Categories
Nationale Stiri

Kelemen Hunor și Zoltán Zakariás, reclamați la CNCD

Deputatul AUR Mureș, Dan Tanasă, a făcut o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) împotriva vicepremierului Kelemen Hunor și a deputatului Zoltán Zakariás. Sesizarea are legătură cu atitudinea celor doi politicieni față de declarațiile premierului ungar, Viktor Orbán, făcute la Universitatea de Vară de la Tușnad.

Într-o postare pe pagina sa de Facebook, Dan Tanasă și-a informat urmăritorii în legătură cu sesizarea făcută, pe care o justifică între altele prin aceea că afirmațiile lui Orbán sunt total opuse valorilor europene. 

Am sesizat astăzi Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu privire la declarațiile viceprim-ministrului Kelemen Hunor, și ale lui Zoltán Zakariás, deputat UDMR, în susținerea publică și ostentativă a declarațiilor rasiste făcute de Viktor Orbán la Universitatea de Vară de la Tușnad.

Condamn cu vehemență lipsa de reacție a Reprezentantului Special al Guvernului pentru Combaterea Xenofobiei și Antisemitismului față de declarațiile promovate în spațiul public de Kelemen Hunor, viceprim-ministru în Guvernul României, și Zoltan Zakariás, deputat în Parlamentul României, care susțin în mod deschis discursul rasist promovat la Universitatea de Vară de la Tușnad. Tăcerea acestuia în cazul celor doi demnitari români echivalează cu o complicitate și probează odată în plus ipocrizia acestui personaj toxic susținut de Partidul Național Liberal. 

Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal tratează cu superficialitate respectarea valorilor europene și a drepturilor omului, refuzând să se delimiteze de personaje care prin declarațiile publice pe care le fac încurajează manifestări xenofobe, de intoleranță și extremism de genul celor care au șocat opinia publică în cazul Ditrău.

În orice societate democratică, promotorii rasismului, ai intoleranței, xenofobiei și separatismului trebuie marginalizați pentru a proteja securitatea socială în acord cu valorile europene și drepturile omului”, a scris pe pagina sa de Facebook deputatul AUR. 

Foto: cncd.ro

Categories
Opinii

Hitleriști fără vină: suporterii Sepsi OSK 

Sunt suporter Sepsi OSK. Merg pe stadion când joacă acasă, mă uit la meciurile televizate când nu reușesc să ajung în tribune sau urmăresc măcar rezultatele meciurilor atunci când nu apuc să văd deloc confruntările din teren. Pasiunea cu care a fost construită și crescută această echipă m-a impresionat într-atât, încât pentru prima oară în viața mea am știut cu ce echipă să țin. 

Recunosc însă că, de câte ori m-am aflat pe stadion și i-am văzut pe suporteri ridicând mâna de la piept în față, m-am gândit și am și glumit cu prietenii din jur pe tema asta, în termeni de „Mamă, ce hitleriști suntem!” Prin urmare, vestea că echipa de fotbal din Sf. Gheorghe  a fost sancţionată de UEFA cu amendă de 10.000 de euro pentru rasism nu m-a surprins mai deloc. Interpretarea are sens și cred că e cât se poate de sinceră, cu atât mai mult cu cât imaginea clubului este astăzi legată de imaginea premierului ungar, Viktor Orbán, asupra căruia planează de ceva timp acuzații fervente de rasism, acutizate și după episodul Tușnad. 

În același timp, sunt convinsă că suporterii nu s-au gândit deloc la cine știe ce rasă pură în clipa în care au ales să își manifeste gestual susținerea față de echipa lor de suflet. La urma urmelor, în echipa OSK sunt și fotbaliști de culoare. Manifestarea oricărei urme de rasism ar fi total lipsită de sens și logică. De aceea, oricât de inventată, falsă și puerilă ar părea explicația dată de patronul clubului, Diószegi László, ea chiar exprimă ceea ce gândesc reprezentanții Sepsi OSK și suporterii formației. 

