Categories
Locale Stiri

Povestea pe larg a scandalului de discriminare de la Profi Sfântu Gheorghe

Săptămâna trecută, am opinat despre scandalul de la Profi Sfântu Gheorghe, unde s-a pus problema discriminării pe criterii lingvistice a personalului angajat, vorbitor de limbă maghiară, chiar de către șeful magazinului. Ulterior, covasnamedia.ro a publicat un articol amplu și documentat, care prezintă toate fațetele problemei în clipa de față. 

„Un scandal recent, în mijlocul căruia se află angajații unui magazin din Sfântu Gheorghe, în care se aduc acuze de discriminări, că un șef, vorbitor de limbă română, le-ar fi interzis angajaților să vorbească între ei sau cu clienții în limba maghiară, este discutat recent în spațiul public din județul Covasna și face iar tabere, în funcție de mentalități, etnii și cine știe ce alte criterii. Cazul a fost trimis spre analizare, se pare, și la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) de către Serviciul de Asistență Juridică pentru Minorități „Mikó Imre” al UDMR. Alianța Maghiarilor din Transilvania, formată din partidele PCM și PPMT, a făcut apel la boicotarea magazinului. 

Reprezentanţii Profi, căci despre acest magazin este vorba, spun că în urma anchetei interne s-a descoperit că totul a pornit de la un un conflict de disciplină care s-a transformat apoi într-un conflict de altă natură și că din acțiunile de până acum ale firmei se vede că tratamentul nediscriminatoriu a fost regula, nu excepția. 

Tot în context, Consiliul Național Maghiar din Transilvania (CNMT) a spus, pentru Observatorul de Covasna, că dacă speța, de care s-a aflat din presă, este adevărată, atunci nu ar trebui trecută cu vederea, dar că, în același timp, organizația a găsit mereu sprijin și colaborare la reprezentanții acestui lanț de magazine în campania „Bilingvism în comerț”. O analiză mai detaliată scoate la iveală și alte amănunte” – se arată în articolul din covasnamedia.ro. 

Relatarea este disponibilă integral AICI.

Foto: appadvice.com

Categories
Internationale Stiri

Viktor Orbán are deja un contracandidat redutabil la alegerile din aprilie 2022

Primarul Budapestei, Gergely Karácsony, a anunţat sâmbătă că va participa la alegerile primare organizate de opoziţie pentru a decide cine îl va înfrunta pe premierul conservator Viktor Orbán la alegerile generale prevăzute pentru aprilie 2022, relatează Reuters şi AFP.

Karácsony, care l-a învins pe candidatul lui Orbán la alegerile pentru primăria Budapestei din 2019, este considerat favorit în alegerile primare programate pentru toamna acestui an.


„În finalul unui îndelungat proces de reflecţie, mă voi prezenta la alegerile primare ale opoziţiei pentru a candida la postul de prim-ministru”, afirmă Karácsony (45 de ani) într-un mesaj video publicat pe Facebook.


„Simt că Ungaria trece prin momente grele, ţara noastră este extrem de divizată şi vreau să contribui la unificarea ei”, adaugă el în mesajul înregistrat în satul său natal, Nyirtasson, din nord-estul Ungariei, la circa 270 km de Budapesta.


Alegerile primare organizate de o alianţă a şase partide de opoziţie, inclusiv  Párbeszéd (Dialog) al primarului din Budapesta, constituie o premieră în Ungaria. Trei dintre partidele participante au indicat deja că-l vor susţine pe Karácsony.


Potrivit sondajelor, alianţa, ce regrupează partide de stânga, de dreapta şi liberale aflate de regulă în dezacord, are un uşor avans în intenţiile de vot în faţa formaţiunii premierului Orbán, Fidesz.


Primul tur de scrutin al alegerilor primare ale opoziţiei pentru desemnarea candidaţilor la alegerile legislative este programat între 18 şi 26 septembrie, iar al doilea între 4 şi 10 octombrie.

