Categories
Stiri

Fostul lider al UDMR Mureş şi deputat în cinci legislaturi, Attila Kelemen, s-a stins din viaţă

Fostul lider al UDMR Mureş şi deputat în cinci legislaturi în Parlamentul României, Attila Béla Ladislau Kelemen, s-a stins din viaţă, a anunţat, sâmbătă, Asociaţia Chinologică Mureş, al cărei preşedinte de onoare era.

“Cu mare regret vă înştiinţez că azi ne-a părăsit domnul dr. Kelemen Atilla-Béla, preşedinte de onoare şi membru fondator al Asociaţiei Chinologice Mureş. Ne vei lipsi, Ata”, anunţat preşedintele Asociaţiei Chinologice a Judeţului Mureş, Lokodi Csaba-Zsolt pe Facebook.

Attila Béla Ladislau Kelemen, în vârstă de 73 de ani, a avut cinci mandate de deputat în Parlamentul României, până în anul 2016. În perioada 1996-2004 a fost liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor. A fost preşedinte şi vicepreşedinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor. În 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană, a fost europarlamentar.

Attila Kelemen era arbitru internaţional în cadrul Federaţiei Chinologice Internaţionale. A fost vicepreşedinte în Colegiul Medicilor Veterinari din România, vicepreşedinte al Federaţiei Ecvestre Române şi membru în JokeyClub România.

Sursa: agerpres.ro

Categories
Stiri

Situație delicată pentru ministrul Eduard Novak: firma care a realizat o campanie a ministerului este condusă de o membră UDMR

O investigației a Gazetei Sporturilor a scos la iveală o situație nu neîntâlnită în ministerele României, dar cu care actualul ministru al sportului, Eduard Novak, nu a fost asociat până acum: Firma care s-a ocupat de campania „Campioni pentru viață” e Otopus SRL, cu sedii în Miercurea Ciuc și în Cluj, iar în fruntea ei se află Cecilia Kurko, membră a UDMR și cea care face parte din Comisia de cenzori a Uniunii Maghiarilor din România.


Societatea respectivă se descrie pe site ca fiind „o agenție de comunicare creativă care conduce brand-urile în lumea digitală, cu sedii în Cluj-Napoca și Miercurea Ciuc”. Printre campaniile realizate, înainte de cea produsă pentru Ministerul Sportului, s-au numărat:

  • Turul Ținutului Secuiesc
  • campanii de promovare pentru candidații UDMR la alegerile din 2020 (județele Harghita și Mureș) » “Am ajutat campaniile multor candidați la funcția de primar, candidați la Consiliul local și candidați la Consiliul județean, cu comunicare consecventă, continuă și unificată, planificare strategică și creare de conținut”
  • KÉSZ România (companii de pe piața de construcții)
  • Perla Harghitei
  • Univer (producătoare produse gătit, mirodenii etc…)

Inoveo Concept e cealaltă firmă cu care a colaborat acum MS și care a dezvăluit că nu a solicitat niciun ban în schimbul serviciilor. GSP a cerut explicații managerului respectivei societăți, Dochița Zenoveiov, care însă a refuzat orice declarații: „GSP m-a hârșâit în trecut și nu vreau să vă declar nimic”.

În primăvara anului trecut, ziarul a dezvăluit că Inoveo a fost acuzată de oameni din Federația de Ciclism că a derulat contracte atât cu federația condusă de Eduard Novak, cât și cu clubul și firmele deținute de fostul ciclist. În 2018 și 2019, contractele deținute de Inoveo cu Federația de Ciclism, pentru serviciile din Turul României, s-au ridicat la peste 27.000 de euro.

Sursa: gsp.ro

Categories
Stiri

Comemorarea a 258 de ani de la masacrul secuilor de către armata habsburgică, la Siculeni, Harghita

La comemorarea care a avut loc la monumentul Siculicidium, oficiali din România si Ungaria au ținut discursuri mai degrabă cu subiecte electorale, legate de alegerile generale ce urmează să se desfășoare în Ungaria anul acesta.

Secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Levente Magyar a vorbit despre destinul maghiarilor in istorie, dar si despre Bruxelles-ul şi aliaţii săi invizibili, care “s-au gândit să ne pună un jug ideologic şi politic”. În opinia sa, este o mare realizare că reprezentanţii politici ai maghiarilor participă la guvernarea României. Germenii acestui lucru au apărut în timpul luptelor şi sacrificiilor de acum zeci de ani, a spus.

În ceea ce priveşte viitoarele alegeri parlamentare din Ungaria, Barna Tánczos, ministrul mediului din România, a spus că în opinia sa, în 2022 trebuie ales între a continuare şi blocaj. Adresându-se invitaţilor din Ungaria, a declarat: “noi, secuii, vom şti şi anul acesta – la fel cum am ştiut întotdeauna când a fost nevoie de noi – care este direcţia în care trebuie să mergem ca să avansăm, şi nu să facem paşi înapoi”.

Árpád János Potápi, secretarul ungar de stat responsabil pentru politicile naţionale, a menţionat că la Siculeni “a venit de acasă, acasă”, întrucât tocmai în urma acestei vărsări de sânge, strămoşii săi au fugit din Ţinutul Secuiesc în Bucovina, ca mai apoi să se stabilească în Ungaria, la mijlocul secolului XX. În opinia lui Potápi, istoria a arătat, întodeauna, că cei care se consideră cei mai mare domni devin aroganţi şi în final eşuează.

“Încă din 2010, cei de aici au putut conta pe noi, în orice problemă, anul acesta contăm şi noi pe cei de aici!”, a conchis secretarul de stat, referindu-se la alegerile viitoare.

Şi în acest an, comemorarea de la Siculeni a început cu o liturghie şi s-a încheiat cu depunere de coroane la monument. La eveniment au participat sute de persoane.

În 1764, în timpul vărsării de sânge de la Siculeni, trupele imperiale au omorât sute de secui din Ciuc, care au protestat împotriva recrutării efectuate de austrieci.

Vărsarea de sânge a fost precedată de faptul că în 1760, Maria Tereza a ordonat ca în Secuime să fie reorganizate unităţile de grăniceri care să se afle sub comandă imperială. Secuii s-au plâns că, potrivit noilor reguli, vor trebui să slujească şi în străinătate, sub comandă în limba germană, şi că nu îşi vor putea recăpăta vechile drepturi şi libertăţi – în schimbul serviciului militar efectuat. Mulţi dintre e s-au ascuns de recrutarea cu forţa, însă aproximativ 2500 dintre ei s-au adunat în Siculeni şi au întocmit o petiţie către Maria Tereza. În zorii zilei de 7 ianuarie 1764, trupele imperiale au atacat pe neaşteptate localitatea şi au rupt rezistenţa secuilor.

Sursa: hirado.hu

Categories
Stiri

Viktor Orbán solicită donații publice pentru campania Fidesz

Costul total al campaniei va fi în jur de 27-40 milioane RON, din care o parte însemnată, cam 20% se vor cheltui pe reclame Facebook. Deja pe rețelele sociale, chiar unii români s-au arătat dispuși să doneze, premierul Ungariei având o imagine foarte bună în rândul ultranaționaliștilor din țara noastră.

De câteva zile, alegătorii au început să primească o scrisoare de la Viktor Orbán, în care premierul cere donații pentru campania Fidesz.

El invocă încercări de amestec în treburile interne din partea Bruxelles-ului și a lui George Soros, migrația ilegală, pandemia, provocări cu care Fidesz trebuie să lupte, iar pentru aceasta e nevoie de sprijin financiar din partea alegătorilor.

Premierul Viktor Orbán și partidul pe care îl conduce, Fidesz, se află la putere de peste 10 ani în Ungaria. Până în toamna anului trecut, părea sigur că va câștiga a patra oară consecutiv. Însă opoziția a reușit ceea ce mulți considerau imposibil: au făcut compromisuri și concesii și pornesc în alegeri cu candidați comuni, inclusiv pentru postul de prim-ministru. Iar sondajele arată că pentru prima dată după o lungă perioadă, este posibil ca Orbán să piardă. Dar în mod sigur președintele Fidesz nu va lăsa nimic la voia întâmplării.

