Tag: maghiari

Categories
Stiri

Negarea exagerată, un semn al minciunii. Putin despre promisiunea făcută lui Viktor Orban: „Niciodată, niciodată, nu!”

În interviul cu jurnalistul american, Tucker Carlson, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a abordat problema minorităților din Europa. Acesta a dat drept exemplu ucrainienii de etnie maghiară, care trăiesc în Transcarpatia.

Putin a menționat faptul că ucrainienii de etnie maghiară din Transcarpatia, deși trăiesc pe teritoriul Ucrainei, aceștia își păstrează obiceiurile, limba și se consideră maghiari, făcând astfel o paralelă cu cetățenii ruși care trăiesc în Ucraina.

Președintele Rusiei a declarat că: „După cel de-al Doilea Război Mondial, Ucraina a primit pe lângă teritoriile care au aparținut Poloniei înainte de război, și teritorii care au aparținut inițial Ungariei și României. Deci României și Ungariei li s-au luat teritorii care au fost date Ucrainei sovietice. Și ele au rămas până acum parte a Ucrainei. În acest sens, avem toate motivele să afirmăm că Ucraina e un stat artificial, modelat din voința lui Stalin.”

Jurnalistul, Tucker Carlson, l-a întrebat pe Putin dacă i-a spus vreodată lui Viktor Orban că poate avea o parte din Ucraina, iar președintele Rusiei a răspuns: „Niciodată. Nu i-am spus niciodată. Nici măcar o dată. Nu am avut nicio conversație pe acest subiect. Dar știu cu siguranță că maghiarii care trăiesc acolo și-au dorit revenirea la teritoriile lor istorice.”

Ulterior, Putin a relatat o „poveste foarte interesantă” pe care a trăit-o personal în anii 1980 în fosta Uniune Sovietică: „La un moment dat, pe la începutul anilor ’80, am făcut o călătorie cu mașina din Leningradul de atunci (actual Sankt Petersburg n.r.), prin Uniunea Sovietică, spre Kiev. Am făcut o oprire la Kiev și apoi am mers în vestul Ucrainei. Am ajuns în Beregovoi și toate numele orașelor și satelor din zonă erau în rusă și într-o limbă pe care nu o înțelegeam: era maghiară. Erau (plăcuțe) în rusă și în maghiară. Nu în ucraineană, ci în rusă și în maghiară. Conduceam printr-un sat și acolo am văzut bărbați așezați lângă casele lor, purtând costume negre cu veste și pălării negre cilindrice. Am întrebat, sunt artiști? Mi s-a spus nu, nu sunt artiști, sunt maghiari. Am întrebat: Și ce fac aici? Ce vrei sa spui? Acesta este pământul lor. Locuiesc aici. Întâmplarea e din perioada sovietică, anii ’80. Au păstrat limba maghiară, numele maghiare și toate costumele lor naționale. Sunt maghiari și se consideră maghiari.”

Întrebat fiind de situația Transilvaniei, unde jurnalistul american a spus că „multe naţiuni sunt frustrate”, ca urmare a frontierelor redesenate de pe urma războaielor din secolul XX și a războaielor întinse pe parcursul a mii de ani, Putin a evitat să dea un răspuns direct referitor la aceasta.

Surse: digi24.ro, bursa.ro

Categories
Interviuri

Kiss Tamás, sociolog: maghiarii sunt cea mai eurosceptică categorie de populație din România, deoarece consumă aproape exclusiv mass-media ungare

În cadrul unui interviu realizat pentru RFI România, sociologul clujean Kiss Tamás, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, a analizat cum se prezintă situația maghiarilor din țara noastră, la un an de la începutul războiului din Ucraina, cu toate implicațiile ce decurg de aici.


Referindu-se la o cercetare realizată de ISPMN, conform căreia maghiarii au devenit practic cea mai pro-rusă comunitate din România, Kiss Tamás a explicat că “nu este vorba despre un consens pro-rus sau despre o poziție pro-rusă sau pro-Putin, ci mai degrabă este un fel de scepticism față de instituțiile vestice sau de aceste instituții internaționale, cum ar fi Uniunea Europeană, cum ar fi NATO.

Deci este un scepticism față de Vest și critică față de Vest. Și în acest sens, cred că este o diferență foarte semnificativă între opinia publică maghiară din Transilvania și opinia publică românească. Deci, eu nu aș interpreta aceste date ca o poziție pro-rusă, ci ca opoziție antivest.”

