamedia.ro

Categories
Internationale Stiri

UNGARIA: Referendum pe tema legii anti-LGBT, propus de Viktor Orbán

Viktor Orbán, premierul Ungariei, a anunțat că guvernul său va organiza un referendum pe tema controversatei sale legi anti-LGBT, relatează Euronews.

Liderul ungar a făcut anunțul într-un live pe pagina sa de Facebook.

Autoritățile de la Budapesta au motivat că scopul legii este acela de a-i „proteja pe copii” și de a „lupta împotriva pedofiliei”.

„Pornografia şi conţinutul care reprezintă sexualitate sau promovează o abatere de la identitatea de gen, schimbarea sexului şi homosexualitatea nu trebuie să fie accesibile celor cu vârsta sub 18 ani”, se arată în textul consultat de AFP, care îşi propune să „protejeze drepturile copiilor”.

Viktor Orbán, care se va confrunta cu alegeri parlamentare anul viitor, a devenit tot mai radical în privinţa politicilor sociale, într-o autoproclamată luptă de a apăra în faţa liberalismului occidental ceea ce el susţine că sunt valorile creştine tradiţionale ale Ungariei.

Legea a determinat 17 state membre, printre care Franţa, Germania, Olanda, Italia şi Belgia, să le scrie liderilor UE Charles Michel şi Ursula von der Leyen şi secretarului general al ONU Antonio Guterres (invitat la summit) despre necesitatea de a susţine valorile europene. Din cauza acestei legi, premierul Țărilor de Jos, Mark Rutte, a susținut că „Ungaria nu mai are ce să caute în Uniunea Europeană”.

Ulterior, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement împotriva Ungariei pentru legea sa discriminatorie. 

Sursă: digi24.ro

Foto: theconversation.com 

Categories
Internationale Stiri

UNGARIA: Cel puțin 10 avocați, un politician de opoziție și cinci jurnaliști de investigație, spionați de guvernul Orbán cu un soft special

Guvernul maghiar a folosit unul dintre cele mai invazive programe de spionaj din lume împotriva jurnaliștilor de investigație și a unora din ultimii deținători de publicații independente din Ungaria, potrivit unei investigații privind o scurgere masivă de date, publicată de The Guardian.                             

„Proiectul Pegasus”, o investigație jurnalistică condusă de organizația franceză de jurnalism nonprofit Forbidden Stories, a analizat o scurgere de informații care sugerează că un număr important de persoane a fost selectat ca potențiale ținte înainte de o posibilă încercare de atac cibernetic cu un soft special cumpărat de la o companie din Israel.

În mai multe cazuri, analiza criminalistică a confirmat că dispozitivele au fost atacate prin intermediul acestui program. Au fost vizate persoane care sunt legitim ținte ale serviciilor de securitate sau vizate de anchete penale, dar au fost vizați și cel puțin 10 avocați, un politician de opoziție și cel puțin cinci jurnaliști. 

Telefoanele a doi jurnaliști de revista de investigații Direkt36 au fost infectate cu succes cu acest spyware, inclusiv cel al lui Szabolcs Panyi, un cunoscut reporter cu o gamă largă de surse din cercurile diplomatice și de securitate națională. Analiza criminalistică a dispozitivului său, făcută de către Amnesty International, a afirmat în mod concludent că a fost compromis în mod repetat pe parcursul unei perioade de șapte luni în 2019, atacurile venind adesea la scurt timp după ce Panyi a solicitat unor oficiali guvernamentali să facă comentarii pe marginea unor subiecte. Panyi susține că unii membri ai guvernul Orbán cred că jurnaliștii independenți fac parte dintr-o conspirație împotriva lor. „Cred că există o paranoia larg răspândită și ei văd conspirații în motivele și rețele noastre”, a spus el.       

Anterior, purtătorul de cuvânt al lui Orbán, Zoltán Kovács, l-a atacat public pe Panyi, acuzându-l de „Orbanofobie și ungarofobie” și descriindu-l ca „implicat profund în activism politic”. 