De exemplu, în mod sigur opoziția va avea acces la mult mai puține locuri pentru afișe electorale. Conform site-ului rtl.hu, opoziția va putea obține 2000-3000 de locuri. Aceasta va însemna prezență la scară națională, dar nici pe departe că ne vom lovi de afișele opoziției la tot pasul, însă și așa costurile vor fi ridicate, prețul închirierii pe două luni a 2-3 mii de poziții însemnând cam 6 milioane RON.

Fidesz nu a comunicat câte locuri vor rezerva pentru afișele lor, dar rtl.hu estimează că vor fi în jur de 5-8 mii, adică dublu față de opoziție. 

Sursa: ziare.com

Categories
Opinii

Ce rezultate ar trebui să aducă cele 9 milioane de euro prin care profesorii vor învăța cum să le predea română copiilor maghiari

Csilla Hegedüs, secretar de stat al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, și deputatul UDMR Ödön Szabó, vicepreședintele Comisiei pentru învățământ, au anunțat de curând că 6190 de profesori de limba română vor fi instruiți să le predea copiilor maghiari limba română ca limbă străină. Instruirea va costa în total 9 milioane de euro, bani proveniți din fonduri europene. 

Aceasta ar trebui să fie o veste îmbucurătoare și, totodată, să devină soluția unei probleme foarte vechi și îndelung dezbătute, dar niciodată rezolvate în fapt. 

„Trebuie să recunoaștem că este o problemă veche. Foarte veche. Chiar și noi suntem rezultatul acestei forme de învățământ. Știm toți că din clasa a V-a deja s-a trecut direct la aceleași manuale din care învățau și copiii români. La nivelul Ministerului Educației până la urmă a fost o deschidere către această problemă. Știți foarte bine că UDMR totdeauna a cerut ca limba română să fie predată ca limbă străină. Această exprimare a născut controverse. Ideea este că acum există deschidere din partea ministerului să se schimbe treptat forma de predare. Sigur, bunele intenții nu ajung. Din partea profesorilor nu putem să spunem că nu a fost deschidere, dar le-a fost foarte greu din mers să aplice o altă strategie”, a descris situația pe scurt deputatul UDMR, Gál Károly, într-o conferință de presă susținută la Sf. Gheorghe. 

Lăsând la o parte faptul că formularea de „limba română ca limbă străină” a fost una nefericită, înlocuită ulterior cu o alta de compromis, aceea de limbă ne-maternă, problema de fond nu și-a găsit încă rezolvarea. Tot ce s-a făcut până acum a fost dezbatere și promisiune de mai bine. 

Deși, teoretic, generația de absolvenți din 2021 a fost mai norocoasă decât cele de dinainte, în sensul că testele de la examenele finale au fost realizate în conformitate cu noua curricula, rezultatele la proba de aptitudini după terminarea clasei a VIII-a și la bacalaureat au rămas în continuare slabe.

În fapt, noile teste au fost compuse din texte grele, preluate din basme sau autori vechi, încărcate cu regionalisme și arhaisme și cu cerințe de analiză a stilisticii și de morfo-sintaxă. Prea puțin s-a pus accentul pe capacitatea de înțelegere a textului și a limbii, ceea ce explică de ce, în continuare, copiii de maghiari nu vorbesc și nu înțeleg limba română în procent covârșitor. 

Inițiativa de a cheltui 9 milioane de euro pe instruirea profesorilor – o sumă imensă! – ar trebui să includă și elaborarea unor materiale didactice direct corelate cu noțiunile pe care copiii maghiari le învață la un anumit nivel de studiu în propria limbă. Altfel spus, anomaliile prin care unui copil, care în limba maternă nu știe ce înseamnă substantiv, adjectiv sau numeral ar trebui să le știe în limba română, ar fi normal să fie eliminate. Mai mult, textele incluse în manuale ar fi de dorit să fie extrase din autori contemporani, iar accentul să se pună pe noțiuni de vocabular și conversație. Să îi ceri să citească Ion Creangă sau Petre Ispirescu unui copil care abia știe să spună „Mama merge la piață” va rămâne mereu absurd. 

