Category: Nationale

Categories
Nationale Stiri

Atlatszo.ro vs UDMR: Uniunea este obligată din nou în instanță să facă publice toate cheltuielile din bani publici

Asociaţia Átlátszó Erdély Egyesület a câștigat un nou proces împotriva Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, prin care Tribunalul Cluj obligă Uniunea să facă publică o listă detaliată a cheltuielilor, în valoare de 5-6 milioane de euro, efectuate din bani publici, din anul 2009 încoace.

Lista solicitată de către Asociație conține peste 20 de puncte, printre care detalii despre parcarea operată de UDMR, proprietățile pe care le deține, costurile pentru diverse evenimente UDMR și „companiile de casă” care realizează materialele de comunicare ale organizației centrale. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată în termen de 15 zile.

Totuși, aceasta nu este prima decizie prin care judecătorii afirmă că informațiile privind fondurile publice gestionate de UDMR sunt date de interes public, astfel încât acestea pot fi dezvăluite oricui în conformitate cu prevederile Legii 544/2001, care reglementează accesul la informații de interes public.

Astfel, ca urmare a proceselor pierdute, UDMR a început să publice bugetul anual pe propriul site, precum și unele informații despre datele de gestionare și proprietățile pe care le deține, dar nu a furnizat nici un răspuns la solicitările Asociaţiei Átlátszó Erdély Egyesület, pentru date suplimentare.

Potrivit atlaszo.ro, începând cu anul 2016, Asociaţia Átlátszó Erdély Egyesület a deschis în total patru procese împotriva UDMR, în trei dintre acestea decizia instanței fiind favorabilă petentului.

Guvernul alocă sprijin, prin Departamentul pentru Relații Interetnice, maghiarilor din Transilvania, iar UDMR utilizează aceste resurse ca orice organizație parlamentară care reprezintă comunitatea. Uniunea s-a prelevat însă, până acum, de faptul că nu este constituită juridic ca și partid, refuzând astfel să facă publice informațiile referitoare la cheltuielile efectuate anual, cu toate că este finanțată de statul român, la fel ca oricare partid.

Mihai Oros

Sursa: atlatszo.ro.

Categories
Nationale Stiri

UDMR trage de urechi Consiliul Național Secuiesc pentru lipsa de implicare în strângerea semnăturilor pentru propria inițiativă cetățenească. CNS: nu există bază juridică!

Loránt Vincze, deputatul UDMR în Parlamentul European şi preşedintele Uniunii Federative a Naţionalităţilor Europene (FUEN), a cerut Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) să nu pună în pericol cele peste un milion de semnături adunate pentru regiunile naţionale, prin faptul că încă nu a reînceput strângerea semnăturilor, după decizia favorabilă a Comisiei Europene (CE) şi a Parlamentului European (PE).

“Cer CNS să continue cât mai grabnic adunarea semnăturilor, pentru că fiecare zi este una valoroasă, să nu pună în pericol cele peste un milion de semnături adunate de la maghiarii din Bazinul Carpatic, să nu abuzeze de încrederea secuilor! Dacă Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul European, precum şi jurişti din cele 27 de state membre afirmă la unison că strângerea de semnături poate fi continuată de pe acum, aceasta înseamnă că, într-adevăr, nimic nu îi mai stă în cale. Aşa cum colectarea semnăturilor nu a fost oprită nici în cazul a patru alte iniţiative aflate în aceeaşi situaţie. Hotărârea PE, adoptată vineri aproape în unanimitate, ne asigură că vom crea baza juridică. Conform promisiunii sale, UDMR a pregătit la Bruxelles munca politică necesară prelungirii, acum sarcina CNS este să ducă adunarea semnăturilor spre reuşită şi nu să continue o dispută juridică inutilă. E timpul muncii, nu al luptei”.

Loránt Vincze

Pe de altă parte, CNS a precizat într-un comunicat emis joi că strângerea în continuare a semnăturilor nu are bază juridică, deoarece hotărârea Comisiei Europene privind prelungirea trebuie adoptată şi de Parlamentul European şi de Consiliul European.