Sursă: Agerpres

Foto: Facebook/ Gergely Karácsony

Categories
Opinii

Limba română pentru maghiari, o problemă de tip „forme fără fond”

Deși dezbătută intens în ultimii ani, problema limbii române pentru maghiari pare să nu își fi găsit încă soluția. Rezultatele simulării pentru examenul de evaluare națională (clasa a VIII-a) au demonstrat o dată în plus cât de străină este, în fapt, limba română pentru copiii maghiari – chiar și în contextul în care la probă au fost supuși elevi care au învățat după o arie curriculară special creată în scopul de a înlesni procesul de învățare. Problema de fond este generată însă de două aspecte esențiale: lipsa unor metode eficiente de aplicare a acestei noi arii curriculare și separarea oamenilor la nivel social pe criterii lingvistice. 

Uniunea Cadrelor Didactice Maghiare din România (UCDMR) a atras atenția printr-un comunicat preluat de presa națională, că sub 40% dintre elevii de etnie maghiară au luat notă de trecere la examenul de limba română de la evaluarea națională. În acest context, UCDMR a solicitat schimbarea radicală a modului de predare a limbii române (ca limbă străină, nu ca limbă maternă). În loc să se concentreze pe identificarea problemei de fond și pe căutarea de soluții, atenția multora s-a îndreptat spre terminologie. După celebrul obicei al formelor fără fond, sintagma „limba română ca limbă străină” a reprezentat pentru unii singura și cea mai mare problemă – care i-a îndreptățit probabil în mintea lor să se oprească în acest punct. 

Ne convine sau nu, limba română nu va fi niciodată limbă maternă pentru etnicii maghiari sau pentru alți minoritari din țara noastră. Asta este o stare de fapt, iar subiectul ar trebui închis odată pentru totdeauna. Cu atât mai mult cu cât, etnicii maghiari jonglează mai nou cu mult mai satisfăcătoarea formulare de „limbă ne-maternă”, care ar trebui considerată soluția pentru orgoliile naționalist-sensibile.

Problema de fond rămâne însă alta și tot nerezolvată. Ea a fost foarte bine evidențiată de UCDMR în comunicările oficiale transmise: „Predarea limbii române, în special în județele cu populație preponderent maghiară și în comunitățile izolate lingvistic, necesită utilizarea unor metode de predare a limbilor moderne”. „Rezultatele slabe s-au datorat, parțial, faptului că atunci când a fost introdus noul curriculum, în urmă cu patru ani, nu au fost adoptate măsuri suplimentare, menite să schimbe abordarea predării limbii române” – exact cum de multe ori Parlamentul Român emite legi care nu pot fi aplicate din lipsa unei metodologii care fie întârzie nepermis de mult, fie nu mai apare niciodată. 

Ceea ce se adaugă tuturor acestor probleme, dar nu este menționat, este și problema separării sociale a oamenilor și a copiilor pe criteriu etnic. Sfântu Gheorghe poate oferi un exemplu în acest sens. Chiar dacă există încă grădinițe și școli cu predare mixtă – adică au și clase cu predare în limba română, și clase cu predare în limba maghiară – copiii nu sunt încurajați să se intersecteze unii cu alții. Ei se separă sau se apropie unii de alții în mod natural, împinși de nevoia de a comunica în modul care le este cel mai la îndemână, respectiv limba maternă. Până în prezent, nu am auzit de nicio grădiniță sau școală generală, sau de vreo inițiativă a Inspectoratului Școlar Județean, care să inițieze programe constante și susținute de apropiere a copiilor români și maghiari. Când ajung la liceu, deja devine prea târziu pentru apropiere. Zidul invizibil dintre foștii copii mici își manifestă prezența atât de firesc în cazul adolescenților, de parcă ar fi vizibil.

În mod real, dincolo de arii curriculare, manuale și dezbateri, în prezent au șansa reală de a învăța limba română doar două categorii de copii maghiari: cei proveniți din familii mixte și cei proveniți din familii de maghiari care își înscriu copiii la grădiniță în clasele cu predare în limba română. Aceștia sunt probabil și cei care se încadrează în procentul de 40%. 

Sursă: edupedu.ro

Foto: kqed.org

Categories
Cultura si lifestyle

PEDIBUS – noul proiect al Primăriei Sf. Gheorghe, prin care se încurajează mersul pe jos către școală

Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe va lansa la începutul săptămânii viitoare o inițiativă prin care urmărește să încurajeze mersul pe jos în rândul școlarilor din ciclul primar. Proiectul a primit denumirea simbolică de Pedibus și urmează a fi pus în practică de luni, 17 mai. În acest sens, autoritățile au stabilit atât traseele, cât și orarul și persoanele care vor însoți pe jos copiii către școală. 