Pur și simplu, de când inima ne bate, de când ne-am născut, până când ajungem în cer, noi suntem suporterii echipei Sepsi OSK și suporterii acestui oraș minunat, Sfântu Gheorghe. Dar iată că UEFA a crezut că ăsta este un semn nazist, sau nu știu cum să spun, și este vorba despre rasism. E ceva de neînchipuit… Nu-mi vine să cred că un gest în care prinzi mâna pe inimă, mâna dreaptă, și spui că până murim rămânem susținători ai echipei noastre favorite din Sfântu Gheorghe este un îndemn rasist sau nazist”, a fost explicația lui Diószegi, pe care, spre deosebire de oamenii ca mine, l-a surprins și chiar contrariat amenda în discuție. Asta reiese și din îndemnul adresat suporterilor de a schimba gestul respectiv: „…să duceți cele două mâini spre cer, să nu fie numai o singură mână. Sau dacă nu, să arătăm cu capul, cu picioarele și să urlăm toată ziua, că noi iubim această echipă și această echipă merită să joace în Conference League”. 

foto: romania.postsen.ro

Categories
Nationale Stiri

UDMR ignoră solicitarea de clarificări a președintelui României, privind afirmațiile lui Orbán

Reacția întârziată a președintelui României, Klaus Iohannis, cu privire la afirmațiile făcute de premierul Ungariei, Viktor Orbán, la Tusványos a primit din partea UDMR un răspuns în stil românesc, pe modelul „s-a rezolvat, nu se poate”. 

Cu o întârziere greu de explicat, președintele României, Klaus Iohannis a cerut clarificări publice din partea UDMR, cu privire la afirmațiile considerate rasiste și anti-europene, pe care Viktor Orbán le-a făcut în discursul său de la Băile Tușnad. Președintele României a cerut de la UDMR respectivele clarificări pe motiv că discursul a fost ascultat și aplaudat de o parte semnificativă a conducerii formațiunii politice în cauză. 

Ei vor trebui să explice dacă au fost de acord cu conținutul acelui discurs pe care l-au aplaudat, ceea ce ar fi extrem de complicat, sau dacă n-au înţeles despre ce se vorbește şi au aplaudat pur şi simplu generic personajul care a ţinut discursul. Oricare ar fi explicația, ea trebuie să existe şi cred că trebuie să existe o discuție clarificatoare, inclusiv în coaliţia de guvernare”, au fost cuvintele lui Iohannis. 

Drept răspuns la solicitarea președintelui României, purtătoarea de cuvânt a UDMR, Csilla Hegedüs, a afirmat că UDMR nu va oferi nicio clarificare, cât timp afirmațiile lui Viktor Orbán au fost scoase din context. „Nu comentăm declarațiile președintelui Klaus Iohannis. Cuvintele premierului Ungariei, Viktor Orbán, de la Băile Tușnad au fost scoase din context și nu e cazul ca noi să dăm explicații”, a declarat Hegedus Csilla, citată de Antena 3.

Categories
Nationale Stiri

Asztalos Csaba (CNCD) despre Viktor Orbán: „Dacă nu consideram că există imunitate jurisdicțională, inițiam o procedură de autosesizare”

Președintele șeful Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Asztalos Csaba, consideră că afirmațiile făcute de premierului ungar, Orbán Viktor, în tabăra de vară de la Băile Tușnad ar fi atras o procedură de autosesizare, dacă acesta nu ar fi beneficiat de imunitate jurisdicțională, potrivit dreptului internațional.

Eu personal, dacă nu consideram că există imunitate jurisdicțională, inițiam o procedură de autosesizare în calitatea mea de membru al colegiului director”, a scris sâmbătă Csaba Asztalos pe contul său de Facebook, informează g4media.ro.

Șeful CNCD a explicat în postarea respectivă și de ce consideră că premierul Ungariei nu poate fi supus unei eventuale sancțiuni din partea Consiliului, dat fiind faptul că acesta este șef de guvern și dreptul internațional îi conferă imunitate jurisdicțională.

Asztalos i-a răspuns lui Radu Carp, profesor universitar numit de Parlament la propunerea PNL în consiliul de administrație al TVR, care îl acuzase într-o altă postare că ar fi indus în eroare deliberat opinia publică și îi ceruse demisia.

Afirmația dl. profesor Carp potrivit căreia m-aș fi solidarizat cu Orbán Viktor, le calific ca o manipulare, o acuzație extrem de gravă la adresa mea, o incitare la ură împotriva persoanei mele, doar pentru că sunt etnic minoritar, și nu sunt dispus la teste de loialitate. 

