Tag: ue

Categories
Stiri

Sfaturi pentru obținerea de fonduri europene de la specialiștii din Sfântu Gheorghe: accesarea de finanțări nerambursabile vine cu o anumită responsabilitate

Gruman Robert, directorul executiv și co-fondatorul StartUp HUB din sfântu Gheorghe, centrul pentru dezvoltarea antreprenoriatului, educația adulților și a formării profesionale, a declarat faptul că urmează o perioadă în care cei care vor să obțină fonduri europene pentru afacerile lor trebuie să fie atenți și pregătiți.

Acesta a mai subliniat următoarele: „Tocmai s-a încheiat vechiul ciclu de finanțare europeană și deja din anul 2023 au început să se dea drumul la noi proiecte, noi programe de finațare. Sunt posibilități de a atrage fonduri și pentru tineri care doresc să-și înceapă prima afacere. Aici vorbim de programe tip start-up de la 25.000 euro până la maximum 100.000 de euro, dar sunt fonduri și pentru antreprenori care doresc să-și dezvolte o afacere existentă. Noi la centrul de antreprenoriat din Sfântu Gheorghe, StartUp HUB, anul trecut am finanțat 100 de tineri cu 25.000 euro fiecare”.

De asemenea, cei interesați trebuie să știe că astfel de programe vin și cu pregătire și sfaturi utile, nu doar cu bani în schimbul unei idei bune.

Directorul StartUp HUB a mai declarat că: „Am văzut că există un mare interes pentru acest tip de proiecte și încurajăm tinerii să participe în continuare, pentru că acest program nu a conținut doar finanțarea în sine, ci a fost un program educațional. Cei care au aplicat au participat la un program de competențe antreprenoriale și au creionat cu ajutorul specialiștilor noștri planurile de afaceri. Au primit și un mentor pentru a le putea implementa”.

Gruman Robert a concluzionat declarând că, accesarea de finanțări nerambursabile vine cu o anumită responsabilitate și o birocrație pe măsura: „Există și birocrație trebuie să spunem, dar, până la urmă, merită. Dacă ajutăm tinerii să încerce calea antreprenoriatului prin finanțări, să zicem granturi mai mici, finanțări nerambursabile, atunci ajutăm să crească generația viitoare de antreprenori care poate să ajute dezvoltarea economică a țării”.

Sursa: startup-hub.ro

Categories
Stiri

Acțiunile Guvernului Orbán îi lasă pe studenții maghiari fără Erasmus+

Uniunea Europeană (UE) a decis să sancționeze din nou Ungaria pentru încălcări ale statului de drept. De data aceasta cei afectați direct sunt studenții, pentru că autoritățile de la Bruxelles nu vor mai finanța programul Erasmus+ pentru universitățile din Ungaria.

Prin programul Erasmus, atât studenții, cât și profesorii, au ocazia să plece în schimburi de experiență de trei, șase sau chiar un an în alte țări. Este o oportunitate de a cunoaște alte culturi și de a face schimb de bune practici. Programul a fost înființat în anul 1987.

Decizia luată de UE se aplică începând cu 15 decembrie 2022.

În 2021, 16.000 de studenți și profesori maghiari au plecat în schimburi de experiență în alte țări datorită programului Erasmus+, iar în Ungaria au ajuns peste 6.000 de persoane, arată datele Comisiei Europene, citate de adevărul.ro.

Nu este pentru prima dată când acțiunile Guvernului Orbán sunt sancționate de instituții ale UE. Comisia Europeană critică Ungaria pentru că nu asigură independența justiției, pentru corupție, lipsa independenței presei, nerespectarea drepturilor migranților și ale comunității LGBTQ+.

Sursa: adevarul.ro

Foto: Orbán Viktor/Facebook

Categories
Stiri

După campaniile anti-Soros și anti-LGBT, guvernul Ungariei vine cu o nouă găselniță care stârnește un val de controverse: bomba cu „SANCȚIUNI” europene!