Inițiativa este una care se aliniază viziunii primarului Antal Árpád asupra orașului. În repetate rânduri și în diferite contexte, acesta a precizat că dorința sa este aceea de a transforma Sfântu Gheorghe într-un oraș pentru oameni, nu într-unul pentru mașini. 

Programul Pedibus se va realiza cu sprijinul unor voluntari adulți și pornește de la ideea că activitatea fizică regulată ajută la creșterea capacității de învățare, la dezvoltarea abilităților sociale, dar și la creșterea controlului emoțional și al încrederii în sine. Copiii care vor dori să participe la acest program vor fi așteptați în fiecare dimineață de către voluntari, în stațiile marcate din oraș, pentru a fi însoțiți pe jos până la școală.

„În ultimii ani, din ce în ce mai mulți copii sunt duși la școală cu mașina de către părinți. Acest fapt nu doar că afectează independența copiilor, ci contribuie și la aglomerarea traficului și la creșterea nivelului de poluare a aerului din jurul școlilor. Programul Pedibus reprezintă o alternativă pentru transportul copiilor până la școală și pentru creșterea activității fizice. 

Copiii vor fi însoțiți până la școală în fiecare săptămână de către un alt „șofer” adult de Pedibus (sportivi, actori, politicieni, pedagogi, doctori, șefi de instituții, reprezentanți ai presei, organizații civile, asociații etc.). Pedibus-urile vor urma un traseu prestabilit și vor porni în fiecare dimineață la ora 7:30 din stațiile prezentate mai jos. În aceste stații, copiii vor fi așteptați de către voluntari, fiecare grup urmând să fie însoțit de câte doi adulți până la școală. În prima săptămână, „șoferii” Pedibus-urilor vor fi sportivi” – se arată în comunicatul Primăriei Sf. Gheorghe

Categories
Locale Stiri

Soluții pentru protejarea diversității, a limbii și culturii minorităților naționale de propus Uniunii Europene

Europarlamentarul Vincze Loránt a anunţat recent, într-o reuniune pe teme europene organizată la Târgu Mureş, că în cadrul Conferinţei privind Viitorul Europei, care a debutat la Strasbourg, va avea loc o largă consultare a cetăţenilor europeni, precizând că doreşte ca şi comunitatea maghiară să vină cu idei şi că va propune soluţii privind protejarea diversităţii europene, a limbii şi culturii minorităţilor naţionale.


„Tocmai astăzi, la Strasbourg, se dă drumul Conferinţei privind Viitorul Europei. Vorbim despre viitor fiindcă Uniunea este un organism dinamic, care se află într-un permanent proces de adaptare. Această conferinţă, acest exerciţiu democratic, presupune că, în următoarele luni, instituţiile europene vor consulta cetăţenii într-un mod direct despre direcţia de dezvoltare, de schimbare, de adaptare a UE, trebuie să facem faţă unor importante provocări în privinţa schimbărilor climatice, militarizare. Dar dacă ne gândim la domeniul sănătăţii, care a fost arătat foarte apăsător în timpul pandemiei (…), ar trebui să revină iar o competenţă partajată de statele membre cu UE. (…) Cred că trebuie să ne aducem contribuţia şi noi, Transilvania, comunitatea maghiară la această provocare a viitorului Europei, dorim să oferim soluţii privind protejarea diversităţii europene, a limbii şi culturii minorităţilor naţionale. Dar trebuie să avem un punct de vedere şi despre viitorul statelor europene, a unei culturi tradiţionale a creştin-democraţiei europene”, a declarat Vincze Loránt.


Deputatul european a precizat că este implicat în acest proiect din partea Comisiei pentru Afaceri Constituţionale a Parlamentului European şi că nu exclude ca la finalul consultării să se ajungă inclusiv la modificarea tratatelor Uniunii Europene.


„Este vorba şi despre importanţa protejării modului nostru de viaţă europeană, a securităţii europene şi viziunea cetăţenilor asupra acestor lucruri. Eu sunt implicat în acest proiect din partea Comisiei pentru Afaceri Constituţionale a Parlamentului European şi sunt şi membru al acestui grup restrâns din partea grupului PPE din PE, privind conferinţa. Este greu de spus care va fi finalitatea acestui exerciţiu democratic, dar nu este exclusă nici modificarea tratatelor la sfârşit, în orice caz să fim prezenţi cu răspunsul la întrebările care se vor pune”, a arătat Vincze Loránt.