Eu nu m-am pronunțat pe fondul declarațiilor premierului maghiar, din următoarele motive:
– reprezint o instituție publică a statului român;

– declarațiile premierului maghiar constituie o problemă de relații externe, politică externă a României, iar – potrivit Constituției României, competența în politica externă revine președintelui statului, guvernului prin Ministerul Afacerilor Externe, deci în acest caz nu CNCD. Instituțiile mai sus amintite s-au pronunțat, exprimând clar poziția statului român.
Faptul că mi-am exprimat public o opinie juridică cu privire la admisibilitatea unei plângeri împotriva unui șef de stat străin, care a săvârșit o posibilă faptă de discriminare (posibilă pentru că nu ne-am pronunțat pe fond), nu înseamnă că doritorii nu pot depune plângere la CNCD. Dimpotrivă. Dacă o fac, prima analiză va fi a cea a excepțiilor (competență, imunitate jurisdicțională etc
.). Așa că, oricine poate depune plângere pe declarațiile în speță ale premierului maghiar”, a scris Csaba Asztalos.

Vezi tot articolul pe g4media.ro.

Foto: digi24.ro 

Categories
Nationale Stiri

Eduard Novak: „Nu voi accepta discriminarea pentru niciun sportiv din România”

Ministrul Sportului, Eduard Novak, a luat atitudine după ce Marius Șumudică a fost jignit în Turcia. Fostul fotbalist şi arbitru Erman Toroglu, 72 de ani, acum analist TV, cel care l-a jignit pe Șumudică, s-a gândit că ar fi mai bine pentru el să le ceară scuze rromilor după ce a fost dat în judecată în Turcia.

Eduard Novak a spus că nu va agrea astfel de comportamente. Deși nu s-a referit concret la „cazul Șumudică”, Novak a ținut să facă unele precizări care se referă, indirect, și la acest subiect.

„Primesc zilnic, pe diverse canale de comunicare, mesaje de la sportivi, cluburi sau federații în legătură cu diverse situații injuste, de discriminare a sportivilor. Unele dintre ele sunt simple relatări, iar cele mai multe nu sunt transmise pe cale oficială. Ca urmare a acestor situații, vreau să fac o serie de precizări.

Nu voi accepta discriminarea pentru niciun sportiv din România.

În susținerea acestui principiu de bază în activitatea mea ca ministru, voi cere criterii clare de calificare, astfel încât nici sportivii, dar nici structurile sportive să nu se abată de la angajamentele lor. Toți sportivii remarcabili, care au făcut sau își doresc să facă performanță și abordează pregătirea și competițiile cu seriozitate și responsabilitate, vor fi sprijiniți și promovați. 

Chiar dacă ministerul nu s-a implicat până acum în această zonă, eu îmi doresc să schimb abordarea. Ca sportiv de performanță, știu cât de greu este, câte piedici pot exista și de câte ori anumite organizații sunt mai degrabă obstacol, decât sprijin, așa cum ar fi normal. 

În acest sens, vă rog să transmiteți în atenția mea, ca ministru, situațiile pe care le considerați injuste, însă pe canalele oficiale de comunicare ale ministerului, și nu sub formă de simplă relatare, ci însoțite de documente doveditoare pentru fiecare dintre susținerile făcute în sesizarea dumneavoastră”, este mesajul postat de Novak, pe contul său de Facebook.

 Sursa: digisport.ro

Foto: crjm.org  

Categories
Opinii

Studiu ISPMN: minoritarul istoric, superior minoritarului imigrant?

Cu siguranță vă mai amintiți cazul brutarilor veniți din Sri Lanka la Ditrău, Harghita, care a generat multe reacții față de maghiarii de acolo, pe care toată lumea i-a arătat cu degetul și i-a calificat drept rasiști. Printr-o întâmplare (sau nu), un studiu realizat de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN) din Cluj-Napoca, în cadrul European Values Study, și desfășurat înainte de debutul epidemiei de COVID-19, pare să dezvăluie că atitudinea celor din Ditrău nu este un exemplu de caz izolat. Studiul acesta a scos la iveală faptul că 54% dintre maghiarii din Transilvania nu ar accepta vecini imigranți. Însă nu asta este buba cea mai mare.