Cauza acestei atitudini este una singură: discursul iliberal al lui Viktor Orban si consumul aproape exclusiv de presa ungară de către maghiarii transilvăneni. “Deci, în Ungaria, de fapt, avem un consens asupra dezvoltării sau un consens asupra modernizării, total altfel decât în România. E o critică și un discurs antieuropean și eurosceptic, care e răspândit în mass media maghiară și are efecte și în Transilvania, pentru că marea majoritate a maghiarilor din Transilvania consumă aceste surse mass media din Ungaria”.

Acolo unde maghiarii relaționează mai mult cu populația majoritară, aceștia sunt “mai ancorați în acest mainstream românesc, atunci sunt mai conectați la discursul de modernizare sau discursuri de dezvoltare care sunt elaborate în România și mai puțin conectate la aceste discursuri din Ungaria. Dar acest lucru nu e legat neapărat de studii sau de regiune. Bineînțeles că în secuime, unde maghiarii constituie un bloc etnic, nu au relații frecvente cu majoritatea, acolo aceste ancorării în opiniile publice românești sunt mai puțin prezente.”

Referindu-se la politicienii care îi reprezintă pe maghiari, sociologul a criticat atitudinea UDMR-ului, deoarece “pentru ei contează mai mult contextul românesc, însă ei nu au un discurs foarte bine elaborat și pus la punct și agresiv cum e discursul din Budapesta. Și acest lucru înseamnă că discursul politicienilor UDMR contează din ce în ce mai puțin pentru maghiarii din Transilvania și contează din ce în ce mai mult discursul mai agresiv și mai bine structurat al politicienilor sau a mass media din Budapesta.

Fac un fel de discurs dual, se relatează și la opinia publică sau la discursul dominant din sfera publică românească, dar se relatează și la Orbán, adică nu merg contra lui Orban. Și din această perspectivă, de fapt, în foarte multe cazuri nu spun nimic.”

Sursa: rfi.ro

Categories
Politic Stiri

Lecția UDMR pentru partidele românești: „Cu toții suntem responsabili de bătrânii noștri”

„Ajutăm bătrânii care locuiesc în așezări rurale și orașe cu mai puțin de 20.000 de locuitori, motiv pentru care sprijinim îngrijirea la domiciliu, înființarea de centre de zi și de reabilitare, crearea unei bucătării sociale și a unei rețele de gardieni din sat.

Municipalitățile, organizațiile civile și bisericile pot participa toate la licitație”, se arată într-un mesaj publicat pe site-ul UDMR.

Reprezentanții UDMR subliniază, astfel, că bătrânii nu pot reprezenta o povară pentru nimeni.

„Persoanele în vârstă nu pot reprezenta o povară pentru societate, familie, comunitatea locală și administrația locală. Cu toții suntem responsabili pentru bătrânii noștri. În guvern, UDMR susține, așadar, ca cât mai mult sprijin să se adreseze organizațiilor care se ocupă de îngrijirea persoanelor vârstnice (…).

Bugetul total al licitației este de 124 de milioane de lei, ofertele putând fi depuse până pe 8 martie la sediul ministerului. Un avantaj important al licitației este că ministerul își va asuma costurile de funcționare ale acestor centre și servicii până la 31 decembrie 2024”, mai arată sursa citată anterior.

Mai multe detalii despre licitația lansată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale pot fi găsite aici.

Notă: traducerea textului s-a realizat din limba maghiară în limba română cu ajutorul dicționarelor disponibile online.

Sursa: UDMR

Sursa foto: UDMR

Categories
Politic Stiri

Ministrul Sportului, de la UDMR: „Nu putem avea (în România) echipe formate doar din jucători străini”

Ministrul Sportului, Eduard Novak, își susține în continuare Ordinul semnat prin care echipele sunt obligate să aibă cel puțin 40% din componență jucători români. Acuzat de președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, că ar fi vorba despre o măsură discriminatorie, ministrul din partea UDMR a replicat că decizia nu încalcă normele europene, deci nu poate fi vorba de o măsură discriminatorie.

„Am trăit cu toţii emoţiile momentelor de glorie din gimnastică, handbal, fotbal, canotaj şi alte sporturi cu echipe de aur, o tradiţie pe care vrem să o transmitem mai departe către generaţiile viitoare. Pentru asta avem nevoie în primul rând de un cadru adecvat, aşa cum este şi Ordinul 500/2022 privind ponderea de minimum 40% jucători români pe teren, în timpul competiţiilor oficiale. Este o iniţiativă intens dezbătută în ultimul timp, dar care poate reprezenta o gură de aer pentru sport. În plus, contrar unor opinii din spaţiul public, ordinul 500/2022 nu aduce atingere normelor europene, nu încalcă libera circulaţie prevăzută la art. 45 TFUE şi prin urmare nu este una discriminatorie”, a scris Eduard Novak, pe Facebook.