Alocarea acestei sume uriașe este, cum am spus, lăudabilă. Ar fi de preferat să aibă și rezultate concrete la fel de valoroase, care să se traducă în generații de copii care vor stăpâni limba română la nivel avansat. Tare mă tem însă să nu ne trezim peste puțin timp că și confrații noștri maghiari au făcut lucrurile românește și, după ce s-au cheltuit milioane de euro, problema va rămâne în continuare în același punct, din varii scuze și motive. 

Sursă: hirado.hu

Foto: bihoreanul.ro

Categories
Stiri

Mișcare de excepție pe scena politică din Ungaria. Cine este propunerea lui Viktor Orbán pentru funcția de președinte al Ungariei

Katalin Novák, ministrul fără portofoliu responsabil pentru Familii, a anunţat marţi pe pagina sa de socializare că acceptă propunerea Fidesz de a candida la funcţia de preşedinte al Ungariei.

În postarea ei, Katalin Novák a formulat astfel: “Reprezentarea Ungariei, slujirea întregii naţiuni maghiare – pentru această sarcină de mare încercare mă pregătesc acum cu credinţă, cu sufletul şi cu inima. Accept respectuos propunerea pentru candidatura la preşedinţia ţării. Voi rămâne ceea ce sunt”, a scris ea.

Cu ocazia conferinţei de presă de sfârşit de an al prim-ministrului, care a avut loc, marţi, la Budapesta, premierul Viktor Orbán a anunţat că Fidesz o nominalizează pe Katalin Novák pentru funcţia de preşedinte al Republicii.

Al doilea mandat prezidenţial al actualului şef al statului, János Áder, expiră pe 10 mai 2022. Potrivit legii fundamentale a Ungariei, el nu mai poate fi reales.

Katalin Novák s-a născut în 6 septembrie 1977 la Szeged. A obţinut licenţa în economie la Universitatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică din Budapesta, după care a absolvit şi studii în drept comunitar şi francez la Universitatea din Szeged şi la Universitatea Paris X. A trăit şi a lucrat în Statele Unite, în Franţa şi în Germania. Vorbeşte fluent limbile engleză, franceză şi germană, conversează în limba spaniolă. La alegerile parlamentare din 2018 a obţinut mandat de deputat pe lista Fidesz.

Sursa: hirado.hu

Categories
Stiri

Asociaţia “15 Decembrie – Zi a Solidarităţii române-maghiare”, un nou proiect marca László Tőkés

Cu ocazia aniversării izbucnirii Revoluţiei de la 1989, László Tőkés a anunţat, miercuri, la Timişoara, înfiinţarea unei asociaţii de solidaritate româno-maghiară.

Potrivit declaraţiei de principii publicate, Asociaţia “15 Decembrie – Zi a Solidarităţii române-maghiare” este înfiinţată cu scopul de a milita pentru recunoaşterea zilei de 15 decembrie 1989, ca primă zi a Revoluţiei de la 1989. Iar asta întrucât în opinia iniţiatorilor, revoluţia a început atunci când românii şi maghiarii s-au solidarizat în jurul preotului şi disidentului László Tőkés, în numele unei aspiraţii comune pentru libertate.

“Asociaţia promovează transformarea acestui simbol al solidarizării, într-o valoare centrală a memoriei colective şi reper al relaţiilor dintre cele două comunităţi”, scrie în declaraţia pe care alături de László Tőkés au mai semnat-o Gabriel Andreescu, activist pentru drepturile omului, Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara, avocatul Előd Kincses, respectiv Zsolt Szilágyi, fostul şef de cabinet al lui Tőkés.

Potrivit comunicatului iniţiatorilor, asociaţia se bazează pe tradiţia care i-a unit pe români şi maghiari atunci când au înfruntat comunismul.

Asociaţia priveşte drept “o crimă simbolică” ideea care tot reapare în spaţiul public şi potrivit căreia la căderea regimului a condus nu eroica şi spontana ridicare a oamenilor, ci că protestele ar fi fost declanşate de state străine, în vederea dezmembrării României.