De când Viktor Orbán a devenit prim-ministru în 2010, Ungaria a înregistrat un declin în indicele mondial pentru libertatea presei, coborând de pe locul 23 până pe 92 în lume. La începutul acestei luni, Reporteri fără frontiere l-a introdus pe Orban pe lista „dușmanilor libertății presei”, fiind prima dată când apare un lider al UE pe această listă. 

sursa: libertatea.ro

foto: techpluto.com 

Categories
Opinii

UDMR susţine în primul rând politicile guvernului de la Budapesta sau ale guvernului din care face parte?

Dacian Cioloş a făcut zilele trecute o salutară prostie (dacă prostie o fi fost şi nu altceva), care a jucat rolul unui fulger într-o noapte de catran: îţi arată, fie şi preţ de o fracţiune de secundă, împrejurimile. Ajută la orientare. Pe 27 iunie, sub semnătura liderului Dacian Cioloş, grupul europarlamentar Renew Europe a trimis preşedintei Comisiei Europene o scrisoare prin care cerea suspendarea Planului de Recuperare şi Rezilienţă al Ungariei până când Guvernul de la Budapesta îşi va modifica legislaţia în aşa fel încât să permită mai uşor urmărirea modului în care sunt cheltuiţi banii europeni, iar eventualele fraude să poată fi descoperite şi pedepsite. 

Pe 7 iulie, Dacian Cioloş anunţa pe Twitter că Executivul de la Bruxelles a suspendat Planul de Redresare şi Rezilienţă al Ungariei, informaţie care a fost dezminţită imediat de către vicepreşedintele Comisiei Europene, Vera Jourova. Cea mai stranie reacţie la acest incident a avut Kelemen Hunor – stranie prin surescitarea pe care o arăta şi prin violenţa latentă pe care o ascundea. Vedeta zilei a fost fraza „Nicio factură nu rămâne neplătită în politică” şi toată lumea a crezut că liderul UDMR a sancţionat doar informaţia falsă lansată de Dacian Cioloş. 

Să citim însă întreaga declaraţie a lui Kelemen Hunor: „Niciodată nu am discutat în coaliţie, nu este poziţia coaliţiei, nu este poziţia guvernului, este poziţia lui Dacian Cioloş şi el nu reprezintă coaliţia, nu reprezintă România, el reprezintă acolo un grup parlamentar al cărui şef este în acest moment. Nu sunt de acord cu acest demers al lui Dacian Cioloş şi cred că a făcut una dintre greşelile cele mai mari ce pot fi făcute în politică şi ştiţi cum e, nicio factură nu rămâne neplătită în politică. A făcut o greşeală uriaşă, nu trebuie să intervină niciun europarlamentar într-o astfel de relaţie şi Comisia a făcut precizările necesare, s-a grăbit domnul Cioloş, a vrut să fie erou, n-a reuşit”. Ce treabă are coaliţia de la Bucureşti sau guvernul român în afacerea asta? Greu de înţeles. 

Din întreaga declaraţie, pare destul de evident că Kelemen Hunor nu i-a reproşat lui Cioloş doar lansarea în public a unei informaţii false, ci întregul său demers legat de PNRR-ul Ungariei, adică şi scrisoarea adresată Ursulei Van Der Leyen. Ceea ce schimbă semnificativ datele problemei, căci scrisoarea nu este lipsită de legitimitate politică. Guvernul Viktor  Orbán are mai multe meciuri fierbinţi cu Comisia Europeană – statul de drept, imigraţia, legislaţia anti-gay – şi unul la fel de fierbinte cu George Soros. E greu de spus care dintre ele sunt conflicte reale şi serioase şi care sunt doar stârnite şi umflate de Viktor  Orbán până la paroxism, cu unicul scop de a atrage aliaţi. Sau mai exact: de a nu rămâne singur. De exemplu, cruciada anti-Soros, pe care Viktor  Orbán tocmai o reîncălzeşte după un an de pauză cauzată de pandemie, în mod cert nu urmăreşte decât să strângă poporul în jurul liderului, împotriva unui personaj cu trei păcate capitale: e bogat, e maghiar şi e evreu. De o subită reîncălzire pare a se bucura, după ultimele veşti de la Budapesta, şi ciorba imigraţiei. În problema legislaţiei anti-gay, vedem deja aplicată aceeaşi tactică, numai că de data asta Viktor  Orbán nu-şi aliază doar poporul, ci şi alte state: tocmai se naşte un asemenea front împotriva Bruxelles-ului, format din grupul de la Vişegrad plus Slovenia. 