Sursă : Agerpres.ro

Foto: Facebook/ Vincze Loránt

Categories
Opinii

Discriminarea față de angajații maghiari ai unui magazin din Sfântu Gheorghe, ținută sub tăcere

Mai țineți minte episodul „micul de la Kaufland” și isteria creată în jurul lui în 2017? Episodul acela în care un cumpărător, vorbitor de limba română, a pretins că nu a fost servit cu mici în Odorheiul Secuiesc. Cât s-a „urlat” atunci despre discriminare! Câte afirmații s-au făcut! Câte glume! Câte s-au spus și cât s-a dezbătut pe toate canalele posibile – de la social media, la TV! Cât s-a dat cu pietre după ungurii din România care refuză să vorbească limba statului și câte invitații de a trece granița s-au lansat atunci către conaționalii noștri maghiari!

Recent, la Sf. Gheorghe s-a petrecut un incident cu mult mai grav decât cel de la Kauflandul din Odorheiul Secuiesc. Un manager român al unui magazin Profi – cel mai probabil adus de la București – le-a interzis angajaților de etnie maghiară, încă de la începutul anului de când a preluat postul, să vorbească ungurește la locul de muncă. Motivul invocat se pare că a fost celebra convingere că „ești în România, vorbești românește”. Mai mult, managerul respectiv, care în mod evident n-a priceput nimic din tot ce înseamnă viața în Secuime și habar nu are despre sensul limbii materne în viața unui om, și-ar fi extins solicitarea în repetate rânduri și către clienții magazinului, între care cei mai mulți sunt maghiari – culmea!

Oamenii au început să-și dea demisia pe rând, dar pentru manager asta nu pare să fi fost o problemă. Rolul său de apărător al neamului și al graiului strămoșesc păre să se fi situat în sfera sa de interes profesional cu mult deasupra celui de manager în cadrul unui lanț comercial. 

Ce m-a surprins pe mine în povestea aceasta, în care avem de-a face cu un evident act susținut de discriminare, nu este câtuși de puțin gestul managereului în cauză. Pe el (ea?) îl/o înțeleg că nu pricepe cum stă treaba cu secuii și cu dreptul lor de a vorbi în limba maternă când și unde le poftește inima. M-a surprins în schimb faptul că în presa centrală nu a apărut nicio referire cu privire la incident. Nici măcar presa locală de limbă română nu a scris nimic pe subiect.  

În limba română, informația este menționată doar de celebrii „trădători” de serviciu, respectiv, Sabin Gherman și Tudor Duică, cei care le „iau mereu apărarea ungurilor”, și de bloggerița Lorena Lupu, originară din Sfântu Gheorghe. În rest, totul e tăcere. 

Și cum altfel se poate interpreta o astfel de tăcere dacă nu drept lipsă de interes față de actele de discriminare care nu pot stârni senzație și nu pot genera valuri de ură în societate? Cum se explică această lipsă de atenție a presei față de un act atât de grosolan de discriminare într-un stat european care pretinde că respectă drepturile omului?

Toate aceste întrebări mă conduc natural către o altă întrebare: oare care este modul corect în care minoritarul trebuie să se simtă într-o țară în care, una dintre presupusele puteri, presa, îl ignoră când îi e mai greu și tace în fața abuzurilor la care este supus? Mai poate omul respectiv să iubească țara asta așa cum se pretinde de la el? Se mai simte el în siguranță și respectat ca cetățean plătitor de taxe? Pentru cei mulți, pe care nici prin ceea ce încercăm să scriem în articolele noastre nu îi convingem să devină mai empatici și mai toleranți, răspunsul este probabil cel simplu și mereu utilizat: nu le convine, n-au decât să plece. Dar oare este acesta un răspuns normal pentru lumea mileniului în care ne aflăm? 

Concluziile le desprinde fiecare după cum îl poartă propria rațiune. Eu mi-am format deja părerea despre incident. Și când mă gândesc că admiram în sinea mea acel magazinaș pentru că vedeam la case mulți cetățeni de etnie romă în calitate de angajați! 