“Suntem convinşi că strângerea semnăturilor nu poate fi continuată fără o bază legală. Suntem convinşi că nu putem încuraja oamenii să susţină o iniţiativă atâta timp cât semnăturile de sprijin pot fi şterse ulterior. Suntem convinşi că orice manevră care contravine legii privind protecţia datelor personale, nu numai că îi expune pe membrii comisiei cetăţeneşti riscului de a fi amendaţi, ci poate compromite însăşi cauza”.

comunicatul CNS

Obiectivul iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale propus de CNS este acela ca la nivelul UE să fie legiferat sprijinul acordat regiunilor care se deosebesc de regiunile din jurul lor prin particularităţile lor naţionale, etnice, culturale, religioase şi lingvistice.

Începând cu data de 1 aprilie 2012, cetăţenii UE dispun de un instrument care reprezintă o noutate absolută şi le permite să participe la conturarea politicii UE, fără a mai fi necesar (şi nici de dorit) sprijinul guvernelor naţionale sau a mecanismelor politice, în general.

Instituită prin Tratatul de la Lisabona, iniţiativa cetăţenească europeană permite unui număr de un milion de cetăţeni din cel puţin un sfert din statele membre ale UE să solicite Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative în domenii care se încadrează în sfera sa de competenţe. Organizatorii unei iniţiative cetăţeneşti (care trebuie să constituie un comitet de cetăţeni format din cel puţin 7 cetăţeni ai UE care îşi au reşedinţa în cel puţin 7 state membre diferite) au la dispoziţie un an pentru a câştiga sprijinul necesar. Semnăturile strânse trebuie autentificate de autorităţile competente din fiecare stat membru. Organizatorii inițiativelor care au succes vor participa la o audiere organizată de Parlamentul European. Comisia va avea la dispoziție 3 luni pentru a examina inițiativa și a decide cum acționează.

Sursa: hirado.hu.

Categories
Nationale Stiri

Bani de la stat pentru presa română și maghiară. Kronikaonline, Székelyhon și Szabadsag, printre „câștigători”

Potrivit unei Ordonanțe de Urgență, care a fost aprobată de guvern în prima săptămână din luna mai, guvernul ar fi trebuit să pună la bătaie 40 de milioane de euro, care vor fi dați contra publicitate. Paginademedia.ro a făcut calculul în euro și o listă a posturilor de televiziune, a radiourilor, site-urilor și a titlurilor din presa scrisă care au fost acceptate în campanie.

Lista este una parțială, pentru că sunt încă în lucru și alte solicitări. Conform acestei liste, deși campania de patru luni avea un buget maxim alocat de 40 de milioane de euro, totalul de până acum nu ajunge nici la jumătate: 17 milioane de euro totalizează, din calcule, campania guvernului pe cele patru luni. Pentru prima lună de campanie, instituțiile de media vor primi banii în avans, urmând ca situația să fie reglată în funcție de rezultate în lunile următoare. Sumele au fost stabilite pe baza rezultatelor posibile (în anumite condiții de trafic și de audiență). Dacă acestea nu se realizează, nu se plătesc toți banii. Campania are ca mesaj principal „Poartă masca, cu mesajele de încurajare scrise pe măștile de protecție purtate de diverse personaje.

Conform listei publicate de Paginademedia.ro, printre cei care au solicitat și se vor bucura de fonduri provenite de la Guvernul Orban se regăsesc și firmele susținătoare ale unor publicații tipărite sau online în limba maghiară, precum Krónikaonline, Székelyhon, Haromszék, Szatmari Friss Újsag și Átlátszó Erdély. Sumele diferă, probabil în funcție de solicitarea făcută, de la 286.671 pentru Prima Press S.R.L. (szekelyhon.ro, kronikaonline.ro, liget.ro) până la 595 de lei pentru Asociația Atlatszo Erdely Egyesulet (atlatszo.ro).

Considerat de unii comentatori drept „o gură de aer pentru presă” sau „o investiție bună făcută de Guvern”, ajutorul oferit presei este și contestat de o bună parte a scenei mass media de la noi (g4media.ro, recorder.ro, riseproject.ro), care îl consideră „mită”, deoarece „criteriile sunt confuze și discutabile și este o metodă greșită, care nu ajută cu adevărat presa din România”.

