Category: Nationale

Categories
Locale Nationale Stiri

Un prinț austriac a ucis cel mai mare urs din România și, poate, din întreaga Uniune Europeană

Cel mai mare urs din România, ursul Arthur, a fost împușcat de către Prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, potrivit Agent Green, cunoscut ca fiind un colecționar de trofee de vânătoare.

Conform unui reportaj realizat de Pro TV, prințul a plătit 7.000 de euro pentru a vâna legal un urs în țara noastră. Vânătoarea de urs este interzisă în România, dar Ministerul Mediului poate da derogări, în anumite situații, la cererea asociațiilor de vânători. În cazul de față, derogarea fusese dată pentru o ursoaică cu pui, care făcuse pagube în localitatea Ojdula, din Covasna.

Totuși, vânătorul nu a împușcat o ursoaică, așa cum primise aprobare, ci pe Arthur, despre care experții spun că este un trofeu „de aur” pentru vânători. Organizația Agent Green menționează că ursul vânat nu venise, de fapt, niciodată în zonele populate de oameni, nefiind obișnuit cu sursele de hrană din acestea.

https://thinkdigitalro.adocean.pl/files/x/lgm/qkvdoit/lefeckemtf/300x600_click/index.html

„Arthur avea vârsta de 17 ani și a fost cel mai mare urs observat în România și probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană. Măsurătorile cadavrului indică că Arthur avea 593 de puncte din 600 care reprezintă maximum posibil în industria vânătorii de trofee. Nu am mai auzit de un asemenea punctaj record până acum”, transmite Gabriel Păun, președintele Agent Green.

O organizație pentru drepturile animalelor din Austria spune că „este o rușine pentru Austria că Prințul Emanuel a abuzat de o derogare pentru a ucide acest superb urs doar și pentru a bifa o nouă lovitură pe lista sa de trofee. “

Și primarul localității Ojdula spune că localnicii s-au plâns până acum doar de femelele cu pui care se apropiau periculos de mult, dar niciodată un mascul nu a fost văzut în zonă. „Este clar că prințul nu a venit să rezolve problema localnicilor, ci să omoare ursul și să își ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăța pe perete. Avem de a face cu o partidă de braconaj, de vreme ce au împușcat ursul greșit”, mai spune Gabriel Păun.

Sursa: biziday.ro

Foto: agentgreen.ro

Categories
Nationale Stiri

Greșeala instanțelor românești care a făcut ca CEDO să îi dea dreptate lui László Tőkés în cazul arborării steagurilor secuiești și ungare la Oradea

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat România în două procese deschise de fostul europarlamentar László Tőkés, care s-a plâns că a fost obligat de Poliţia Locală Oradea să dea jos steagul secuiesc şi cel al Ungariei Mari, arborate la balconul biroului său, care era amenajat în centrul municipiului. 

Tőkés a contestat sancţiunile în instanţă, a pierdut definitiv, dar CEDO a stabilit acum că judecătorii români au fost superficiali.

Într-un comunicat transmis marţi, CEDO descrie pe scurt şi cele două acţiuni deschise de László Tőkés.

În vara anului 2014, fostul episcop reformat a arborat la balconul clădirii de pe strada Jean Calvin un steag secuiesc, în cadrul unui flashmob în care l-a comemorat şi pe criminalul de război Wass Albert. Pe 20 august 2014, politicianul a primit un avertisment de la Poliţia Locală Oradea, pe motiv că a încălcat regulamentul local de publicitate stradală şi Legea 185/2013, arborând un „steag publicitar” fără autorizaţie. Totodată, lui Tőkés, atunci europarlamentar, i s-a cerut să înlăture steagul, ceea ce nu a făcut. În schimb, a contestat în instanţă procesul verbal al poliţiştilor locali.

Pe 25 ianuarie 2015, Judecătoria Oradea a respins acţiunea europarlamentarului, iar ulterior Tribunalul Bihor a păstrat sentinţa, stabilind că arborarea steagului pe o clădire privată nu este interzisă, dar trebuia făcută în acord cu regulamentul local de publicitate.

În acelaşi timp, Tőkés a sporit „colecţia” de steaguri din balcon. În decembrie 2015, a arborat şi drapelul regiunii Partium, anunţând că este un gest de protest faţă de sancţiunea Poliţiei Locale Oradea. Fostul europarlamentar a primit un nou avertisment similar, l-a contestat, dar din nou fără succes. Abia în 2020, a dat jos ambele steaguri.

László Tőkés s-a plâns Curţii Europene de Justiţie că i-a fost încălcată libertatea de expresie, în două procese distincte. 

„Curtea nu este de acord cu punctul de vedere al aplicantului potrivit căruia ingerinţa în dreptul său la liberă exprimare nu avea un temei juridic. Totuşi, a constatat că instanţele naţionale nu au examinat în profunzime toate probele relevante lor și că motivele din deciziile lor au fost insuficiente. Hotărârile motivate au fost succinte și nu conțineau suficiente informații pentru a permite Curții să discearnă raționamentul”, se arată în comunicatul transmis marţi.