Foto: columbuspride.org

Categories
Magyar típusú találkozás

Profi (menedzseri) munka

Suntem în România, vorbiți românește – mondta állítólag a Profi sepsiszentgyörgyi menedzsere a bolt alkalmazottainak, sőt még a vásárlóknak is. Ezzel a nemzeti vonatkozáson túl azonban más baj is akad.

Mi itt a Contact – Kontakt hasábjain felvállaltan nem kedveljük egyik nemzeti szélsőséget sem. Nem szándékozunk kommentálni egy mindeddig rosszul dokumentált, egyértelműen rossz és sovén felhangú esetet: nyilvánvaló mindenkinek, hogy a társnemzetet szidni, legyen szó bozgorozásról vagy oláhozásról – nincsen rendben. Felejtsük itt azt az információt is, hogy hasonló eset történt már a Lidl egyik egységében is. (https://itthon.transindex.ro/?cikk=28478&miko_imre_jogvedelmi_szolgalat_irasbeli_megkeresessel_elunk_a_lidl_uzletlanc_fele)

Hogy a szóban forgó személyekből hogyan lesz menedzser, elég egyértelmű: a basáskodó ember, vagy hívjuk csupán domináns személyiségnek, hajlamos a törtetésre. Romániában a menedzsmenti kultúra nagyjából nem létezik. Mi a (szándékosan használva román kifejezést) patronok országa vagyunk, ahol a tekintélyelvű menedzsmentet mai percig sokan tartják sikermintának.

A tekintélyelvű menedzser, továbbiakban patron (elszórtabb, székely településeken: patrony) magát nagyjából Krisztus urunk második eljövetelével hasonló fontosságúnak tekinti. Abból indul ki, hogy legyen szó saját vállalkozásról vagy éppen multiról, ő, pozíciójának megfelelően megmondhatja, hogy hány óra van. A menedzsmenti készségek közt nyilván szerepel is a szakmai hozzáértés, esetenként a kollégákat meghaladó mértékben. Ez kívánatos is.

Ideális helyzetben a menedzser a munkát szervezi meg, ha nincs erre külön munkakört betöltő személy, akkor optimalizálja a folyamatokat, ha valamelyik kolléga az átlag alatt teljesít próbálja azt felzárkóztatni a többiek szintjére. Ha valamelyik kollégának kisebb-nagyobb ötlete van a dolgok javítására, azt alkalmazza. Amennyire rizsának tűnik ez a leírás, annyira veszik komolyan a multik az ilyen eljárásokat: a felsővezetők rendszeresen kérik a középvezetőktől a hasonló intézkedéseket, brainstormingokat, tulajdonképp olyan mértékben, hogy számos fölösleges kör is kialakul ezekből. A corproprate, azaz nagyvállalati lét meetingek közt zajlik, amelyekről a multialkalmazottak körében igencsak gyakran jár körbe a poén, hogy ez is egy email kellett volna legyen. A multik azonban koránt sem hülyék: a túlzásba vitt kommunikáció ugyanis kisebb baj, mint az információk elakadása: ezt célozzák különböző intézkedésekkel, amelyek lényegében nagy cégek esetében csak árnyalatnyi különbségeket mutatnak fel.

Jobb helyeken a menedzsmentet képezik, a patron típus viszont egyfajta önképző jószág, amely tökéletes példája lehet a hogyan ne kategóriának. Ameddig a multiknál a józan ész határait meghaladóan vigyáznak az alkalmazottak lelki és testi épségére (nem vicc, sok helyen a HR elcseni a konyhából a késeket, különösen az éleseket), protokollok vannak arra, hogy egy problémát milyen módon kell a munkatárssal jelezni, írásban, felépítésben, megszólításban és asszertívitásra összpontosítva.

A patron típusú menedzser nem asszertív. Ő ordít, sértő szavakkal szidalmaz és gyakran megaláz. (A multiknál megalázásért kirúgás jár – a sepsiszentgyörgyi esetre a Profi PR osztálya azt reagálta, hogy átképezi a szóban forgó személyt, bármit is jelentsen ez a fogalom.) A hazai patron az, aki egyfajta patriarchális, bojári magatartást tanúsítva kvázi uralkodik az alárendeltjein. Az irányítása alá tartozó emberek javarésze nem szokott az önálló munkához, tulajdonképp az ország legnagyobb rákfenéjét jelentő alacsony produktivitás mintapéldányává válik.