Viktor Orban aplică din nou rețeta dușmanului care vrea să distrugă Ungaria, pentru a-și păstra popularitate și privilegiile susținătorilor săi, de data aceasta nemaifiind vorba de George (Gyorgy) Soros sau comunitatea LGBT, ci de sancțiunile europene, care, în opinia liderului de la Budapesta distrug economia și stilul de viață al ungurilor. În opinia lui Viktor Orban, Ungaria se află de 12 ani sub asediul libertinismului bruxelez. Acum se organizează o consultare națională privind efectele asupra Ungariei ale sancțiunilor impuse Rusiei de la Bruxelles.

Presa de opoziție de la Budapesta face referire la un document din cabinetul premierului, precum și la numeroase panouri și afișe care au împânzit toată țara, conform cărora Ungaria a plătit aproximativ 19 milioane de euro pentru o campanie de propagandă împotriva sancțiunilor occidentale anti-ruse. Contractul a fost semnat la începutul lunii iulie, dar documentația a fost publicată abia pe 13 octombrie.

RTL.hu raportează că concursul pentru dezvoltarea sloganului și a afișului, precum și pentru amplasarea lor pe străzi, a fost câștigat de New Land Media Reklam și Lounge Design Szolgaltato, companii abonate la banii guvernului, care „ primesc în mod regulat comenzi de la guvernul lui Viktor Orban”.

Guvernul ungar a cerut agențiilor de publicitate să „îndeplinească sarcini legate de comunicarea guvernamentală pe arena internațională și internă care afectează viitorul Europei”, precum și „ sarcini legate de deciziile guvernamentale care au un impact mare asupra vieții cetățenilor”.

Mai concret, afișele trebuie să convingă populația că sancțiunile Bruxelles-ului sunt ineficiente.

Jurnaliștii maghiari scriu că „în ultimele luni, guvernul a încercat din toate puterile să pună sancțiunile UE pe seama creșterii prețurilor la energie, deși UE nu a restricționat deloc importurile de gaze, iar măsurile luate împotriva importului de țiței încă nu au intrat încă în vigoare”.

SUA și UE atacă campania antioccidentală a lui Viktor Orban

Ambasada SUA la Budapesta a răspuns la comentariile acide antiamericane făcute de guvernul Fidesz al lui Viktor Orban, în legătură cu războiul din Ucraina.

Un videoclip de un minut postat de ambasadă săptămâna aceasta pe Twitter a adunat cinci declarații antiamericane făcute de oficiali guvernamentali sau de aliații lor din mass-media. Privitorii au fost rugați să ghicească dacă comentariile aparțin președintelui rus Vladimir Putin sau oamenilor liderului ungar.

Critici au venit și de la Comisia Europeană. „Este nepotrivit să arătăm imagini cu bombe sau cu rachete în legătură cu sancțiunile, când ne gândim că scopul sancțiunilor este tocmai acela de a împiedica căderea bombelor peste Ucraina”, a declarat Dana Spinanț, una dintre purtătoarele de cuvânt ale Comisiei Europene, citate de Euronews.

Surse: libertatea.ro, digi24.ro, rtl.hu, euronews.com.

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Viktor Orbán vrea să consulte poporul cu privire la sancțiunile UE împotriva Rusiei

Liderii celor două partide de guvernământ din Ungaria au anunțat recent că intenționează să organizeze un referendum prin care să ceară părerea cetățenilor despre sancțiunile impuse Rusiei de către Uniunea Europeană.

Fidesz și guvernul Viktor Orbán au aprobat sancțiunile impuse Rusiei, dar le-au criticat cu fiecare prilej. Premierul Orbán consideră că sancțiunile ar dăuna de fapt Ungariei, nu Rusiei, ceea ce l-a făcut să-și stabilească un nou obiectiv, acela de a convinge Bruxelles-ul să renunțe la respectivele sancțiuni, chiar dacă acestea au un impact major asupra Rusiei, a cărei economie suferă din cauza izolării și a embargourilor impuse atât de UE, cât și de SUA, Marea Britanie sau Canada.

Máté Kocsis, liderul fracțiunii Fidesz, și István Simicskó, liderul fracțiunii KDNP, au susținut o conferință de presă joi, 22 septembrie, în cadrul căreia au declarat că solicită guvernului să organizeze o consultare națională cu privire la sancțiunile energetice impuse Rusiei.