Ministrul a adăugat și faptul că el crede într-un sistem în care sportivii români să fie promovați.

„Cred într-un sistem în care să promovăm mai mult sportivii români şi să creştem baza de selecţie pentru înalta performanţă. Poate că pe pereţii din camerele lor tinerii noştri sportivi au idoli precum Hagi, Popescu, Neagu, Huţupan, Pîrv, Mureşan sau altă legendă a României, dar pentru a călca pe urmele lor ei au nevoie de spaţiu de afirmare în echipele în care evoluează”, a mai adăugat ministrul din partea UDMR.

Începând cu sezonul 2022-2023, Ministerul Sportului a impus obligativitatea unei ponderi de 40% a sportivilor români în competițiile naționale în sporturile de echipă. Federația Română de Fotbal, Federația Română de Handbal și alte federații au criticat decizia ministrului.

Sursa: digi24.ro

Foto: Eduard Novak/Facebook

Categories
Stiri

Ungaria concediază sute de generali și ofițeri, susține un fost ministru al Apărării maghiar

Sute de generali și ofițeri din Ungaria, școlarizați de NATO, ar fi fost deja eliberați din funcție, din considerente politice, spune fostul ministru al Apărării din Ungaria, Ágnes Vadai, membru al partidului DK, conform telex.hu, citat de g4media.ro.

Concedierile generalilor și ofițerilor școlarizați de NATO sunt posibile datorită unui decret guvernamental, care a permis ministrului Apărării să facă disponibilizări. Decretul permite încetarea raporturilor de muncă în cazul soldaților care au împlinit 45 de ani și cel puțin 25 de serviciu, cu un preaviz de două luni.

Ministerul Apărării a început o „curățare” în Statul Major al Apărării. Sursele telex.hu au declarat că peste 100 de generali și colonei au fost concediați cu efect imediat.

Jurnaliștii de la telex.hu au cerut clarificări ministerului Apărării din Ungaria, însă reprezentanții ministerului nu au oferit răspunsuri cu privire la acest subiect.

Sursa: g4media.ro

Foto: unsplash.com

Categories
Stiri

Go West! Românii preferă să cumpere case din Ungaria, pentru că sunt mai ieftine

Românii din Arad preferă să cumpere case din Ungaria, datorită prețurilor mult mai ieftine. O casă cu 100 de metri pătrați și 1.500 de metri pătrați de teren costă de la 10.000 de euro în sus. Totuși, românii care își cumpără case în țara vecină continuă să lucreze în România, pentru că în Ungaria nu își găsesc locuri de muncă, scrie cluj24.ro.

Arădenii au început să își cumpere case în Ungaria imediat după ce România a aderat la Uniunea Europeană (UE), în anul 2007.

În urmă cu 16 ani se găseau case de vânzare în orașul Bătania, aflat la șase kilometri de România, și cu 2.500 de euro. Totuși, odată cu trecerea anilor, prețurile au crescut, conform sursei citate anterior.

Agenții imobiliari spun că în ultimii ani sute de persoane din Arad au cumpărat case din estul Ungariei, pentru că în zona respectivă sunt locuri de muncă puține.

„Oamenii sunt atraşi de preţurile foarte mici, multe case fiind părăsite de proprietari, care s-au mutat mai la vest în Ungaria, în căutarea unui loc de muncă. Arădenii găsesc în ţara vecină locuinţe în stare foarte bună, cu toate utilităţile, inclusiv gaz, dar şi infrastructură pusă la punct, autorităţi gata să îi ajute şi o comunitate foarte primitoare, bucuroasă de repopularea localităţilor. În medie, preţul caselor aflate dincolo de graniţă este mai mic de jumătate faţă de preţurile din mediul rural al judeţului Arad”, a spus Adrian Holocan, pentru Agerpres.

El spune că o casă care se vinde în estul Ungariei cu 10.000 de euro în România se vinde cu cel puțin 25.000 de euro, în mediul rural, iar dacă este în mediul urban poate ajunge și la 100.000 de euro.

În Ungaria trăiesc aproximativ 36.000 de români, în localități care au graniță cu România, conform datelor recensământului din 2011.

Sursa: cluj24.ro

Sursa foto: unsplash.com

Categories
Cultura si lifestyle

Elevi maghiari, premiați pentru cum au recitat poezii din Eminescu

În jur de 65 de copii care învață la școli cu predare în limba maghiară au participat la un concurs de recitare a versurilor lui Mihai Eminescu. Concursul a fost organizat cu ocazia sărbătoririi Zilei Culturii Naționale, pe 15 ianuarie, și s-a desfășurat în format online.