Care dintre cele două tabere va fi avut dreptate, vom vedea în viitorul apropiat.

Mihai Oros

Surse: paginademedia.ro, romania.europalibera.org, g4media.ro.

Categories
Internationale Nationale Stiri

Péter Szijjártó convins de UDMR să renunţe la obligativitatea carantinei instituţionalizate pentru cetăţenii români și maghiari

Ministrul de Externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a anunțat că începând de miercuri se renunţă la obligativitatea carantinei instituţionalizate pentru cetăţenii României şi ai Ungariei, în cazul trecerii graniţei dintre cele două ţări – informează MTI. Vestea vine după ce în ședința de guvern din 16 iunie, prim-ministrul României, Ludovic Orban, a acuzat Ungaria că îngrădește dreptul românilor de a tranzita teritoriul Uniunii Europene.

Péter Szijjártó a declarat că reprezentanții UDMR au cerut de mult timp Guvernului ungar să încerce să ajungă la un acord cu Guvernul României, astfel încât cetăţenii români şi maghiari să poată trece frontiera fără a mai fi nevoiți să intre în carantină instituţionalizată.

„Am reuşit să ajungem la un consens, în urma căruia, ungurii şi românii vor putea trece graniţa dintre Ungaria şi România fără obligaţia de a intra în carantină instituţionalizată, începând de la miezul nopţii, adică de miercuri” – a adăugat ministrul, conform Agerpres.

În mesajul său, şeful diplomaţiei ungare a ținut să mulţumească UDMR-ului şi preşedintelui Kelemen Hunor pentru faptul că „au ţinut acest subiect pe ordinea de zi”.

Foto: Facebook Szijjártó Péter

Sursa: g4media

Categories
Nationale Stiri

Noi acuzații ale premierului român la adresa autorităților ungare: „îngrădesc libera circulație în Uniunea Europeană a românilor”

Premierul Ludovic Orban a afirmat, marți, la începutul ședinței de Guvern, că autoritățile ungareîngrădesc libera circulație în Uniunea Europeană a românilor, împiedicându-i să tranziteze Ungaria și, prin urmare, „trebuie sesizată Comisia Europeană”.

„Sunt oameni cărora nu li se permite tranzitul prin Ungaria, pentru că au instituit iar reguli pentru persoane care călătoresc nu în Ungaria, iar principalele victime sunt cetățeni români. Să formulați o solicitare fermă către Ungaria”, i-a spus premierul ministrului de Interne, Marcel Vela.

Vela a replicat că, într-adevăr, „comportamentul partenerilor maghiari lasă de dorit”, deși partea română a avut „toată deschiderea”.

„Noi am fost extrem de flexibili și de deschiși. Trebuie sesizată Comisia Europeană. Cetățenilor români li se pun piedici administrative care parcă sunt cu dedicație. Vorbiți și cu omologul maghiar și, dacă se încalcă reglementări europene, trebuie sesizată Comisia Europeană”, a subliniat Ludovic Orban.

Sursa foto: opiniatimisoarei.ro

Categories
Nationale Politic Stiri

Vești triste pentru comunitatea maghiară din România: ziua de 15 martie nu va fi recunoscută prin lege

Parlamentul României a respins miercuri propunerea legislativă privind instituirea zilei de 15 martie ca sărbătoare a comunităţii maghiare din România. Au fost înregistrate 234 de voturi „pentru”, 30 împotrivă, 22 de abţineri, iar 4 nu au votat.

După trei ani de la depunerea sa în Parlament, Camera Deputaților a respins inițiativa UDMR prin care data de 15 martie devenea prin lege sărbătoarea comunității maghiare. Inițiativa a stat la sertar în acest interval, iar aducerea sa pe ordinea de zi a venit după declarațiile președintelui Klaus Iohannis privind înțelegerea PSD – UDMR pe tema autonomiei Ținutului Secuiesc.

„Prin această inițiativă nu luăm nimic de la nimeni, nu pierdeți nimic”, a fost mesajul lui Kelemen Hunor prin care a încercat să îi convingă pe deputați să voteze proiectul legislativ depus de UDMR în primăvara anului 2017.