La conferinţa de presă de la Timişoara, avocatul Előd Kincses a relatat că dificultăţi au apărut deja în timpul înregistrării asociaţiei. Atunci când s-a încercat rezervarea denumirii la registratura Ministerul Justiţiei, răspunsul primit a fost că în vederea evaluării cererii, iniţiatorii trebuie să se adreseze Secretariatul General de la Guvernul României. Potrivit lui Gabriel Andreescu, refuzul rezervării denumirii reprezintă un abuz în serviciu.

Politologul şi profesorul universitar din Bucureşti a propus, de asemenea, ca după ce înregistrarea va avea loc, asociaţia să se constituie parte în procesul cu privire la retragerea distincţiei pe care László Tőkés a primit-o din partea statului român. În opinia lui Andreescu, retragerea distincţiei reprezintă un atac tocmai împotriva simbolurilor pentru care a luat naştere asociaţia.

Sursa: hirado.hu

Categories
Magyar típusú találkozás

Hány szavazat ér egy stadiont – avagy mit ér egy erdélyi magyar voksa?

Nehéz lenne ezt elmagyarázni egy román embernek: a magyarok azon része, amely tömbben van, jószerével Magyarországon él. Ha fizikailag nem is, de gondolataiban…

A székely vagy éppen tömbmagyar párhuzamos állam él és virul. Aki nem hiszi, nézze csak meg, a Magyar Távirati Iroda (MTI) éppen november 10-én közölt egy felmérést, amely szerint a Bálványos Intézet és a Transilvania Inquiery felmérése szerint az erdélyi magyar kettősállampolgárok 42%-a aktív szavazásra készül a 2022-es magyarországi választásokon.

De miért?

Erdélyi magyarként, székelyként érzelmi kérdés magyar állampolgárnak lenni. Egyre inkább. Az erdélyi magyarság számára van pár olyan kérdés, amely kulcsfontosságú lenne: az oktatás, ebből még inkább a felsőoktatás, a magyar nemzeti szimbólumok használata, illetve a nyelvhasználati kérdések. A felsorolt körök közt sok az átfedés, így, ameddig a román állam megoldások helyett elkeni a kérdéseket, a frusztráció nő.

A másik fontos tényező ebben a hangulatban, hogy a mindenkori romániai állami kommunikáció az anyanyelviek irányában is komoly problémákat mutat, a kisebbségieket pedig nem is célozza. Romániában ma, 2021-ben sincs olyan központilag vezérelt szócső, amely a roma, magyar, vagy a minimális szász kisebbséget akarja elérni. (Kérdezheti a kedves olvasó, hogy de mi van a TVR, illetve az állami rádiók magyaradásával. Hogy mi van? Számtalan probléma merül fel ezekkel, legtöbbször az aktualitás hiánya, különösen a televíziónál. Ezek a szerkesztőségek, függetlenül a csapat átlag Matuzsálem korától, önállóságot élveznek, sokszor kulturális megváltó szerepet képzelnek el maguknak – azaz „közszolgálatiasan” értelmiségiek, ami nem teszi őket a szélesebb közönség kedvelt információs forrásává.) Összehasonlításul a magyarországi közszolgálati tévé a Fidesz kormány szócsöve, ami eljut sok háztartásba. És van hasonló kereskedelmi jellegű adó is – innen fakad az a nézet, hogy a kormány javarészt leuralta a médiát. Romániában ilyen nincs – a bármikori kormány érdemeiről nem tájékoztatják a polgárt. A magyarországi lépésekről viszont igen, a magyarországi pénzből, Erdélyben zajló beruházások is komoly visszhangot kapnak.

A hivatásos média mellett a helyi politikum is népszerűsít minden magyarországi beruházást – ilyenkor Orbán Viktor palástjának szélén kapaszkodva, a helyi vezetők is kapnak egy kis elismerést a választópolgártól – szóval mindenkinek bolt a bolt.

Van egy olyan vonzata is a dolgoknak, hogy Magyarország több stadiont épített a székely megyékben, mint Románia. Több egyetemet is, meg orvosi lakást, meg számos más beruházást, ha nem is direkt módon, de egy-egy helyi céget segítve. Ezt, ha néha hangosan nem is mondja ki egyik médiaorgánum sem, azért a helyiek tudják.