Miközben világszerte a humán erőforrás osztály azon fáradozik, hogy az embereket megtartsa a cég, képezze a vállalati struktúrában működő hatékonyabb működésre, azaz a nagyobb profit termelésre, a patron inkább abban leli örömét, hogy terrorizálja az alkalmazottat. A mentalitás leginkább kisebb egységekben létezik és javarészt vidéki környezetben – itt elég gyakran előfordul, hogy a túlórákat nem fizetik, a 8 órát meghaladva dolgoztatják az alkalmazottakat, akár ünnepnapok alkalmával is. Gazdasági elemzések nem születtek arról, hogy ez az eljárás meddig tartható, azonban figyelembe véve, hogy Románia a saját munkaerejének fölét exportálta, illetve az ország így is munkaerő importra szorul, nem tűnik túl bíztatónak a helyzet.

A patronnak a legszembeötlőbb ismérve azonban mégis a kereskedelem legrégibb és legfontosabb szabályának a megszegése. Elfelejti, hogy a vásárlónak mindig igaza van. Különösen ha nem egy, hanem egy egész vásárló közösséget sikerül magára haragítson. Sepsiszentgyörgyön ezt a Profi összehozta: menedzsmentre alkalmatlan embert nevezett ki menedzseri pozícióba, ami nem kis felháborodást eredményezett. Egy olyan cégnek, amelynek a Facebook oldalán (https://www.facebook.com/Profi.ro) amúgy is több a reklamáció, mint a pozitív hozzászólás, igazán oda kellene figyelnie az ilyesmire, ha versenyképes akar maradni. Ahogy a mondás tartja: ha a kupleráj nem megy, nem az ágyakat kell kicserélni.

Nagy Kálmán

Categories
Locale Nationale Stiri

„Stadionul rămâne aici, în România și nimeni nu-l duce în altă țară” – László Diószegi, patronul Sepsi OSK

László  Diószegi, patronul echipei covăsnene de fotbal, Sepsi OSK, a oferit pentru Digi Sport, detalii despre modul în care clubul său a reușit să beneficieze de o finanțarea integrală de la Guvernul Ungariei pentru noul stadion. Costul total al arenei se ridică la 25 de milioane de euro.

Între dotările cu care stadionul își va surprinde suporterii și oaspeții, se numără:

  • 8.400 de locuri va avea stadionul din Sf. Gheorghe
  • 10 cabine pentru comentatori 
  • 144 de proiectoare Philips led de generația a 3-a vor lumina stadionul din Sf. Gheorghe, conform standardelor cerute de UEFA
  • 4200 m cablu triax va fi desfășurat în infrastructura stadionului
  • transmisia TV va putea fi făcută cu până la 18 camere

„Am inima plină de bucurie. Acum cinci ani, ne gândeam că stăm 2-3 ani în Liga 2 și o să fie cea mai mare realizare a clubului, dar iată că ne-am întrecut pe noi înșine și am reușit să ne aflăm în Liga 1 de patru ani. Acum, nu mai avem cum să mai cădem, deci îl începem și pe al cincilea.

Eu am aflat acum cinci ani că în Ungaria se pot depune proiecte pentru construirea stadioanelor. Nu numai cei din Ungaria, ci și maghiarii din afara țării, din România, Serbia, Slovacia. Am încercat și noi să depunem un proiect și iată că proiectul a fost câștigător. S-au mai construit stadioane și în Serbia și în Slovacia. Oamenii au fost puțin circumspecți, dar un lucru e clar ca bună ziua – stadionul rămâne aici, în România și nimeni nu-l duce în altă țară. Stadionul e pentru noi, pentru România și trebuie să beneficiem toți de acest stadion”, a spus László Diószegi.

Omul de afaceri a vorbit despre costurile noului stadion, ce și-ar fi dorit în plus la noua arenă, dar și premiera pe care o va bifa Sepsi în Europa de Est.

„Ne-am uitat la mai multe stadioane, nu numai din Ungaria, ci și din alte țări, și consider că 25 de milioane de euro nu e o sumă uriașă pentru un stadion de nivelul nostru. Alte stadioane, care au aceeași capacitate, au costat și 35-40 de milioane de euro. În Europa de Est, suntem primii cu instalație de nocturnă de generația a treia.