Cu statul de drept chiar că e o dispută serioasă. E foarte greu de acceptat că performerul absolut al contractelor pe bani europeni e ginerele premierului, că Viktor  Orbán a construit, cu bani europeni, o cale ferată de şase kilometri între satul copilăriei sale şi comuna învecinată sau că a ridicat tot pe bani publici, în acelaşi sat cu 1.800 de locuitori, un stadion de fotbal pentru 3.800 de spectatori. Idei similare au fost şi pe la noi. Victor Ponta a finanţat de la buget un stadion în fieful său electoral, Târgu-Jiu, iar Liviu Dragnea i-a făcut odraslei echipă de fotbal şi stadion la Turnu Măgurele. Numai că pe la noi asemenea iniţiative n-au avut un deznodământ tocmai fericit: Liviu Dragnea depanează dube la Rahova, iar Victor Ponta s-a angajat ca eunuc la seraiul padişahului Erdogan. În Ungaria însă, veşnicul procuror-general numit de Fidesz (mandate întinse pe 24 de ani, până în 2028) nu găseşte niciodată, nicăieri ceva în neregulă. Ungaria a refuzat să participe la instituţia Procurorului European şi dă cu poşeta în cap oricui îndrăzneşte să se intereseze cum cheltuieşte banii europenilor. 

Aşa stând lucrurile şi cunoscându-i tacticile, e de aşteptat ca şi în problema statului de drept Viktor  Orbán să urmărească acelaşi obiectiv: să nu rămână singur. Polonia e deja acolo şi nu mult a lipsit să fie acolo, cu ambele picioare, şi România – amintiţi-vă de activitatea Comisiei Iordache şi de reacţia întregii Europe faţă de ea, dar şi de marea şi subita prietenie dintre Liviu Dragnea şi Viktor  Orbán, cât primul încă mai era pe aici un fel de stăpân absolut. Între timp România şi-a găsit o altă cale, dar problemele cu statul de drept – fie moştenite din vechime, fie născute în era Dragnea – sunt departe de a fi fost depanate. Iar una dintre cele mai supurânde rămâne Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie. 

După ce desfiinţarea ei a fost cerută atât de limpede şi neechivoc de toate organismele relevante din Europa, este un mare mister de ce singurul partid al actualei de coaliţii de guvernare de la Bucureşti care îi susţine existenţa – fie ca atare, fie deghizată în altceva – este UDMR. Deşi au dovedit deseori că au un IQ semnificativ mai mare decât mulţi dintre politicienii români, liderii Uniunii au rămas, în ceea ce priveşte Secţia Specială, încremeniţi în discursul rudimentar care a dus şi la înfiinţarea acesteia: procurorii DNA care schingiuiesc suflete şi frâng destine. Dacă chiar aşa ar fi stat lucrurile, Secţia Specială avea timp, în trei ani de zile, să prezinte o colecţie semnificativă de asemenea ticăloşi. Or, recolta SS constă doar în Portocală de la Ploieşti, trimis în judecată şi fără nicio sentinţă până acum, şi în câteva alte „Portocale” de pe la Bihor – foşti procurori DNA Oradea care au ajuns să ceară ei înşişi, în instanţă, ca Secţia Specială să-şi termine odată treaba cu ei. 