A választópolgár ebből a következőt látja: a hazaiak nem oldják meg a problémákat, pl. az aszfaltozás, romos épületek rendezése stb., közben a magyarországiak igen.

Sarkítás a kijelentés, persze, de összeadva a magyar nyelvű médiából érkező Fidesz érdemeit részletező hírekkel, a polgári lakosságban természetesen előforduló, vagy épp aktuális eseményekkel gerjesztett Románia-román-ellenességgel furcsa helyzet alakul ki: az emberek azt látják, hogy a magyar állam tesz értük, a román nem. Itt az sem szempont, hogy a román állam a román anyanyelvű polgárokért is alig tesz valamit…

Amikor egy-egy közvéleménykutatásból kisül, hogy az erdélyi magyarok magyarnak tartják magukat, akkor az online hozzászólások román részről borítékolható eredményt hoznak. Folytatódik ez akkor is, ha felmerül, hogy a román-magyar kettős állampolgárok Magyarország támogatásában jobban bíznak. Igaz ez akkor is, ha kiderül, hogy a megkérdezettek javarésze azt szeretné, hogy Magyarországon éljen. (Vannak ilyen felmérések, időnként borzolják a kedélyeket.)

Nehéz egy román embernek elfogadni, hogy Romániában a magyarok elégedetlenek. (Hogy a román emberek is, az ilyenkor ismét nem érv.) Még nehezebb elfogadni, hogy értékelik a magyarországi segítséget, nagyberuházást (ilyenkor, rendszerint a helyi románok is). A közönség diszkriminatívnak találja, hogy Magyarország magyarok lakta vidékre pumpál sok pénzt. A hozzászólók szeparatizmusnak értelmezik ezt – bár a történelem során nem csatoltak még egyszer sem el, egyetlen, pici darab országot sem pl. stadionépítéssel.

Egyes hozzászólókat zavar az is, hogy az erdélyi magyarok szavazatait várja a Fidesz. (Igaz, ez a magyarországi ellenzéki szavazókat jobban zavarja, de az megint más eset.) A dolog pedig Romániában is ismerős kellene legyen: hiszen a déli megyékben a PSD úttal, kisebb-nagyobb beruházással köszönte meg a voksokat.

Tulajdonképp aki románként azt kifogásolja, hogy az erdélyi magyarok a magyarországi választásokon szavazzanak, nem tud érveket felsorakoztatni ez ügyben. Egyes magyarországi ellenzékiek szerint adózáshoz kellene kötni a szavazás jogát – ez sem logikus feltétlenül. A beruházásokért – mondják a magyarországi ellenzékiek – valamit kellene adnia a határon túli magyarságnak. Elfeledkeznek ugyanakkor valamiről: a Magyarország határain kívül élő magyarság adott már sokszor a beruházásokért cserében valamit: vért. Magyarországot a legtöbb határon túli magyarok által lakott terület azzal támogatja, ami ott nagyon-nagyon értékes, ráadásul fogy: magyar emberrel. Hogy ezt stadionban, anyagi támogatásban nehéz kvantifikálni… az több mint biztos.

Nagy Kálmán

Categories
Stiri

Încă un intelectual român premiat la Budapesta: Sunt al treilea român căruia i se decernează acest premiu, după Gabriel Andreescu și episcopul László Tőkés

Dupa istoricul Lucian Boia, care a fost decorat în 2020 de președintele Ungariei, Ader Janos, Horia-Roman Patapievici, fizician, scriitor şi eseist, a fost distins, la Muzeul Casa Terorii din Budapesta, cu Premiul “Petőfi”, fondat de Fundaţia Publică pentru Cercetarea Istoriei şi a Societăţii din Europa Centrală şi de Est şi de Compania Mol Nyrt.

Katalin Novák, ministrul ungar fără portofoliu, responsabil pentru familii, a trimis o scrisoare, care a fost citită de Gábor Tallai, directorul de programe al Muzeului Casa Terorii, în care subliniază că oamenilor trebuie să li se reamintească în repetate rânduri valoarea libertăţii, chiar şi atunci când condiţiile constituţionale ale acesteia sunt date şi aparent nu există nimic care să o ameninţe. Cele mai bune semne care amintesc de acest aspect sunt cei care au luptat curajoşi pentru libertate în perioada absenţei libertăţii, a scris ministrul.