Potrivit celor doi politicieni, Europa trebuie convinsă că aceste sancțiuni trebuie ridicate, astfel încât consultarea națională va fi un „instrument politic” în mâinile lor.

Sursă: g4media.ro

Foto: budapestbeacon.com

Categories
Internationale Stiri

După Brexit, ia naștere Huxit, partid care susține scoaterea Ungariei din UE

Partidul Volner din Ungaria, înființat de politicianul de extremă dreaptă János Volner, intenționează să își schimbe denumirea în „Huxit”, astfel încât cetățenii maghiari care doresc ca Ungaria să părăsească UE, după modelul Marii Britanii, să poată fi reprezentați. 

„Prima fază de un an și jumătate din viața Partidului Volner s-a încheiat astăzi”, a anunțat János Volner duminică pe Facebook. „Pentru viitor – pentru a semnala următorul nostru obiectiv major – vom continua sub numele de Partidul Huxit. Cel mai important obiectiv al nostru este să obținem ieșirea Ungariei din Uniunea Europeană”, a adăugat el, susținând totodată că Huxit are deja milioane de susținători. 

Potrivit ultimului Eurobarometru realizat luna trecută, 88% din populația Ungariei se pronunță împotriva părăsirii Uniunii Europene, în timp ce 48% consideră că apartenența la blocul comunitar este un lucru pozitiv.

Volner susține însă că statele occidentale intră acum „într-o eră autodistructivă subordonată idealurilor liberalismului extrem” ce este în contradicție cu idealurile maghiarilor.

Politicianul și-a exprimat de asemenea și nemulțumirea față de faptul că Ucraina va fi reconstruită cu ajutor financiar din partea Uniunii Europene, afirmând că maghiarii vor trebui să plătească pentru acest lucru.

Sursă: hotnews.ro

Foto: ea.md

Categories
Stiri

Un oficial ungar dezminte că Viktor Orbán ar fi sugerat că Ungaria ar putea ieși din Uniunea Europeană

Premierul ungar, Viktor Orbán, a făcut sâmbătă o aluzie la posibilitatea ca ţara sa să părăsească Uniunea Europeană, fiind pentru prima dată când evocă o astfel de perspectivă, a relatat agenția germană DPA. Zoltán Kovács, secretar de stat responsabil cu comunicarea Guvernului ungar, a precizat într-o declaraţie publicată pe site-ul Secretariatului de stat, postată şi pe Twitter, că deși „prim-ministrul a abordat şi provocările cu care se confruntă Ungaria şi Uniunea Europeană, evident că nu a afirmat ce susţine titlul agenţiei germane de ştiri DPA”.

“Cel mai important este să vrem să rămânem împreună. Mai ales aici, în Europa, pentru că Uniunea Europeană are viitor doar dacă putem rămâne împreună, în ciuda înstrăinării culturale din ce în ce mai mari. Din partea noastră, dorim să menţinem unită Uniunea Europeană. De aceea, am prezentat în mod repetat oferte de toleranţă Bruxelles-ului şi Berlinului”, a citat Zoltán Kovács din discursul premierului ungar.

Sâmbătă, Viktor Orbán, care se află la putere și domină politica din Ungaria de mai bine de un deceniu, a acuzat Uniunea Europeană duce „un război sfânt, un jihad” sub sloganul statului de drept.

Viktor Orban a vorbit cu câteva zile înainte de o decizie crucială a Curţii Europene de Justiţie (CEJ) referitoare la noul mecanism al UE privind statul de drept. În cadrul acestui sistem, ţările care încalcă statul de drept ar putea pierde fonduri de la bugetul general al UE. Ungaria şi Polonia au depus o plângere împotriva acestui mecanism, care a fost adoptat în decembrie 2020, iar CEJ urmează să se pronunţe miercuri.

În acest context, Viktor Orban a cerut „toleranţă” din partea UE faţă de Ungaria. În caz contrar, a spus el, nu va fi posibil să se continue pe o cale comună.

Surse: hirado.hu, digi24.ro.