Acest bilanţ arată, prin el însuşi, cât de derizorii au fost argumentele înfiinţării SS şi pe care liderii UDMR continuă să le recite. Şi sper că este clar pentru toată lumea: câtă vreme Secţia Specială va continua să existe – fie ca atare, fie deghizată în altceva – România va avea un litigiu, un diferend, un meci cu Comisia Europeană în problema statului de drept. Adică Viktor  Orbán nu va fi singur. Prostia spusă de Cioloş şi reacţia total disproporţionată a lui Kelemen Hunor ne-au ajutat să iluminăm, fie şi pentru o fracţiune de secundă, o întrebare: UDMR susţine în primul rând politicile guvernului de la Budapesta sau ale guvernului din care face parte?

Sursa: adevarul.ro/ autor: Liviu Avram

Foto: costas-negru.ro

Categories
Internationale Stiri

Ce declarații a făcut premierul ungar Viktor Orbán la summit-ul NATO

Deceniul care urmează va fi un deceniu al epidemiilor şi al migraţiei în masă, iar statele membre şi NATO trebuie pregătite pentru a putea răspunde acestor provocări, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, la Bruxelles, luni, atunci când a sosit la summit-ul de o zi al statelor membre ale NATO.

Dacă summit-ul va reprezenta sau nu un punct de cotitură se va decide abia la sfârşitul acestuia, însă prin adoptarea unui nou plan strategic, valabil până în 2030, aliaţii încearcă să facă să fie astfel, a subliniat Viktor Orbán. Ungaria este de acord cu conţinutul acestuia, a spus prim-ministrul. 

Punctul principal al strategiei este acela de a consolida capacităţile de rezistenţă naţionale; Ungaria este activă în acestsens, indiferent că vorbim despre lupta împotriva pandemiei sau de atitudinea faţă de migraţie, a spus şeful guvernului de la Budapesta.

„Avem ce spune şi putem să ne aducem contribuția”, a subliniat Orbán.

„Vom sta bine dacă ne vom îndeplini angajamentele”, a explicat Viktor Orbán, întrebat de presă despre angajamentul care trebuie realizat până în 2024 şi potrivit căruia 2% din produsul intern brut (PIB) al statelor membre ale NATO trebuie cheltuiţi pentru apărare. În opinia sa, „ar fi mai bine” dacă Ungaria ar putea deja acum să cheltuie anual 2% din PIB pentru propria sa siguranţă. Potrivit premierului, Ungaria va reuşi acest lucru până în 2022-2023, dar a amintit, în acelaşi timp, că există state membre ale NATO care stau mai prost în privinţa acestui aspect. 

În ceea ce priveşte angajamentul potrivit căruia din suma destinată apărării, statele membre vor cheltui 20% pentrudezvoltare, Viktor Orbán a subliniat că Ungaria face deja acest lucru. Ungaria a îndeplinit deja unul dintre angajamente, iar până în 2023-2024 va îndeplini și celălalt angajament, ceea ce înseamnă că va ajunge în top, a punctat prim-ministrul.

„Noi trăim într-o parte a lumii în care nu poţi trăi fără armată, unde nu există siguranţă fără armată”, a explicat.

Pentru familiile maghiare şi naţiunea maghiară, capacităţile militare, forţele armate vor fi întotdeauna necesare. Construirea acestui lucru se face într-un ritm bun, a spus Orbán. „Am neglijat asta timp de 20-30 de ani, dar acum simt căUngaria şi-a revenit şi în acest sens”, a spus.

Întrebat despre provocările pe care le înseamnă China, şeful guvernului de la Budapesta a spus: Ungaria se opune tuturortipurilor de război rece, iar el personal şi-a petrecut 26 de ani
din viaţă în condiţii de război rece. „Credeţi-mă că acesta este un lucru rău. Să nu facem aşa ceva”, a adăugat Viktor Orbán.

Alături de liderii statelor membre, la summit-ul de o zi al Alianţei Nord-Atlantice participă şi preşedintele american JoeBiden.

Subiectele dezbătute includ Rusia, China, atacurile cibernetice şi schimbările climatice.Scopul summit-ului NATO este acela de a defini obiectivele și sarcinile care trebuie atinse şi realizate până în 2030, unele care vor contribui la pregătirea alianţei pentru provocările viitoare.

Summit-ul oferă posibilitatea consolidării relaţiilor transatlantice, respectiv al fortificării securităţii colective.