În studiu se arată că, pe lângă cei 54% care nu ar accepta sa aibă un vecin imigrant (dar oare ce-ar putea legal să facă?), 52% nu își doresc un vecin rom, 42% un vecin musulman și 38% un vecin de altă rasă. Deși se spune că rasismul nu are valențe și grade în care să poată fi măsurat, că el se manifestă sau nu, autorii studiului atrag totuși atenția asupra faptului că rezultatele trebuie privite în contextul crizei refugiaților din 2015 ce a dus la un discurs dominant anti-imigrație și anti-imigranți în statele Europei de Est, și mai ales Ungaria. „Atitudinea împotriva imigranților poate avea la bază mai multe componente atitudinale precum ar fi: imaginea concurenței pe piața forței de muncă, așa-numitul șovinism al bunăstării și, respectiv, teama de riscurile ce ar putea să apară sub aspectul siguranței și al securității. România înregistrează valori moderate în contextul țărilor est-europene, iar Ungaria valori mai ridicate. Maghiarii din Transilvania se apropie și de această dată mai mult de Ungaria, însă valorile înregistrate nu sunt cu mult mai mari decât în cazul Ungariei. Explicația ar fi că atitudinile anti-imigranți sunt formulate în termeni culturali în comunitatea maghiară”, explică autorii studiului.

Întorcându-ne puțin la cazul Ditrău, ceea ce li s-a reproșat cel mai mult atunci maghiarilor de către opinia publică din România a fost lipsa de empatie. Mulți se așteptau ca maghiarii, care de ani buni sunt în postura minoritarului care luptă pentru drepturile sale, să încerce mai degrabă să înțeleagă situația în care se aflau cei doi sri lankezi decât să îi respingă atât de vehement cum au făcut-o.

Întocmai cu autorii studiului, la momentul respectiv eu însămi am încercat să nu judec prea dur atitudinea maghiarilor din Ditrău, pentru reacția cărora am găsit explicații similare cu cele din studiul de la care am pornit. Pot înțelege că necunoașterea alterității, că precedentele create, că imaginea pe care și-au format-o unii oameni în lume conduc către teama care stârnește reacții de respingere, însă e ceva ce realmente nu pot înțelege: negarea dreptului celuilalt – mai ales când tu te zbați încontinuu pentru propriile drepturi.

Întrebați dacă sunt de acord ca imigranții „să-și păstreze obiceiurile și tradițiile specifice”, foarte mulți maghiari transilvăneni și-au exprimat dezacordul (aproape jumătate din respondenți). Acesta a fost șocul meu! Adică tocmai maghiarii, pentru care fiecare însemn cultural și identitar este sacru, să nege dreptul altor oameni de a își păstra însemnele lor? Pe ce temei?

Da, este foarte adevărat că există o enormă diferență de context între statutul de a fi maghiar în România, unde nu ai venit din proprie voință, ci împins de vrerea istoriei, și cel de imigrant, care teoretic este consecința unei alegeri asumate, dar totuși…

Imigranții nu sunt numai oameni care decapitează alți oameni în biserici sau pun bombe prin tot felul de locuri publice urlând „Allahu Akbar!”. Dimpotrivă, cei mai mulți sunt oameni care își văd de vieți și tind către o soartă mai bună. Ei au plecat, e drept, din țara lor din proprie voință, dar au fost împinși de sărăcie și de războaie care le răpeau dreptul la viață. A lor și a copiilor lor. Să ne temem de ei în baza informațiilor pe care le vedem la știri poate fi scuzabil într-o măsură oarecare, dar să pretindem de la ei să se lepede de obiceiurile și tradițiile care îi definesc, asta nu e decât o rea voință pentru care nu există o justificare. Nu alta decât cea din fabula lui Grigore Alexandrescu: „Noi vrem egalitate, dar nu pentru căței”.

Categories
Internationale Stiri

Factori surprinzători pentru incidenţa COVID-19: etnia şi apartenenţa la minoritate

Mai multe studii realizate în ultima perioadă lasă să se înţeleagă că, pe lângă factorii de risc binecunoscuţi care pot creşte incidenţa COVID-19 pentru populaţie (vârsta înaintată, afecţiuni cronice, obezitate etc.) există aspecte foarte importante care trebuie luate în seamă atunci când sunt stabilite categoriile vulnerabile, şi anume etnia şi apartenenţa la minoritate, fie că vorbim de afro-americani sau de romii din Europa Centrală şi de Est.

În statul american New York, persoanele de culoare reprezintă 18% din totalul populației, dar 33% din spitalizări. În Louisiana, această minoritate reprezintă 33% din populație, dar 70% din decese. Michigan, Illinois, Arizona, Utah și multe alte state americane raportează proporții similare; și nu e doar o problemă americană.