Uniunea avea semnat în acel moment semnat un acord de colaborarea parlamentară cu PSD, fapt pentru care guvernul Tudose a transmis că Parlamentul „trebuie să decidă asupra oportunității susținerii acesteia”. Proiectul a fost însă subiectul unor ample negocieri între Liviu Dragnea și conducerea UDMR. Liderul grupului din Senat, Cseke Attila a fost prezent la câteva ședințe ale Coaliției de guvernare din 2017 pentru a discuta despre această inițiativă.

Proiectul a primit chiar un raport favorabil în Comisia Juridică din Senat în 2017, comisie unde PSD avea majoritatea. După ce informațiile privind negocierile PSD-UDMR au fost dezvăluite în presă, proiectul a fost respins în Senat pe 13 noiembrie 2017. De atunci, a rămas la Camera Deputaților în calitate de for decizional.

După intervenția președintelui Klaus Iohannis de la sfârșitul lunii aprilie, prin care acuza o înțelegere PSD–UDMR pe tema autonomiei Ținutului Secuiesc, Guvernul Orban a trimis un punct de vedere Parlamentului prin care anunța că nu susține inițiativa legislativă.

Proiectul a intrat apoi în linie dreaptă pentru a fi respins de Camera Deputaților, în pofida mesajelor UDMR care au afirmat că astfel au de suferit relațiile cu comunitatea maghiară.

Potrivit inițiativei, ziua de 15 martie se consacră ca sărbătoare a comunității maghiare din România, iar în această zi se puteau organiza manifestări cultural-artistice. De asemenea, se putea acorda o zi liberă, la cerere, persoanelor aparținând comunității maghiare.

„Ziua de 15 martie să fie ziua comunității maghiare, iar acest lucru să fie recunoscut prin lege. Să fie această zi legiferată pentru comunitatea maghiară, punând încă o cărămidă la idealurile noastre comune”, a spus Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a susținut că România a început să se întoarcă la atmosfera din urmă cu 30 de ani în relațiile cu comunitatea maghiară.

„Săptămânile trecute am avut sentimentul că politica speranței nu mai funcționează deloc. Am avut senzația că în loc de speranță, unii doresc politica urii. România a atins cele două deziderate mari, integrarea în NATO și UE, nu mai există presiuni permanente, criterii și nu mai există sancțiuni. Parcă unii s-au gândit să oprească construcția comună și să o dărâme”, a fost mesajul lui Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia, un vot pentru respingerea legii îi va „înstrăina și mai mult pe maghiarii din România”.

„Puteți arăta că nu există o schimbare de paradigmă și tot ce s-a întâmplat recent a fost doar un accident de parcurs. Aș dori să arătăm că ce am realizat nu a fost praf în ochi pentru a păcăli partenerii înainte de aderare”, a spus Kelemen Hunor în pledoaria sa în favoarea proiectului.

Cele două partide mari din Parlament, PSD și PNL, anunțaseră însă că vor vota împotriva proiectului, iar poziția lor a rămas neschimbată.

Surse din PNL și PSD au declarat pentru Europa Liberă că toate proiectele UDMR urmează să fie respinse până la alegerile parlamentare.

„Există o înțelegere la nivelul conducerii PSD ca toate proiectele sensibile ale UDMR să nu mai fie susținute până la alegerile locale și parlamentare. Atacul președintelui cu vânzarea Ardealului a fost doar un atac electoral, dar a trebuit să dăm explicații pentru el și nu mai vrem să repetăm acel episod”, au explicat surse din PSD poziția partidului.

Deputatul PNL, Daniel Gheorghe, a spus că liberalii au votat împotriva inițiativei deoarece data aleasă de UDMR reprezintă o sensibilitatea pentru România, având legătură cu uciderea revoluționarilor români în 1848.

O poziție vehementă pe acest subiect a avut-o și liderul grupului PMP din Cameră, Marius Pașcan. Acesta a vorbit de „perfidia și viclenia UDMR”, care a așteptat să găsească un „moment strategic pentru a negocia proiectul cu o majoritate parlamentară” și de aceea vorbește pe „ton mieros ca și cum „nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase”.