Sursă: hirado.hu

Foto: Facebook/ Viktor Orbán

Categories
Internationale Stiri

UNGARIA: Fidesz vrea o lege care să descurajeze promovarea homosexualității și a schimbării de sex în școli

Partidul de guvernământ Fidesz din Ungaria a propus un proiect de lege care interzice diseminarea a ceea ce a numit „conţinuturi care promovează schimbările de sex sau homosexualitatea în şcoli”, relatează Reuters. Unii analişti au comparat iniţiativa cu legea „împotriva propagandei homosexuale” din 2013, din Rusia.

Fidesz a depus recent un amendament pentru o lege care pedepseşte pedofilia. Acesta stipulează ca tinerilor sub 18 ani să nu li se prezinte conţinuturi pornografice sau orice alt conţinut care încurajează schimbările de sex ori homosexualitatea. Proiectul, care ar urma să se aplice şi industriei publicităţii, mai prevede crearea unei liste a organizaţiilor autorizate să predea lecţii de educaţie sexuală în şcoli.

„Proiectul Fidesz poate limita drastic libertatea de exprimare şi drepturile copiilor, pune în pericol sănătatea mintală a tinerilor (din comunitatea) LGBTQI şi îi împiedică să aibă acces la informaţii şi susţinere”, a avertizat într-un comunicat societatea pentru drepturile omului Háttér (Fundal), evocând o asemănare a proiectului cu legea împotriva propagandei gay din Rusia, scrie Agerpres.

Háttér şi alte şase grupuri pentru drepturile omului au cerut Fidesz să retragă proiectul, care ar putea fi supus la vot săptămâna viitoare.

Legea din 2013 din Rusia interzice „propaganda în favoarea relaţiilor sexuale netradiţionale” în rândul tinerilor, aminteşte Reuters.

În Ungaria, căsătoria între persoane de acelaşi sex nu este recunoscută şi doar cuplurile heterosexuale pot adopta copii. Guvernul lui Orbán, care şi-a intensificat retorica anti-LGBT după ce economia a fost lovită de criza coronavirusului, a redefinit în Constituţie căsătoria ca uniunea dintre un bărbat şi o femeie şi a interzis adopţiile de către cupluri de acelaşi sex. Guvernul a eliminat de asemenea statutul legal al persoanelor transgender, într-o decizie cu aplicare retroactivă despre care Curtea Constituţională a afirmat că încalcă legea fundamentală.

Anul trecut, o carte pentru copii, „Ţara minunilor este a tuturor”, menită să-i ajute pe cei mai tineri să accepte minorităţile şi să combată ostracizarea socială, a stârnit controverse în politica ungară, guvernul afirmând că reprezintă „propagandă homosexuală” şi ar trebui interzisă în şcoli.

În afară de guvernul naţionalist al lui Orbán, care se pregăteşte pentru alegerile din 2022 şi promovează o agendă puternic creştin-conservatoare, în Europa se situează pe poziţii similare de mai mulţi ani şi formaţiunea de guvernare din Polonia PiS (Lege şi justiţie), principalul aliat al Fidesz din Uniunea Europeană. 

Sursă: digi24

Foto: leidenlawblog.nl 

Categories
Interviuri

EXCLUSIV: „Noi nu jucăm pentru Ungaria, noi jucăm pentru România” – Diószegi László, patronul echipei de fotbal Sepsi OSK, din Sf. Gheorghe

Diószegi László este unul dintre cei mai iubiți oameni din comunitatea covăsneană. Pasiunea lui pentru fotbal și hotărârea neclintită de a lupta pentru poziționarea echipei Sepsi OSK la un nivel cât mai înalt în lumea fotbalului l-au ajutat să cucerească inimile tuturor suporterilor și nu numai. 

Din afară, presa de sport de referă adesea la el ca la patronul Sepsi OSK, ceea ce și este în fapt, dar astfel de prezentări denotă cât de departe de a-l cunoaște pe acest om sunt toți cei care se referă la el doar așa. Diószegi László este un munte de modestie, de generozitate și bun-simț și asta se vede în tot ce face și în tot ce declară. 