Oriunde ne uităm, minoritățile par să fie afectate disproporționat de această boală și acest lucru trebuie luat în seamă atât în statistici, cât și în strategiile naționale, spun cercetătorii internaționali.

Ce factori fac ca anumite minorităţi să fie mai afectate de pandemie

România e o țară care încă nu știe cum să se împace cu minoritățile sale. Fie că e vorba de certurile regulate pe tema Ardealului ori de rasismul colocvial pe tema romilor, românii nu sunt cei mai toleranți oameni. Acest lucru nu este însă o justificare pentru ignorarea problemelor la care minoritățile sunt expuse în fața COVID-19. 

În toată lumea, se sugerează din ce în ce mai mult că minoritățile sunt expuse la riscuri suplimentare, dar de unde vin acele riscuri? Un studiu recent, condus de Julia Raufman de la Universitatea din Boston, a analizat corelarea dintre expunerea la COVID-19 și factorii medicali și sociali care ar putea fi relevanți.

Conform studiului, factorii medicali nu sunt suficienți pentru a explica aceste diferențe. Dintre americanii sub 65 de ani, 33% dintre cei de culoare au un factor de risc asociat COVID-19, comparat cu 27% pentru americanii albi, și 42% pentru cei de origine amerindiană. Sunt diferențe semnificative, dar nu suficiente pentru a explica discrepanțele observate. În schimb, studiul a concluzionat că factorii sociali ar putea juca un rol mult mai mare.

Cel puțin în SUA, veniturile mici se corelează foarte bine cu expunerea la COVID-19. Oamenii cu venituri mai mici tind să aibă locuințe mai aglomerate, joburi care nu pot fi făcute de acasă, precum și să folosească transportul în comun. Toți acești factori cresc expunerea și riscul de infecție.

Un caz important, și potențial important și pentru România, este cel al populației Navajo. Aproximativ 30% din Navajo care locuiesc în rezervații nu au acces la apă curentă, o cifră comparabilă cu România. Această problemă face spălarea mâinilor dificilă, iar spălatul pe mâini e una din principalele noastre arme împotriva coronavirusului.

Romii din România intră în pandemie asemenea minorităților din SUA, cu un risc sporit. Atât factorii medicali cât și cei sociali par să sugereze că minoritățile sunt mai expuse virusului, și cel puțin empiric, datele susțin această ipoteză. 

Soluții, nu stigmatizare

În Europa trăiesc aproximativ 10 milioane de romi. Mulți trăiesc în cartiere dens populate și case supraaglomerate. Mulți au venituri precare și nu au acces la apă curentă. Asta înseamnă că măsurile (atât sanitare, cât și de distanțare socială) necesare pentru combaterea răspândirii virusului sunt mult mai dificil de implementat în aceste comunități.

Mai mult, carantina impusă în ultima perioadă a pus și mai multă presiune economică tocmai pe comunitățile vulnerabile și soluțiile oferite de guvernanți par să evite realitatea țepoasă a acestor localități. 

În media, aceste comunități sunt deseori prezentate prin prisma reportajelor senzationaliste și polarizante, în loc să fie prezentate problemele reale cu care acestea se confruntă.

România nu e singura care se confruntă cu această temă. Mai multe țări europene tratează comunitățile de romi ca potențiale focare de boală, încercând pe cât posibil să le izoleze.

În mai multe orașe din Bulgaria și Slovacia, cartiere întregi locuite predominant de romi au fost băgate cu forța în carantină. În Sofia, două astfel de cartiere au fost izolate cu excepția unor puncte de acces verificate de poliție. 

Ministrul de interne bulgar Mladen Marinov spunea, când s-a introdus măsura, că este nevoie să „convingă” aceste comunități pentru binele restului oamenilor. Chiar și trecând peste natura discriminatorie a acestor măsuri, autoritățile nu au asigurat măsurile necesare de igienă.

Un raport recent pe această temă, publicat de Open Society Foundations, scria că, din păcate, comunitățile rome sunt mai degrabă vizitate de poliție și soldați decât de asistente și medici. Trebuie spus însă și că, în România, mai multe comunități de romi au fost izolate de poliție și jandarmerie după ce mai mulți locuitori au refuzat să rămână în izolare. 