„Maghiarii pot alege oricare altă zi să sărbătorească, nu putem uita ce s-a întâmplat la 15 martie 1848 prin omoruri’, a spus Marius Pașcan.

Data de 15 martie este sărbătoarea națională a Ungariei și atunci se sărbătorește și ziua maghiarilor de pretutindeni.

Sursa: https://romania.europalibera.org/a/parlamentul-respinge-proiectul-udmr-prin-care-15-martie-să-fie-sărbătoarea-comunității-maghiare-din-românia-/30663336.html

Categories
Nationale Stiri

5000 de lei și acuzația că umblă cu dubla măsură, atât îl costă pe Klaus Iohannis ironia „Jó napot kívánok, PSD!”

Afirmațiile făcute de președintele Klaus Iohannis referitor la proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc au fost sancționate de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării cu 5000 de lei, pentru pentru „discriminare și încălcarea dreptului la demnitate pe criteriul de apartenență etnică/națională”. În replică, Administrația Prezidențială a precizat că va contesta această hotărâre la instanța competentă.

„Jó napot kívánok, PSD!” și „marele PSD, se luptă în birourile secrete din Parlament, ca să dea Ardealul ungurilor” sunt cele două replici care au scandalizat o bună parte din opinia publică românească, dar și de dincolo de granițe, făcându-i totodată pe etnicii maghiari din România să se simtă persiflați și chiar insultați, chiar dacă afirmațiile au fost făcute în contextul în care un proiect de lege care ar fi acordat autonomie Ținutului Secuiesc a trecut tacit de Camera Deputaților.

Drept urmare, Asociația pentru Protecția Drepturilor Minoritare „Miko Imre” și PSD au depus o sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării împotriva președintelui Klaus Iohannis pe motiv că a făcut afirmații discriminatorii la adresa etnicilor maghiari în discursul susținut de la Cotroceni. Decizia CNCD cu privire la această speță a fost aceea că președintele a discriminat etincii maghiari și le-a încălcat dreptul la demnitate, fiind sancționat cu 5000 de lei. Constatarea faptei comisei de președintele Iohannis a fost votată cu 6-1 de către membrii CNCD, în timp ce aplicarea amenzii a trecut cu vot de 5-1.

Cât privește opinia publică, mulți comentatori de pe paginile de Facebook ale site-urilor care au publicat știri despre subiect sunt de părere că pretenția liderului UDMR ca președintele să le prezinte scuzele cuvenite etnicilor maghiari este una absurdă și că, dimpotrivă, cei care datorează scuzele sunt chiar reprezentanții UDMR pentru intenția de autonomie pe care au declarat-o prin controversatul proiect. „Cum să-și ceară scuze la acesti obraznici care ne șicanează de ani și ani de zile? Și toate astea nu pornesc de la minoritățile de la noi, ci de la obraznicul de Viktor Orbán. El îi asmute împotriva noastră. Președintele nostru niciodată n-o să-și ceara scuze acestor obraznici”, comentează cineva, sintetizând majoritatea opiniilor.

Deși șeful statului consideră că totul este doar consecința unui un joc politic și spune că va ataca decizia CNCD în instanță, pentru liderul UDMR, Kelemen Hunor, decizia este una foarte corectă, acesta precizând că s-a demonstrat că președintele Iohannis a greșit și ar trebui să își ceară scuze. „Nu mă surprinde deloc afirmația președintelui. Atunci când un alt politician a fost amendat președintele era extrem de mulțumit de decizia CNCD. Văd că aplică dubla măsură. Când nu îi convine vorbește imediat despre o decizie politică. Era de așteptat că va face acest pas, nu mă surprinde deloc. Dar trebuie să acceptăm aceste decizii, când e vorba de CNCD, de CCR, de avocatul poporului dacă vrem să păstrăm aparența unui stat democratic”, a mai declarat Kelemen Hunor.