Categories
Internationale Stiri

Protecția minorităților naționale, o problemă a UE, crede comisarul primului ministru ungar, Viktor Orbán

Comisarul primului ministru ungar, responsabil cu protecţia minorităţilor şi autonomie, Katalin Szili, a declarat recent la Budapesta, că problema minorităţilor naţionale nu este o problemă internă, ci una europeană, informează MTI.


Uniunea Europeană este pregătită să abordeze problemele tuturor tipurilor de minorităţi, cu excepţia celor 50 de milioane de persoane aparţinând minorităţilor naţionale care reprezintă 10% din populaţia Uniunii, a spus Szili în discursul adresat adunării generale a Federaţia Asociaţiilor Naţionale Maghiare din Europa de Vest (NYEOMSZSZ).


Szili a citat ca exemplu o rezoluţie adoptată de Parlamentul European în 2019 privind drepturile fundamentale ale persoanelor de origine africană, care includea recunoaşterea dreptului lor la muncă şi locuinţă, adăugând că Parlamentul European nu a adoptat niciodată o rezoluţie similară privind minorităţile naţionale.


Prin urmare, Ungaria îşi susţine propunerile în legătură cu această chestiune prin intermediul Consiliului Europei (CoE), a spus Szili.


Ungaria a organizat o serie de conferinţe privind protecţia minorităţilor în perioada deţinerii preşedinţiei de şase luni a CoE, care a condus la elaborarea aşa-numitei Declaraţii de la Strasbourg ce afirmă că problema minorităţilor naţionale nu este o problemă internă, ci una europeană şi că identitatea naţională şi cetăţenia sunt concepte diferite, a adăugat ea.


Alte ţări ar trebui să urmeze Ungaria în recunoaşterea rolului minorităţilor naţionale în formarea statelor lor, a spus ea, adăugând că acest lucru nu se întâmplă în prezent în România, Slovacia şi Franţa.


Szili a propus ca declaraţia de încheiere a adunării generale să afirme sprijinul NYEOMSZSZ în favoarea „politicii consecvente a guvernului ungar pentru etnicii maghiari din străinătate”, pentru Declaraţia de la Strasbourg, precum şi pentru iniţiativa cetăţenească europeană Minority SafePack şi iniţiativa privind protejarea regiunilor minoritare naţionale.


Potápi Árpád János, secretarul de stat responsabil cu politicile pentru comunităţile maghiare din străinătate, a propus transformarea NYEOMSZSZ într-o organizaţie paneuropeană şi includerea ţărilor din Europa Centrală şi Balcanică.


În ceea ce priveşte politica guvernului ungar privind minorităţile, Potápi a spus că anul trecut executivul de la Budapesta a susţinut un total de 270 de activităţi organizate de 82 de instituţii care se ocupă cu minorităţile naţionale.


De asemenea, în 2021, guvernul ungar a oferit granturi în valoare totală de 132 de milioane de forinţi (365.900 EUR) pentru 208 solicitanţi din diaspora maghiară pentru a acoperi costuri operaţionale şi proiecte de dezvoltare. În plus, aproximativ 43 de milioane de forinţi au fost plătiţi pentru 138 de solicitanţi în sprijinul organizării unor evenimente, a adăugat el. 

Sursă: Agerpres

Foto: romanianhistoryandculture.com 

Categories
Internationale Stiri

Revista presei europene: criză în UE din cauza veto-ului Ungariei și Poloniei

„Cu parteneri ca Orbán, UE nici nu mai are nevoie de dușmani! Ungaria și Polonia blochează bugetul Uniunii Europene pentru că nu le convine ca banii să fie condiționați de respectarea statului de drept. Dar era nevoie demult de o astfel de regulă”, titrează Deutsche Welle. Toate publicațiile care analizează situația din UE susțin la unison că o nouă definire a mecanismului privind statul de drept, adică ceea ce cer Ungaria și Polonia, e exclusă.

Presa europeană tratează pe larg informația despre blocajul exercitat de Ungaria și Polonia în Consiliul UE în privința pachetului mai larg privind viitorul buget europan și măsurile de relansare economică. Influenta publicație Politico, precum și The Guardian titrează ”UE în criză”.