Juriul, format în general din profesori de limba și literatura română, au punctat, printre altele, dicția, corectitudinea textului, intonația, originalitatea interpretării și expresivitatea.

Copiii au recitat din poezii ca „Dorință”, „De ce nu-mi vii”, „Revedere”, „Glossă”, „Singurătate”, „Lacul”, „La Steaua”, „Pe lângă plopii fără soț” etc.

Aceasta a fost ediția cu numărul XVII a concursului. Până în 2022, competiția a fost organizată de Şcoala Gimnazială „Petofi Sandor”, din Miercurea Ciuc. Așa că, puteau participa doar elevii de gimnaziu din Miercurea Ciuc sau din zonă.

Din anul 2022, competiția a devenit una județeană, iar din acest motiv se organizează în mediul online. Astfel, ediția din acest an a fost destinată elevilor de la toate școlile cu predare în limba maghiară din Harghita.

Și părinții copiilor au fost implicați, tocmai pentru că acest concurs se desfășoară online, pentru că elevii au trebuit să fie filmați de membrii familiei, care, astfel, au descoperit ce aptitudini au cei mici, a spus, pentru Agerpres, coordonatoarea concursului, profesoara Bors Kinga.

Premiile primite de elevi au constat în diplome și cărți oferite de Fundaţia Şcolii Gimnaziale „Petőfi Sándor” din Miercurea-Ciuc şi de Universitatea Sapientia.

Sursa: Agerpres

Foto: Wikipedia

Categories
Stiri

Acțiunile Guvernului Orbán îi lasă pe studenții maghiari fără Erasmus+

Uniunea Europeană (UE) a decis să sancționeze din nou Ungaria pentru încălcări ale statului de drept. De data aceasta cei afectați direct sunt studenții, pentru că autoritățile de la Bruxelles nu vor mai finanța programul Erasmus+ pentru universitățile din Ungaria.

Prin programul Erasmus, atât studenții, cât și profesorii, au ocazia să plece în schimburi de experiență de trei, șase sau chiar un an în alte țări. Este o oportunitate de a cunoaște alte culturi și de a face schimb de bune practici. Programul a fost înființat în anul 1987.

Decizia luată de UE se aplică începând cu 15 decembrie 2022.

În 2021, 16.000 de studenți și profesori maghiari au plecat în schimburi de experiență în alte țări datorită programului Erasmus+, iar în Ungaria au ajuns peste 6.000 de persoane, arată datele Comisiei Europene, citate de adevărul.ro.

Nu este pentru prima dată când acțiunile Guvernului Orbán sunt sancționate de instituții ale UE. Comisia Europeană critică Ungaria pentru că nu asigură independența justiției, pentru corupție, lipsa independenței presei, nerespectarea drepturilor migranților și ale comunității LGBTQ+.

Sursa: adevarul.ro

Foto: Orbán Viktor/Facebook

Categories
Opinii

Pași mărunți spre normalitate, de 1 Decembrie, în Județul Covasna 

Breaking through a brick wall with a hole

Se întâmplă uneori – rar, dar să întâmplă – să am puțin timp liber. Este un timp în care îmi permit să dau frâu liber imaginației și să mă las purtată de fel și fel de imagini pe care numai eu și creierul meu le putem vedea. Așa se face că, într-o zi, mă întrebam cum ar arăta lumea aceasta dacă ar dispărea din ea conflictul, de orice fel. Pentru unii ar fi poate o ilustrare a Raiului, pentru alții însă n-ar fi decât un imens imperiu al plictiselii. 

Deși urâm conflictul și căutăm metode de a nu ne lăsa angrenați în el, avem noi, ființele umane, un fel de aplecare spre conflict. Se vede asta atât în aspectele relaționale ale vieții noastre de zi cu zi, cât și în ceea ce privește relațiile dintre state sau dintre etnii. 

Vorbind de etnii, să ne gândim puțin la ce ar fi regiunea Covasna, Harghita, Mureș fără conflict? Ce ar scrie presa, ce activitate ar mai avea serviciile, ce-ar mai face xenofobii, ce promisiuni electorale s-ar mai face? Am trăi toți într-o lume fadă, prea calmă și prea plină de lumină comparativ cu întunericul cu care ne-am deprins. 

Într-o astfel de lume, să scrii despre faptul că la Sf. Gheorghe, Primăria a finanțat un concert de Ziua Națională a României n-ar fi o știre. În schimb, într-un context în care 1 Decembrie a însemnat ani de-a rândul un prilej de a înfige cuțitul în anumite răni istorice și a fost asociat cu defilări militare și prezentări de diverse mașinării de război menite să intimideze, un astfel de gest capătă semnificație.