Eu aș fi fost bucuros să avem 10.000 de locuri, dar 8.500 e arhisuficient pentru un club ca al nostru și aș fi foarte bucuros să avem stadionul plin în mai multe meciuri, nu doar în derby-uri.

Investiția lor ne obligă să ne ridicăm. Acum, suntem pe locul 4, consider că deja am atins un nivel destul de ridicat. Ne știm și noi limitele, partea financiară. Pentru noi e un loc meritat și cred că am atins vârful. Nu spun că n-aș vrea mai mult, dar trebuie să fim realiști”, a mai spus Diószegi.

Sursă și foto: digisport.ro

Categories
Internationale Nationale Stiri

Ce prevede Protocolul româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale semnat la Gyula în aprilie

Miniştrii de externe ai României şi Ungariei au semnat în data de 28 aprilie 2021, la Jula/Gyula, în Ungaria,Protocolul celei de a VIII-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, la 25 de ani de la încheierea Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară (Timişoara, 16 septembrie 1996). 

Un deceniu au durat negocierile pe marginea Protocolului, ministrul Bogdan Aurescu punctând faptul că semnarea acestui document marchează reîntoarcerea la cadrul instituţional firesc de dialog bilateral între România şi Ungaria în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, creat în baza Tratatului. 

În anul 1997 a fost înfiinţat Comitetul de Specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, ca parte a Comisiei Mixte de Colaborare şi Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare. Comitetul este un instrument prevăzut în Tratat, menit să propună proiecte şi programe de cooperare în domeniul minorităţilor naţionale, precum şi să examineze şi să soluţioneze eventualele situaţii problematice ale minorităţii române din Ungaria, precum şi ale minorităţii maghiare din România. Astfel de comisii funcţionează şi în relaţiile bilaterale cu Serbia şi Ucraina, demonstrând angajamentul ferm al României în ceea ce priveşte asumarea responsabilităţii şi implementarea obligaţiilor derivate din legislaţia internaţională privitoare la protejarea drepturilor identitare aparţinând minorităţilor naţionale. 

Semnarea Protocolului după o perioadă atât de îndelungată, în care acesta a fost blocat la Budapesta, reprezintă un pas important al autorităţilor române şi ungare pentru a aşeza relaţiile biaterale pe o linie constructivă, demnă de două state aliate NATO şi membre ale Uniunii Europene, într-un context regional de securitate imprevizibil. Mai mult, acest eveniment reflectă maturitatea ambelor părţi, precum şi premisele că Ungaria conştientizează că a ţine relaţiile bilaterale prizoniere unor interese politice pe criterii etnice nu este constructiv şi în spirit european. 

Potrivit surselor, conţinutul protocolului demonstrează o gamă largă de drepturi de care se bucură minoritatea maghiară din România, drepturi stipulate, de altfel, de către toate convenţiile internaţionale în domeniu, la care România este parte. Angajamentul ferm al României în privinţa continuării acordării importanţei cuvenite drepturilor minorităţilor naţionale din ţara noastră este recunoscut şi pe plan internaţional, fapt relevat în rapoartele din ultimii ani, unde statul român este apreciat drept model de bune practici, ba chiar conduce la setarea unor standarde în materia respectării drepturilor minorităţilor. 

Totuşi, în ciuda acestei stări de fapt, din păcate, comunităţile româneşti din statele limitrofe, inclusiv din Ungaria, nu beneficiază încă de aceeaşi protecţie cu care se laudă minorităţile din ţara noastră. De aceea, încheierea Protocolului, care adună experţii din cele două ţări, vine ca o rază de speranţă pentru persoanele care aparţin minorităţii române din Ungaria. În acest sens, ministrul Bogdan Aurescu a dat o serie de exemple concrete în ceea ce priveşte atribuţiile Comitetului, precizând că acesta „încurajează partea ungară să aloce sprijin financiar adecvat pentru creşterea nivelului calitativ al învăţământului în limba română, indiferent de soluţia adoptată pentru administrarea şcolilor în limba română, la un nivel care să asigure însuşirea şi transmiterea limbii române generaţiilor viitoare. De asemenea, se referă la dezvoltarea reţelei de instituţii de învăţământ bilingve sau unde se predă limba română, la toate nivelurile de studii. Se referă la angajarea persoanelor vorbitoare de limbă română în instituţiile publice din localităţile unde locuieşte minoritatea română. Se referă la sprijinirea restaurării bisericilor şi imobilelor bisericeşti ale Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria”. De altfel, cei doi miniştri au vizitat Catedrala ortodoxă Sfântul Nicolae, fiind primiţi de Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, ocazie cu care cei doi oaspeţi au scris în cartea de onoare a lăcaşului de cult. 