Politico trece în revistă reacțiile diplomaților europeni confruntați cu blocajul fără precedent al Budapestei și Vienei, iar unul dintre aceștia arată că ”fără o rezolvare rapidă, suntem într-un mare rahat”.

The Guardian scrie despre miza enormă a blocajului: 1,8 trilioane de euro (1.800 miliarde), adică valoarea pachetului economic pe următorii șapte ani, format din bugetul multianul al UE și fondurile destinare revenirii economiilor europene din criza provocată de pandemie.

BBC amintește la rândul său că Polonia și Ungaria, care nu vor ca fondurile UE să fie legate de respectarea statului de drept, sunt puternic dependente de finanțarea europeană, iar economiile lor nu pot rezista șocului pandemiei fără bugetul special destintat ieșirii din criză.

Și presa franceză notează că UE pare fără ieșire în fața veto-ului Ungariei și Poloniei, dat fiind că bugetul european are nevoie de vot unanim, dar Le Monde și Le Figaro amintesc că Uniunea are instrumente politice prin care poate pune presiune pe cele două guverne criticate unanim că încalcă statul de drept.

Context

Ungaria şi Polonia au blocat luni prin veto o decizie esenţială privind adoptarea bugetului multianual al UE, nefiind de acord cu condiţionarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept, au declarat diplomaţi europeni pentru agenţia DPA, preluată de Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al Consiliului UE, Sebastian Fischer, a anunţat pe Twitter că, la reuniunea la nivel de ambasadori desfăşurată luni, statele membre au confirmat prin majoritate calificată regimul de condiţionalitate care leagă fondurile europene de statul de drept, dar în privinţa deciziei privind resursele proprii nu s-a obţinut unanimitatea necesară din cauza opoziţiei a două state membre.

Anterior, premierul ungar Viktor Orban i-a informat pe cancelarul german Angela Merkel, pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi pe preşedintele Consiliului European, Charles Michel, că Ungaria va bloca prin veto bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 şi planul european de redresare post-pandemie, din cauza condiţionalităţii privind accesarea fondurilor europene de statul de drept, a anunţat luni şeful biroului de presă al guvernului ungar, Bertalan Havasi, citat de agenţia MTI.

Parlamentul European (PE) şi Germania, care deţine preşedinţia Consiliului UE, au ajuns pe 5 noiembrie la un acord privind un ”regim general de condiţionalitate” prin care fondurile din bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 (de 1.074 de miliarde de euro) şi cele din planul de redresare ”Next Generation” (de 750 de miliarde de euro) vor putea fi suspendate în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta nu respectă independenţa justiţiei sau libertatea presei şi decizia este validată prin majoritate calificată în Consiliul UE. Guvernele ungar şi polonez califică acest mecanism drept un ”şantaj” la adresa lor şi un instrument arbitrar bazat pe criterii politice şi ideologice.

Surse: dw.com, g4media.ro, digi24.ro.

Categories
Internationale Stiri

Aliate în scopuri comune, Ungaria și Polonia ar putea fi excluse din UE

Acuzate constant că încalcă statul de drept, Ungaria și Polonia urmăresc înființarea unui institut comun care să evalueze respectarea statului de drept de către ţările membre din întreaga Uniune Europeană, după cum a anunţat luni ministrul de Externe ungar, Szijjártó Péter. La rândul său, premierul Olandei, Mark Rutte, a vorbit în premieră despre posibilitatea de a forma o Uniune Europeană fără cele două state membre luate în vizor. 

Olanda și alte state membre UE susțin că acordarea de fonduri europene ar trebui strict condiționată de respectarea statului de drept și că este necesară înființarea unui mecanism în acest sens. Ungaria și Polonia amenință însă că vor bloca prin veto instituirea unui astfel de mecanism, fiind împotriva condiționărilor de acest gen. De aici și ideea înființării institutului de monitorizare a situației statului de drept în celelalte țări membre. „Scopul institutului comparativ va fi să nu fim luaţi de proşti”, după cum s-a exprimat ministrul ungar Szijjártó, care a adăugat că există „destui politicieni occidentali care ne folosesc pe post de sac de box”.