În urmă cu ceva timp, un titlu de știre spunea despre el că s-a enervat când i s-a adresat o întrebare referitoare la noul stadion pe care îl construiește la Sfântu Gheorghe din fonduri obținute de la guvernul Ungariei. Curioasă să îl văd pe Diószegi nervos, am deschis materialul video respectiv și am descoperit că omul răspundea cu decența cu care ne-a obișnuit și în tonul lui nu era nici urmă de iritare. 

Săptămâna trecută, după ce echipa sa s-a calificat pentru Conference League, am stat de vorbă cu Diószegi László căruia i-am adresat și câteva întrebări referitoare la discriminare în lumea fotbalului pe criterii etnice, dar și despre declarația referitoare la finanțarea stadionului. 

MCD. De ce ați simțit nevoia să faceți afirmația că nu pleacă nimeni cu stadionul și că tot în România rămâne?

DL. Pentru că sunt oameni care, din păcate, așa cred că, dacă statul ungar investește în orice din România, vrea ceva în schimb și vrea ceva ascuns. Se vorbește că vrea Ardealul sau alte prostii din astea. Și este un lucru total neadevărat. Deci guvernul din Ungaria investește peste tot unde trăiesc cetățeni de naţionalitate maghiară – oriunde în lume. Dacă se depune un proiect, guvernul maghiar aprobă fiindcă vrea să aibă grijă de cetățenii săi. Mi se pare un lucru foarte normal. Și românii care sunt plecați poate că ar trebui să aibă grijă statul. 

MCD. Dar statul român nu are așa mare grijă. Am văzut diferența aceasta între românii și maghiarii minoritari din Ucraina, de exemplu. Acolo, românii nu primiseră niciodată ajutor financiar de la statul român. Cel puțin așa au declarat. În schimb, maghiarii spuneau că sunt sprijiniți.

DL. Eu n-am făcut niciodată politică și nici n-o să fac. Tata mi-a zis când aveam vreo 14-15 ani și la noi încă era comunism: „Laci, se termină odată și era asta nebună în care trăim, dar tu să fii întotdeauna om cu coloană vertebrală și niciodată să nu aderi la niciun partid politic!” Eu atunci nici nu am înțeles prea bine, dar mi-a rămas în minte ce a zis tata și niciodată nu m-am băgat în politică. De aceea nu pot să comentez că de ce nu ajută statul român și de ce ajută statul maghiar. Un lucru e însă clar: pentru noi este benefic și de aceea am spus, și spun și în continuare, că stadionul rămâne aici. 

MCD. Dar la nivel de echipă cum stau lucrurile din punctul de vedere al relațiilor interetnice?

DL. La noi în echipă, românii și maghiarii sunt frați și chiar asta e ideea, să arătăm lumii că se poarte trăi împreună, că asta ne e soarta de sute de ani și că nu trebuie să vorbim despre naționalități, ci despre oameni. Oameni buni și răi. Pentru mine așa e lumea, eu așa consider, că nu trebuie să te uiți cine ce naționalitate sau culoare are, ci să te uiți la ce fel de om e. 

MCD. Deci ca patron de brutărie, puteți să confirmați inclusiv că cine vine în Secuime primește pâine și dacă nu știe maghiară?

DL. Ca glumă zic acum, vă dați seama că, dacă era adevărat că aici nu se poate cumpăra pâine dacă nu ceri în ungurește, nu avea rost să mai deschidem brutărie la București? Eu chiar invit toți oamenii care aud lucruri din astea, și le și cred, să vină aici la noi, în Secuime, și dacă nu o să fie serviți într-un magazin să ne spună. 

MCD. Ați simțit vreodată discriminare la nivel oficial în tot parcursul de când echipa e în prima ligă?