Chiar dacă există o anumită justificare, aceste măsuri de securitate nu au fost însoțite de măsuri sanitare și sociale. Mai mulți oameni au fost lăsați fără apă sau medicamente.

Zeljko Jovanovic, unul dintre autorii raportului Open Society Foundations

Deși condițiile de viață ale romilor sunt cunoscute de multă vreme, s-au luat puține măsuri pentru sprijinirea acestor comunități și acest lucru ne-ar putea afecta pe toți. Ne-am obișnuit, poate, să le ignorăm. Dar dacă facem asta acum, nu ajutăm decât la răspândirea virusului.

Soluțiile nu sunt simple și nu le vom discuta aici. Există însă un lucru simplu pe care România l-ar putea face, măcar pentru a înțelege mai bine situația.

Consemnați etnicitatea, cer specialiștii

Rasa și etnia sunt, fără îndoială, subiecte delicate și nu doar în România. În Marea Britanie, spre exemplu, Scoția și Anglia nu sunt deloc de acord în legătură cu menționarea etniei pe certificatul de deces și în statistici sociale.

În Anglia această informație e considerată sensibilă și nu este publicată, în vreme ce Scoția publică regulat astfel de date. Poziția Angliei e greu de înțeles, având în vedere că cercetătorii au publicat de ani buni dovezi că astfel de statistici ajută la înțelegerea și reducerea inegalităților sociale. Un grup de cercetători britanici a cerut, recent, ca astfel de informații să fie trecute pe certificatele de deces, mai ales în contextul pandemiei.

Anglia este una din țările care încearcă în mod activ să înțeleagă de ce minoritățile par să sufere mai rău de pe urma coronavirusului, dar s-a ciocnit de o problemă: nu are toate datele. Practic, nu toate cazurile menționează etnia pacientului și deci nu se știe sigur câți fac parte din care etnie.

E de înțeles că în formularele pe care le completăm zi de zi, etnia e complet irelevantă și poate fi folosită discriminatoriu. Dar în acest caz, scriu Siobhan Morris și Olivia Stevenson de la University College London, e absolut obligatoriu să se consemneze etnia pacienților.

Doar dacă adăugăm etnia pe toate certificatele de deces vom avea o imagine clară asupra impactului suferit de cei din minorități etnice.

Siobhan Morris și Olivia Stevenson:

În România, de asemenea, nu există statistici clare despre efectul asupra minorităților. Nici nu știm cu siguranță câți romi trăiesc în țară, pentru că mulți evită să-și declare etnia de teamă că vor fi discriminați. 

E foarte posibil ca și în România, la fel ca în alte țări, minoritățile să sufere disproporționat de pe urma pandemiei — dar nu știm, pentru că nu există date clare pe această temă. 

Nu există statistici clare pe multe domenii, din păcate. Accesul la date transparente și clare nu a fost niciodată mai important, dar fie din neglijență, incapacitate sau rea-voință, statul român nu a prioritizat transparența în epoca noului coronavirus.

Sursa: libertatea.ro

Categories
Locale Opinii

COVID-19: Unguri și români, înfrățiți în ură și rasism în județul Covasna

Observatorul de Covasna, cotidian local de referință în presa de limbă română din județul Covasna, a publicat joi, 09 aprilie, un articol intitulat „Frica de foame, mai mare decât de COVID-19”, în care se prezintă situația comunităților defavorizate din județ, în special a comunităților de romi, care trăiesc din alocații și ajutoare sociale sau, mai rău, care nu au niciun venit și, în această perioadă, nu mai pot lucra nici măcar ca zilieri.

„Dacă în prezent despre comunitățile cu cetățeni de etnie romă din județ se spune, cel puțin oficial, că au înțeles că nu e de glumit cu boala care a înghițit planeta, autoritățile locale se tem că oamenii nu vor putea fi ținuți în case prea mult timp, deoarece pentru cei fără venit, frica de foame va fi mai mare decât cea de COVID-19.”

Concluzia articolului

După zecile, poate chiar sutele de mesaje de solidaritate pe care le-am văzut postate în aceste zile de carantină pe rețelele de socializare, în incurabila mea naivitate, mă așteptam să văd reacții pozitive, cu atât mai mult cu cât, tot în mediul virtual, se vorbește demonstrativ despre cum ne va schimba radical această experiență și ce minuni interioare va produce ea în fiecare dintre noi. Probabil că „detenția” noastră trebuie să fie mai lungă de atât ca să poată produce în mod real transformările interioare anticipate în online, căci deocamdată, tot ce am văzut, când curiozitatea m-a împins să citesc comentariile, a fost o revărsare incredibilă de ură și rasism.