Și da, anul acesta la Sfântu Gheorghe, dar și în alte localități din Județul Covasna s-a creat o agendă de evenimente culturale denumite generic „Împreună pentru România”. Desigur, manifestări culturale și artistice au mai fost desfășurate cu prilejul Zilei Naționale și în anii precedenți, tot sub patronajul Prefecturii ca și acum, însă de data asta mesajul a fost unul de unitate, de apropiere, ceea ce este demn de apreciat. Mai mult chiar, Consiliul Local al Municipiului Sf. Gheorghe a acordat un buget de 50 de mii de lei pentru organizarea concertului Zdob și Zdub, care marchează închiderea acestei serii de evenimente, în vreme ce Consiliul Județean Covasna a finanțat cu alți 50 de mii de lei proiecte mai mici incluse în agenda sărbătoririi Zilei Naționale. 

În ochii unora, subiectul poate părea nesemnificativ. Pentru alții însă, acesta este un pas spre normalitate. Ce-i drept, este un pas mic, care momentan nu schimbă mare lucru, dar care poate reprezenta un început timid pe drumul către anihilarea conflictului, un pas care nu trebuie să-i sperie deloc pe cei ce se tem de plictiseală. Garantat aplecarea spre conflict rămâne încă mult mai mare decât dorința de respect și normalitate. Deci nicio grijă, nu vor dispărea prea curând înjurăturile abjecte de pe stadioane. Cu toate astea, să ne bucurăm totuși de aceste gesturi mici care se mai fac pe ici, pe colo, și să sperăm că ele se vor converti în ceea ce se poate exprima prin sintagma „crearea unui precedent”. Nu se știe niciodată ce surprize pot apărea. 

foto: istock.com

Categories
Stiri

Maghiarii din Transcarpatia duc mai departe amintirea revoluției anticomuniste din Ungaria din 1956: „Rușilor, plecați acasă!” – „Ruszkik haza!”

Telex.hu prezintă într-un articol povestea uluitoare a unui maghiar din Ucraina, Fedir Sandor, care, alături de alți maghiari și ucraineni, luptă pentru libertate în fața agresiunii ruse. Știrea este cu atât mai valoroasă cu cât foarte mulți maghiari, inclusiv din România, în acord cu declarațiile guvernului condus de Viktor Orban, au o poziție destul de nuanțată când vine vorba de condamnarea invaziei ruse în Ucraina.

Potrivit jurnaliștilor ungari, Fedir Sandor, etnic maghiar din Transcarpatia, Batalionul 68 Special Transcarpatia, a participat la operațiunea de eliberare a Harkovului în a doua jumătate a lunii septembrie. El a menționat, prin intermediul unei postări pe pagina sa de socializare că ungurii au fost primii soldați ai Forțelor Armate Ucrainene care „au eliberat și curățat această localitate de inamic”. Potrivit lui Fedir, batalionul a eliberat mai multe municipii, iar primii care au intrat în Ambarne, în apropiere de granița ruso-ucraineană, au fost trei soldați maghiari, Laci, Áron și Bars. În urmă cu câteva zile, batalionul a comemorat ziua de 23 octombrie (Revoluția ungară din 1956), fluturând un steag cu mesajul „Rușilor, plecați acasă!”.

Fedir este profesor la Universitatea Națională din Uzhhorod și, în luna mai a predat un curs din tranșee. Este expert în turism și sociolog și lucrează la proiecte urbane și regionale.

Nu întâmplător, povestea lui Fedir Sandor a fost prezentată în ziua de 23 octombrie, când maghiarii din toată lumea celebrează una din zilele naționale ale Ungariei. În 23 octombrie 1956, izbucnea Revoluția Maghiară, cea mai importantă dintre mișcările anticomuniste izbucnite în Europa de Est după moartea lui Stalin. Revoluția Maghiară a fost înăbușită după două intervenții sovietice și după lupte de stradă, care s-au încheiat abia în noaptea de 10 spre 11 noiembrie 1956, după moartea a 2.500 de maghiari și a 700 de soldați sovietici. 200.000 de maghiari s-au refugiat în Occident. Liderul ungar, Imre Nagy, a fost răpit, adus în România la Snagov, anchetat de KGB și apoi trimis înapoi în Ungaria. A fost acuzat de trădare, judecat și executat în 16 iunie 1958. El a fost reabilitat în 1989 și reînhumat în 16 iunie 1989, în prezența a sute de mii de oameni.

Surse: Telex.hu, Facebook, rfi.ro.