DL. Nu pot să zic că am fost vreodată discriminat. Slavă Domnului, toate cluburile și-au dat seama din prima că noi vrem să jucăm fotbal și atât. Nimeni nu mi-a spus nimic în lumea fotbalului. Ba dimpotrivă, au înțeles foarte ușor că noi vrem să fim părtași la înălțarea fotbalului românesc. Noi nu jucăm pentru Ungaria, nu jucăm pentru Germania, noi jucăm pentru România. Dacă Sepsi reușește în Conference League să câștige un meci sau două, punctele vin la fotbalul românesc. Asta trebuie să știe lumea. 

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Înființarea filialei Universității Fudan la Budapesta a generat un scandal aproape comic

Guvernul lui Viktor Orbán și opoziția unită din Ungaria sunt în centrul unui război ideologic major, transmite Bloomberg. După ce Orbán a bătut palma cu Beijingul pentru a înființa la Budapesta campusul unei universități chineze, primarul de opoziție al Budapestei vrea să redenumească străzile din jurul campusului.

Numele noi propuse de primar? Strada Free Hong Kong, Strada Dalai Lama și Strada Martirilor Uiguri – toate alese special pentru a irita China.

Forțele unite de opoziție din Ungaria boicotează deschiderea campusului universității Fudan, susținând că un asemenea eveniment e emblematic pentru ruperea țării, sub regimul Orbán, de valorile democratice occidentale.

Subiectul universității chineze a încins atmosfera la Budapesta înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor. Guvernul Viktor Orbán vrea să finanțeze deschiderea campusului Fudan printr-un împrumut luat de la o bancă chineză – adică exact rețeta folosită de Beijing în toată lumea pentru a-și avansa agenda politică și economică.

Mișcarea lui Orbán vine după ce guvernul său a forțat plecarea din țară a Universității Central-Europene, fondată de George Soros.

Gergely Karácsony, primarul Budapestei și principalul adversar politic al lui Viktor Orbán, a declarat că „utilizăm spațiul de manevră politică pe care îl avem la dispoziție pentru a susține idealurile libertății și solidarității. Asta nu exclude o colaborare pragmatică cu China, dar să folosim banii contribuabililor pentru a construi Universitatea Fudan e prea mult”.

Universitatea Fudan, care urmează să își construiască la Budapesta filiala, a șters din carta sa universitară în 2019 expresia „libertatea de gândire” și a înlocuit-o cu o referință la liniile ideologice ale Partidului Comunist Chinez, potrivit Bloomberg.

Sursa: g4media.ro

Foto: oenoanda.blogspot.com 

Categories
Internationale Nationale Stiri

Ce prevede Protocolul româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale semnat la Gyula în aprilie

Miniştrii de externe ai României şi Ungariei au semnat în data de 28 aprilie 2021, la Jula/Gyula, în Ungaria,Protocolul celei de a VIII-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, la 25 de ani de la încheierea Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară (Timişoara, 16 septembrie 1996). 

Un deceniu au durat negocierile pe marginea Protocolului, ministrul Bogdan Aurescu punctând faptul că semnarea acestui document marchează reîntoarcerea la cadrul instituţional firesc de dialog bilateral între România şi Ungaria în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, creat în baza Tratatului. 

În anul 1997 a fost înfiinţat Comitetul de Specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, ca parte a Comisiei Mixte de Colaborare şi Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare. Comitetul este un instrument prevăzut în Tratat, menit să propună proiecte şi programe de cooperare în domeniul minorităţilor naţionale, precum şi să examineze şi să soluţioneze eventualele situaţii problematice ale minorităţii române din Ungaria, precum şi ale minorităţii maghiare din România. Astfel de comisii funcţionează şi în relaţiile bilaterale cu Serbia şi Ucraina, demonstrând angajamentul ferm al României în ceea ce priveşte asumarea responsabilităţii şi implementarea obligaţiilor derivate din legislaţia internaţională privitoare la protejarea drepturilor identitare aparţinând minorităţilor naţionale. 

Semnarea Protocolului după o perioadă atât de îndelungată, în care acesta a fost blocat la Budapesta, reprezintă un pas important al autorităţilor române şi ungare pentru a aşeza relaţiile biaterale pe o linie constructivă, demnă de două state aliate NATO şi membre ale Uniunii Europene, într-un context regional de securitate imprevizibil. Mai mult, acest eveniment reflectă maturitatea ambelor părţi, precum şi premisele că Ungaria conştientizează că a ţine relaţiile bilaterale prizoniere unor interese politice pe criterii etnice nu este constructiv şi în spirit european. 