Mirela Cara Dragu

Sursa: Europa liberă și Digi24

Categories
Nationale Stiri

Centrul pentru Jurnalism Independent: banii Guvernului pentru publicitate în presă, o idee periculoasă

Centrul pentru Jurnalism Independent recunoaște nevoia imperioasă de a oferi un ajutor sectorului mass-media, dar consideră ideea utilizării publicității din bani publici periculoasă atât pentru mass-media, cât și pentru Guvern, în lipsa unor obiective foarte clare de comunicare și criterii stricte de transparență și performanță. UE oferă strategii de sprijin direct de care pot beneficia companiile de media, care să țină cont de nevoile reale ale presei și să ajute cu preponderență sectoarele cele mai afectate (presă scrisă, presă online).

Intenția Guvernului de a înființa un fond de informare pe tema COVID-19, alimentat din bani publici, care să fie distribuit întregii mass-media ca formă de sprijin vine deja târziu, în condițiile în care cetățenii trebuiau să fie informați încă de la începutul stării de urgență.

Încă de la începutul stării de urgență, CJI a solicitat Guvernului să găsească acele soluții financiare și legale care să asigure funcționarea în continuare a redacțiilor din România, pe toată durata stării de urgență și în perioada post-criză, până la revenirea situației la normal. Astfel de măsuri nu au doar caracter economic, ele afectează exercițiul dreptului la informare prevăzut de Constituția României și de jurisprudența internațională.

Uniunea Europeană a încurajat statele membre să recurgă la măsuri de sprijin la nivel național pentru contracararea efectelor crizei produse de pandemia de COVID-19. Subvenționarea salariilor, suspendarea plății impozitelor corporative, a TVA sau a contribuțiilor sociale, compensarea directă a companiilor pentru pierderile produse de situația excepțională pe care o traversăm sunt doar câteva din măsurile sugerate de UE.

Mecanismul utilizării fondurilor de publicitate din bani publici pentru sprijinirea presei a fost abuzat în trecut, cu rezultate negative atât pentru independența jurnaliștilor, cât și pentru fondurile publice. Zeci de milioane de euro au fost alocate preferențial presei „prietenoase”, fundamentând un mecanism de cenzură economică sancționat de organismele internaționale.

Cel care, în 2005, s-a opus alocării discreționare a contractelor de publicitate și a introdus legislație specifică în acest domeniu, impunând obligații de transparență și criterii de performanță, a fost un guvern cu participarea Partidului Național Liberal. Este ironic să vedem că, în 2020, un guvern liberal se gândește să reia aceleași practici pe care le-a combătut. Asigurările sale că alocările de publicitate nu vor veni cu condiționări politice sunt insuficiente și creează suspiciuni într-un an cu mare încărcătură electorală. Studiile CJI au demonstrat că alocările preferențiale duc la autocenzură și erodează încrederea publicului în demersul jurnalistic. 

Din informațiile apărute până acum referitoare la consultările purtate de Guvern cu reprezentanții industriei a reieșit că atenția se concentrează pe criteriile de repartizare echitabilă a fondului de publicitate, nu pe efectele pe care o astfel de campanie de informare ar trebui să le aibă la nivelul cetățenilor. Un atare fond de informare trebuie să aibă obiective foarte clare – mesaje, public țintă, eficacitate – iar distribuirea banilor publici trebuie să urmeze strict criteriile de transparență și eficiență – costuri minime pentru rezultate maxime. Ca atare, alocarea lui către toată mass-media ar fi nejustificată. Un astfel de fond este, în cel mai bun caz, o subvenție mascată, care poate stârni suspiciuni. 

Guvernul ar trebui să ia în calcul alte mecanisme de sprijin financiar pentru presă, care să țină cont de nevoile reale ale presei și care să ajute cu preponderență sectoarele care au fost cel mai puternic lovite (presa scrisă, presa locală). 

În orice circumstanțe, plănuita campanie de informare pe tema COVID-19 trebuie să respecte, cerințele Legii achizițiilor, care obligă autoritatea care inițiază campania la transparență. În plus, la încetarea contractului de publicitate media, Guvernul trebuie să realizeze și să dea publicității un raport de evaluare a impactului serviciilor respective.

Sursa: cji.ro.