În laudatio, Gábor Tallai a menţionat că, în decembrie 1989, în timpul Revoluţiei din România, Horia-Roman Patapievici a fost luat de pe stradă şi arestat.

Mária Schmidt, istoric, Directorul general al Institutului Secolul al XXI-lea, a vorbit depre faptul că Premiul “Petőfi” a fost fondat pentru eroii care s-au opus puterilor străine şi “şi-au păstrat cu un curaj impresionant abilitatea de a gândi liber”.

„Premiul Petőfi care mi-a fost acordat ieri de Public Foundation for the Research of Central and Eastern European History and Society cu sprijinul Grupului MOL, sub egida și inspirația Terror Háza, mă onorează. Mă onorează numele marelui Petőfi Sandor, un poet și un om care este mare și în România, nu doar în Ungaria; mă onorează instituția „Terror Háza”, deoarece ideea condamnării comunismului și a separării morale categorice de ideile comuniste, din care Terror Háza s-a născut, exprimă și principiile angajamentului meu public. Sunt al treilea român căruia i se decernează acest premiu, după Gabriel Andreescu și episcopul László Tőkés, care l-au primit chiar la înființarea lui, în 2009. Printre cei care au fost premiați se numără, alături de personalități maghiare bine cunoscute în Ungaria, Anne Applebaum, Vladimir Bukovsky, Václav Klaus și Stanisław Dziwisz. Faptul că din optsprezece laureați ai premiului, trei au fost români, sugerează că ungurii se gîndesc mai mult la români decît ne gîndim noi la ei și că termenii în care ei o fac sunt mai realiști și mai inteligenți decît ai noștri. Noi continuăm să credem, bovaric, că vecinii noștri direcți sunt Franța, Germania și Statele Unite și ne procupăm numai de ei: mai realiști, ungurii au înțeles că se învecinează în primul rînd cu vecinii lor direcți și că între aceștia suntem și noi, românii, și că ar fi în beneficiul nostru să coabităm printr-o politică a cooperării și colaborării strînse”, a declarat Patapievici exclusiv pentru Revista 22.

Sursa: hirado.hu, revista22.ro

Categories
Opinii

Gest de normalitate din partea primarului municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila

În contextul celebrării Zilei Naționale a României de 1 Decembrie, primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, s-a făcut remarcat printr-un gest pe cât de simplu și de firesc pentru secolul XXI, pe atât de blamat sau de lăudat, în funcție de perspectiva din care acesta a fost privit. Este vorba despre luminarea Casei de Cultură a Sindicatelor din Miercurea Ciuc, (redenumită recent Casa Artelor – n.r.), în roşu-galben-albastru, culorile drapelului românesc.

Trebuie spus din capul locului că luminile nu au fost proiectate la inițiativa primarului, ci la la solicitarea Instituţiei Prefectului. Rămâne însă demn de notat faptul că primarul din Miercurea Ciuc nu s-a opus și a înțeles că, dincolo de sentimentele patriotice sau nostalgico-naționaliste care ne încearcă pe toți mai mult sau mai puțin, cea care prevalează este nevoia de respect reciproc. O regulă nescrisă spune că, dacă pretinzi respect, ești obligat mai întâi să îl acorzi și asta a făcut edilul harghitean. 

Da, Korodi Attila a simțit nevoia să își explice gestul în fața criticilor care i s-au adus, deși normal ar fi fost ca aceste critici să nu existe. Într-un spațiu multietnic dreptul la identitatea fiecărei etnii nu ar trebui să deranjeze pe nimeni, iar disputele pe astfel de subiecte nici să nu apară.

Este ceea ce pare că a încercat să arate și primarul în cauză, care a subliniat că „şi în 23 octombrie, cu ocazia marcării Zilei Revoluţiei Ungare din 1956, aceeaşi clădire, dar şi altele din oraş, au fost luminate în culorile naţionale maghiare (roşu-alb-verde – n.r.), iar Primăria a organizat evenimente şi cu prilejul altor sărbători ale comunităţii maghiare, fiind coorganizatoare inclusiv la marcarea semnării Tratatului de la Trianon”, după cum informează HotNews. Aceste gesturi ar fi putut fi la rândul lor supărătoare pentru comunitatea românească, dar ele totuși s-au făcut și se fac repetat. Ele sunt tot parte din firesc, la urma urmelor, și ingredient de bază pentru o conviețuire pașnică.