Problema acestui mecanismului despre care vorbșete Olanda a devenit una centrală în negocierile dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană pentru aprobarea urgentă a pachetului financiar de 1.800 miliarde euro (1,8 trilioane euro) pentru ieșirea economiei europene din criză.

În prezent, UE nu poate sancționa eficient statele acuzate de încălcarea valorilor de bază, printre care respectarea statului de drept și asigurarea independenței justiției. Tratatul de Funcționare, actul fondator al UE, nu prevede nici o modalitate de excludere a unui astfel de stat, cu excepția Articolului 7 – suspendarea dreptului de vot al respectivei țări. Problema e că pentru activarea Articolului 7 e nevoie de unanimitate statelor membre, un obiectiv imposibil de atins în cazul Ungariei sau Poloniei, pentru că una o sprijină pe cealaltă și nu poate fi obținută unanimitatea

Singurul mod prin care un stat membru poate părăsi UE e activarea Articolului 50 din Tratat, ca în cazul Marii Britanii, dar Ungaria și Polonia nu vor să iasă din Uniune.

În aceste condiții, Mark Rutte pune în premieră în discuție posibilitatea creării unei noi construcții din care Ungaria și Polonia să nu mai facă parte. Este primul șef de stat sau de guvern din UE care deschide această discuție considerată tabu în Europa.

Sursa: g4media.ro

Categories
Internationale Stiri

Raport antifraudă OLAF pentru 2019: Ungaria conduce detașat în topul țărilor care trebuie să returneze bani europeni, iar România este campioană la utilizarea defectuoasă a fondurilor UE

În ultimii cinci ani, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a sugerat în cazul Ungariei aplicarea unei sancțiuni de 10 ori mai mari decât media per Uniune, din cauza utilizării frauduloase a fondurilor alocate de UE. Potrivit hvg.hu, în 2019, OLAF a stabilit cinci proceduri pe baza raportului pe care l-au emis recent.

Instituția se ocupă cu cercetarea modului în care se utilizează fondurile UE. Dacă se descoperă nereguli, aceasta sugerează rambursarea către Comisia Europeană, precum și anchetarea autorităților naționale. În cazul Ungariei, OLAF a examinat cinci aspecte și a sugerat sancțiuni pentru două dintre ele.

Interesant este faptul că românii sunt cei care conduc lista în care OLAF a găsit 11 cazuri de utilizare defectuoasă a fondurilor alocate de UE. Totuși, nu toate neregulile constatate se traduc prin utilizare frauduloasă a banilor. Țara noastră apare în raportul OLAF la mai multe capitole privind fraude cu fonduri europene: ferme de acvacultură în zone unde nu există apă, fonduri europene pentru prevenirea incendiilor de pădure sau fonduri pentru managementul apelor uzate.

Manevre internaţionale tot mai complexe au fost folosite pentru deturnarea a 148 de milioane de euro în 2019, constată OLAF în ultimul raport. Anchetatorii au evidenţiat tendinţe noi sau recurente în înţelegerile între concurenţi la procedurile de achiziţie; scheme transfrontaliere; scheme referitoare la proiecte în ţări din afara Uniunii şi cercetare; contrabandă şi falsuri.

În cazul Ungariei însă, ambele cifre sunt mari. OLAF a sugerat rambursarea a 3,93% din banii primiți de Ungaria în perioada 2015-2019 din fondurile europene structurale și de investiții. În caz de nereguli, cei care au obținut fonduri europene trebuie să ramburseze banii primiți, dar statul beneficiar îi poate redistribui.

Cu această rată, Ungaria se ridică deasupra tuturor statelor membre ale UE, fiind urmată de Slovacia, cu doar 0,53 %. Între timp, media UE de abateri în acest sens este de doar 0,36%. Mai mult, această rată a crescut recent, în 2018, fiind de doar 3,84%.

Ungaria are cele mai multe audituri care s-au încheiat cu o sugestie de rambursare (43), în timp ce românii sunt pe locul al doilea la acest capitol cu 40 de sugestii de rambursare. Numărul total de astfel de sugestii în UE este de numai 235.

Sursa: dailynewshungary.com, digi24.ro.