Categories
Nationale Politic Stiri

Camera Deputaților a decis: limba maghiară nu va fi oficială în administrațiile publice locale

Plenul Camerei Deputaţilor a respins, miercuri, proiectul de lege privind Codul administrativ, în care era prevăzută şi obligativitatea oficializării limbilor minorităţilor naţionale în administraţia publică locală în anumite situaţii, proiect iniţiat de UDMR.

Comisiile juridică, pentru buget, pentru administraţie şi pentru muncă de la Camera Deputaţilor au dat, marţi, raport comun de respingere proiectului de lege privind Codul administrativ, în care era prevăzută şi obligativitatea oficializării limbilor minorităţilor naţionale în administraţia publică locală, în anumite situaţii.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea cadrului general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora şi răspunderea administrativă, serviciile publice, precum şi regulile specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, se arată în raport.

Cele patru comisii arată că au decis să dea raport de respingere pentru că “nu se justifică adoptarea unei astfel de iniţiative legislative, cu atât mai mult cu cât expunerea de motive nu conţine o fundamentare a soluţiilor legislative preconizate, iniţiatorii motivându-şi demersul pe posibila declarare a neconstituţionalităţii Codului administrativ în vigoare de către Curtea Constituţională”.

Au votat “pentru” respingerea în plen a proiectului 287 de deputaţi, iar 21 au votat “împotrivă”.

Proiectul – iniţiat de 30 de parlamentari de la UDMR – a fost adoptat tacit de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Sursa: agerpres.ro

Categories
Nationale Stiri

Circ şi „pâine secuiesc”. Camera Deputaţilor a adoptat, Senatul a respins, Preşedintele a grăit

Proiectul prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în România a trecut, tacit, de Camera Deputaților. Conform inițiativei legislative, limbile maghiară şi română ar fi fost folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinut.

Termenul până la care trebuia dezbătută și votată inițiativa, 25 martie, a trecut, iar parlamentarii au constatat adoptarea tacită în plenul de pe 23 aprilie. Inițiatori sunt deputații UDMR Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza.

Ulterior, preşedintele Klaus Iohannis a acuzat miercuri că PSD a făcut o înțelegere cu UDMR pentru a trece tacit prin Camera Deputaților proiectul de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc.

„​În timp ce noi ne luptăm cu pandemia de coronavirus, ne luptăm pentru viețile românilor, PSD se luptă să dea Ardealul ungurilor“, a acuzat președintele Iohannis. Șeful statului a subliniat că nu va accepta un astfel de proiect de lege cât el va fi președinte. „Jo napot kívanok, Marcel Ciolacu! Oare ce v-a promis liderul de la Budapesta în schimbul acestei înțelegeri?“, a încheiat Klaus Iohannis.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, spune că președintele Klaus Iohannis a avut „o declarație nedemnă pentru un președinte” atunci când a criticat adoptarea tacită de către Camera Deputaților a unui proiect care prevede autonomia Ținutului Secuiesc.

„Klaus Iohannis, isterizat si nervos, a avut o declarație nedemnă pentru un președinte, cu un mesaj tipic PRM-ist violent și periculos: ungurii ne iau Ardealul. Astăzi am fost martorii unui eveniment fără precedent în ultimii 30 de ani: de la microfonul Cotroceniului se dezinformează grosolan și se instigă împotriva maghiarilor. UDMR respinge ferm acest gen de discurs și orice fel de instigare”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook.

„Președintele trebuie să-și ceară scuze pentru acest derapaj periculos”, a adăugat el.

https://www.facebook.com/KelemenHunorOficial/posts/2685389581735228

Senatul, în calitate de for decizional, a dezbătut și respins în regim de urgență proiectul de lege ce prevedea autonomia Ținutului Secuiesc. Toți senatorii UDMR au votat pentru inițiativa privind autonomia, în vreme ce reprezentanții tuturor celorlalte partide au votat împotrivă. S-au înregistrat 126 de voturi împotriva inițiativei (PSD, PNL, USR, PMP, ALDE, Pro România) și 9 voturi ”pentru” (UDMR). Un singur senator nu a respins apelului telefonic și nu a votat.