Conform şefului diplomaţiei române, Protocolul se referă şi la finanţarea funcţionării trupelor de teatru ale şcolilor şi comunităţilor româneşti din Ungaria. De asemenea, se referă la finanţarea presei scrise şi audio-vizuale în limba română din Ungaria şi la îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a publicaţiilor în limba română cum este, de pildă, publicaţia Foaia Românească, care, în acest an, împlineşte 70 de ani de existenţă neîntreruptă. Este avută în vedere şi posibilitatea asigurării unui teren pentru Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, pentru construirea unei biserici ortodoxe la Budapesta. 

Ulterior consultărilor politice cu omologul ungar, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut, la Jula/Gyula, o întâlnire cu reprezentanţi ai minorităţii române din Ungaria, în scopul cunoaşterii nemijlocite a modului în care drepturile lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase sunt protejate şi promovate. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu i-a încurajat pe reprezentanţii minorităţii române să expună, punctual, aspectele problematice cu care se confruntă în exercitarea drepturilor lor identitare şi să le aducă prompt atât în atenţia autorităţilor de la Budapesta, cât şi în atenţia autorităţilor de la Bucureşti, subliniind deschiderea deplină a autorităţilor române în sprijinul etnicilor români de pretutindeni, în conformitate cu dreptul internaţional şi în baza unui dialog susţinut cu autorităţile statului de reşedinţă. 

La propunerea ministrului Aurescu, a fost convenită marcarea corespunzătoare în luna septembrie a celor 25 de ani de la semnarea Tratatului din 1996, aspect ce va oferi relaţiilor bilaterale un prilej suplimentar de detensionare şi de evidenţiere a elementelor pozitive şi încurajatoare.


Sursă și foto: adevarul.ro

Categories
Locale Nationale Stiri

Un prinț austriac a ucis cel mai mare urs din România și, poate, din întreaga Uniune Europeană

Cel mai mare urs din România, ursul Arthur, a fost împușcat de către Prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, potrivit Agent Green, cunoscut ca fiind un colecționar de trofee de vânătoare.

Conform unui reportaj realizat de Pro TV, prințul a plătit 7.000 de euro pentru a vâna legal un urs în țara noastră. Vânătoarea de urs este interzisă în România, dar Ministerul Mediului poate da derogări, în anumite situații, la cererea asociațiilor de vânători. În cazul de față, derogarea fusese dată pentru o ursoaică cu pui, care făcuse pagube în localitatea Ojdula, din Covasna.

Totuși, vânătorul nu a împușcat o ursoaică, așa cum primise aprobare, ci pe Arthur, despre care experții spun că este un trofeu „de aur” pentru vânători. Organizația Agent Green menționează că ursul vânat nu venise, de fapt, niciodată în zonele populate de oameni, nefiind obișnuit cu sursele de hrană din acestea.

https://thinkdigitalro.adocean.pl/files/x/lgm/qkvdoit/lefeckemtf/300x600_click/index.html

„Arthur avea vârsta de 17 ani și a fost cel mai mare urs observat în România și probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană. Măsurătorile cadavrului indică că Arthur avea 593 de puncte din 600 care reprezintă maximum posibil în industria vânătorii de trofee. Nu am mai auzit de un asemenea punctaj record până acum”, transmite Gabriel Păun, președintele Agent Green.

O organizație pentru drepturile animalelor din Austria spune că „este o rușine pentru Austria că Prințul Emanuel a abuzat de o derogare pentru a ucide acest superb urs doar și pentru a bifa o nouă lovitură pe lista sa de trofee. “

Și primarul localității Ojdula spune că localnicii s-au plâns până acum doar de femelele cu pui care se apropiau periculos de mult, dar niciodată un mascul nu a fost văzut în zonă. „Este clar că prințul nu a venit să rezolve problema localnicilor, ci să omoare ursul și să își ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăța pe perete. Avem de a face cu o partidă de braconaj, de vreme ce au împușcat ursul greșit”, mai spune Gabriel Păun.

Sursa: biziday.ro

Foto: agentgreen.ro