Români și maghiari, deopotrivă, și-au dat mâna virtual pe pagina de Facebook a ziarului menționat, înfrățindu-se în ură și rasism față de semenii lor sărmani, pentru care nu au avut decât vorbe de ocară în comentariile postate la articolul în discuție. Și asta, la doar o zi de la Ziua Internațională a Romilor, care se sărbătorește anual pe 8 aprilie.

Din multitudinea de mesaje pe care le-am citit cu o perplexitate greu de descris în cuvinte, am extras câteva afirmații care cel mai probabil ne vor face să mai gândim o dată înainte de a decide că, după ce învinge valul COVID-19, omenirea supraviețuitoare va învăța o lecție importantă. De fapt, oamenii nu învață niciodată nimic, așa cum nu au învățat nici din Holocaust și nici din alte orori cunoscute din paginile de istorie a umanității. Mai jos, selecția de comentarii:

  • Toată ziua la ei muzică și stau cu burțile la soare și voi îi faceți victime pt. leneveală … prostia omenească asta este!”
  • Ăștia nu vor muncă vor să iasă la furat că munca nu le place și umblă noaptea pe la 2 călare la furat pe Bolyai Janos.”
  • Bill Gates, eu zic că trebuie făcut ceva să dispară rasa asta care consumă oxigenul degeaba. Exact asta se face azi cu oamenii în vârstă.”
  • Nu doar în zonele defavorizate, și voi de la Observatorul de Covasna,de ce puneți poze de la Örkö[n.r. cartier de romi săraci din Sf. Gheorghe] și nu faceți poze la cîtiva batrîni bolnavi … și voi favorizați zona Örkö după cum se vede…ăia din Örkö trb. trimiși la muncă că primesc ajutor social degeaba, nu aduc nici un venit comunități doar pagubă la buget… chiar dacă sunt oameni și ei trb. să lucreze să-și cîștige pîine a și să plătească taxe… mai deschideți-vă ochii… sunt oameni care au lucrat au cotizat la stat și nu au nici un venit, măcar acel ajutor social care romii îl primesc…”
  • Că la prosti.le e permis orice că n-ai cu cine și culmea e căa autoritățile îi ajută chiar dk nu contribuie la stat cu nimic!!!!”
  • Nici o firmitură de pâine nu merităa rasa asta.”
Captură de ecran de pe pagina de Facebook a Observatorului

Ultimul comentariu m-a lăsat fără grai și respirație – îi aparține aceluiași comentator care cerea retoric de la Bill Gates exterminarea rasei. Înțeleg că unii dintre romi nu au comportamentul social cel mai plăcut și mai dorit de comunitățile lumii, dar de aici și până la pleda pentru uciderea lor în masă e totuși mult prea mult.

A existat, desigur, printre comentatori și o voce, a unui tânăr rom care a reușit să-și schimbe destinul prin forțe și eforturi proprii, care a încercat să facă un apel la înțelegere și empatie.  Desigur acei oameni nu reprezinta un interes social pentru pesoanele care “au multi bani” de ce ? Pana la urma si ei sunt oameni si ei vor sa supravietiuiasca cumva situatia asta in care ne aflam ! In loc sa cimentati prostii mai bine va ganditi cum sa ajutam acesti oameni , ca pana la urma si ei au familii copii si puneti va in locul lor daca voi nu ati avea ce sa le dati sa manance copii vostrii cum ar fi?”, spune el, dar fără să obțină schimbări evidente de poziție și atitudine.

Dincolo de demonstrația aceasta de intoleranță și neacceptare, aleg să mă agăț cu speranță de gândul că sunt mult mai mulți cei care, deși nu au postat un comentariu, se vor grăbi să sprijine familiile încercate mai mult decât ei, dovedind astfel că, da, umanitatea post COVID-19 va străluci în cele mai calde culori ale luminii, bunătății și empatiei. Sau că putem cel puțin să sperăm la o schimbare în acest sens, care poate pleca în acest caz de la ideea simplă că, totuși, romii sunt și ei oameni.

Mirela Cara-Dragu