Potrivit surselor, conţinutul protocolului demonstrează o gamă largă de drepturi de care se bucură minoritatea maghiară din România, drepturi stipulate, de altfel, de către toate convenţiile internaţionale în domeniu, la care România este parte. Angajamentul ferm al României în privinţa continuării acordării importanţei cuvenite drepturilor minorităţilor naţionale din ţara noastră este recunoscut şi pe plan internaţional, fapt relevat în rapoartele din ultimii ani, unde statul român este apreciat drept model de bune practici, ba chiar conduce la setarea unor standarde în materia respectării drepturilor minorităţilor. 

Totuşi, în ciuda acestei stări de fapt, din păcate, comunităţile româneşti din statele limitrofe, inclusiv din Ungaria, nu beneficiază încă de aceeaşi protecţie cu care se laudă minorităţile din ţara noastră. De aceea, încheierea Protocolului, care adună experţii din cele două ţări, vine ca o rază de speranţă pentru persoanele care aparţin minorităţii române din Ungaria. În acest sens, ministrul Bogdan Aurescu a dat o serie de exemple concrete în ceea ce priveşte atribuţiile Comitetului, precizând că acesta „încurajează partea ungară să aloce sprijin financiar adecvat pentru creşterea nivelului calitativ al învăţământului în limba română, indiferent de soluţia adoptată pentru administrarea şcolilor în limba română, la un nivel care să asigure însuşirea şi transmiterea limbii române generaţiilor viitoare. De asemenea, se referă la dezvoltarea reţelei de instituţii de învăţământ bilingve sau unde se predă limba română, la toate nivelurile de studii. Se referă la angajarea persoanelor vorbitoare de limbă română în instituţiile publice din localităţile unde locuieşte minoritatea română. Se referă la sprijinirea restaurării bisericilor şi imobilelor bisericeşti ale Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria”. De altfel, cei doi miniştri au vizitat Catedrala ortodoxă Sfântul Nicolae, fiind primiţi de Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, ocazie cu care cei doi oaspeţi au scris în cartea de onoare a lăcaşului de cult. 

Conform şefului diplomaţiei române, Protocolul se referă şi la finanţarea funcţionării trupelor de teatru ale şcolilor şi comunităţilor româneşti din Ungaria. De asemenea, se referă la finanţarea presei scrise şi audio-vizuale în limba română din Ungaria şi la îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a publicaţiilor în limba română cum este, de pildă, publicaţia Foaia Românească, care, în acest an, împlineşte 70 de ani de existenţă neîntreruptă. Este avută în vedere şi posibilitatea asigurării unui teren pentru Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, pentru construirea unei biserici ortodoxe la Budapesta. 

Ulterior consultărilor politice cu omologul ungar, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut, la Jula/Gyula, o întâlnire cu reprezentanţi ai minorităţii române din Ungaria, în scopul cunoaşterii nemijlocite a modului în care drepturile lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase sunt protejate şi promovate. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu i-a încurajat pe reprezentanţii minorităţii române să expună, punctual, aspectele problematice cu care se confruntă în exercitarea drepturilor lor identitare şi să le aducă prompt atât în atenţia autorităţilor de la Budapesta, cât şi în atenţia autorităţilor de la Bucureşti, subliniind deschiderea deplină a autorităţilor române în sprijinul etnicilor români de pretutindeni, în conformitate cu dreptul internaţional şi în baza unui dialog susţinut cu autorităţile statului de reşedinţă. 

La propunerea ministrului Aurescu, a fost convenită marcarea corespunzătoare în luna septembrie a celor 25 de ani de la semnarea Tratatului din 1996, aspect ce va oferi relaţiilor bilaterale un prilej suplimentar de detensionare şi de evidenţiere a elementelor pozitive şi încurajatoare.


Sursă și foto: adevarul.ro