„1 Decembrie nu este sărbătoare pentru comunitatea maghiară şi nici nu va fi până când naţiunea majoritară nu va respecta cele asumate în 1918 la Alba Iulia. Am spus deja acest lucru de mai multe ori pe parcursul activităţii mele din viaţa publică şi consider şi în continuare de o importanţă vitală să spunem de cât mai multe ori şi cât mai tare şi să reamintim cât mai hotărât opiniei publice româneşti aceste angajamente”, menționează ferm Korodi Attila și are tot dreptul să o facă. 

Totuși, ca un om care gândește, el demonstrează că dreptul lui și al comunității căreia îi aparține nu poate leza dreptul la identitate și la manifestare a acesteia al celor care sunt de altă etnie. În plus, primăria este o instituție de stat, nu un SRL privat sau cine știe ce ONG și, prin urmare, are obligația de a acorda respect statului. Acesta este și motivul pentru care cred că edilii care nu arată respect față de statul în ale căror instituții activează, în numele și beneficiul tuturor cetățenilor acestuia, ar trebui sancționați serios – chiar și cu demitere. 

„În prima duminică a Adventului am vorbit despre faptul că suntem o comunitate noi aici în Miercurea Ciuc. Iar această comunitate are şi membri care au limba maternă româna. Ca instituţie, ca primărie trebuie să oferim respect cu prilejul sărbătorii statului român. Acest respect nu este egal cu acceptarea şi nu poate fi niciodată egal cu renunţarea. Respectul reprezintă baza construirii viitorului şi este important în aceeaşi măsură în care cele asumate în decembrie 1918 la Alba Iulia sunt importante pentru comunitatea maghiară. În lume totul are propriul loc şi propriul moment şi astfel şi panglica neagră, greva japoneză şi simbolurile noastre naţionale. Trebuie ştiut când şi care este cel mai bine să se folosească, pentru că altfel îşi pierd conţinutul. Atunci este liber cineva când se poate folosi de acestea oricând simte nevoia. Eu iubesc acest tip de libertate. De aceea îi respect pe alţii şi aştept şi de la alţii respectul faţă de comunitatea noastră”, mai scrie Korodi, în postarea sa de pe Facebook, care nu mai are nevoie de nicio explicație.  

Că gestul este salutar și reprezintă șansa la o schimbare de perspectivă în viitor, a spus-o și subprefectul cu atribuții de prefect din judeţul Harghita, Marius Ţepeluş, care a subliniat la rândul său că, în toată această situație nu vorbim decât despre normalitate. 

„Este o reală bucurie să simţi că felul în care te-ai manifestat în comunitate în decursul timpului şi că potecile bătătorite ale bunei convieţuiri dau roadele normalităţii. Am susţinut mereu că locul în care trăim are şansa unei comunităţi unite, un loc binecuvântat pentru români şi maghiari deopotrivă, cu condiţia implicării sincere, a argumentelor serioase şi cu oamenii potriviţi, care înţeleg că putem trăi şi sărbători împreună, aşa diferiţi cum suntem. Aşa s-ar putea traduce în cheie simbolică şi realizarea acestui proiect prin care Casa Artelor din Miercurea-Ciuc este luminată, de Ziua Naţională, în culorile drapelului României, proiect pentru care ţin să-i mulţumesc primarului municipiului Miercurea-Ciuc, domnul Korodi Attila, şi echipei din primărie, cu care, de altfel, am conlucrat aproape zece ani (în calitate de consilier local – n.r.) şi am dus la bun sfârşit multe proiecte pentru comunitatea noastră. La mulţi ani, harghiteni! La mulţi ani, România!”, au fost cuvintele lui Marius Ţepeluş.

Așadar, asemenea gesturi să tot vedem de acum înainte!

Sursă: Agerpres

Foto: Facebook/Korodi Attila