Justiția română trebuie să stabilească un echilibru între dreptul la liberă exprimare invocat de Tőkés și drepturile publice în contextul aplicabilității legii publicității stradale. Instanțele românești nu au explicat de ce au considerat steagurile o formă de publicitate stradală și nu au ținut seama de afirmațiile lui Tőkés, care a spus că reprezintă o formă de exprimare a identității proprii.

Curtea a reținut că publicitatea este o noțiune de referință pentru activitățile comerciale, care nu se regăsesc în cazul de față, iar instanțele românești nu au explicat de ce consideră arborarea celor două steaguri o formă de publicitate. Mai mult, acestea nu au dovedit că afișarea acestora ar fi încălcat normele de siguranță publică.

Faptul că acestea au fost sancțiuni minore nu justifică încălcarea libertății de expresie a reclamantului, au mai stabilit judecătorii CEDO.

Judecătoarea Iulia Motoc a avut o opinie separată în acestă cauză, precum și judecătorul Kucsko-Stadlmayer.

Potrivit deciziei CEDO, România trebuie să-i plătească lui Tőkés 2.112 euro, cheltuielile de judecată.

Sursa: ebihoreanul.ro

Foto: fanatik.ro 

Categories
Nationale Stiri

Ministrul Tineretului și Sportului, Eduárd Novák, a elaborat deja o strategie pe termen lung pentru sportul românesc

La împlinirea a 100 de zile din mandatul său, ministrul Tineretului și Sportului, Eduárd Novák, a lansat către presă un comunicat care cuprinde rezultatul activității sale și a echipei pe care o conduce. „Reforma este cuvântul de ordine și pilonul care centrează toate demersurile inițiate de la începutul anului și până în prezent”, se arată în comunicat.

În privința tineretului, reforma vine mai ales în contextul noii realități generate de pandemie. Scopul nostru principal este sprijinirea tinerilor de azi pentru piața muncii de mâine. În acest sens, lucrăm la dezvoltarea unei propuneri de finanțare în valoare de 150 milioane Euro pentru susținerea și dezvoltarea unor activități și proiecte care să-i pregătească pe tinerii din România pentru joburile viitorului.

În sport, obiectivul principal este creșterea performanței, care nu se poate realiza fără o evaluare corectă a situației prezente, o structură clară care să lege toate instituțiile implicate, transparență în fluxul financiar și un management eficient și responsabil pe fiecare nivel.

Ministrul Tineretului și Sporturilor a realizat și o strategie pe termen lung, care se întinde până în 2032. Noua Strategie Națională a Sportului are 3 obiective clare pentru următorii 10 ani:

  1. Plasarea României în Top 10 mondial la Jocurile Olimpice si Paralimpice
  2. Creșterea procentului populației care face sport de la 5% la 30%
  3. Practicarea zilnică a activităților sportive, în diverse forme, de către elevi.

Pentru atingerea acestor obiective, s-a pornit cu activități ample de audit și control la cluburi sportive si direcții județene pentru tineret și sport. Acestea se vor desfășura pe parcursul anului 2021 și la final vom avea o evaluare clară și corectă a situației din teren.

Primele constatări s-au cristalizat deja și ele surprind o situație generală care a păstrat același mod de lucru de peste 20 de ani, dar cu o scădere evidentă a nivelului de performanță a sportivilor și antrenorilor. Strategia Națională a Sportului va restabili principiile unui sistem sănătos și funcțional, preluând din experiența unor state care au deja tradiție, recunoaștere și rezultate la nivel superior.

În ceea ce privește finanțarea sportului românesc, constatările primelor luni de mandat relevă folosirea ineficientă a fondurilor existente. Spre exemplu, au fost identificate cluburi sportive care au mai mulți angajați decât întreg Ministerul Tineretului și Sportului.

De asemenea, se impune clarificarea percepției publice cu privire la finanțarea federațiilor sportive. Se consideră că acestea primesc fonduri din două direcții: de la Ministerul Tineretului și Sportului și de la Comitetul Olimpic și Sportiv Român. În realitate, o mare parte a fondurilor primite de federații via COSR vin tot de la MTS, care încurajează alocarea fondurilor pe activități olimpice și dorește ca COSR să finanțeze în viitor și proiectele de lungă durată ale federațiilor.  

Sursa: mts.ro

Foto: Facebook/Eduard Novak

Categories
Nationale Stiri

„Urmărește Ungaria să desprindă Transilvania de România?” – ce răspund românii

Potrivit unui sondaj realizat recent, aproape jumătate din români consideră că principalul interes al Ungariei față de țara lor este acela de a „desprinde Transilvania de România” pentru a o anexa. Chiar și după un secol, problema Transilvaniei generează discuții și reacții negative nu doar la nivel diplomatic, între cele două state, ci și la nivel național.

INSCOP Research, o companie privată de cercetare sociologică, comunicare publică și științe politice, a publicat recent rezultatele unui nou sondaj. Acesta este parte a unui studiu mai amplu numit „Neîncredere publică: Vest versus Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenul știrilor false”. 

Cel de-al treilea capitol al sondajului are în vedere atitudinea românilor față de companiile străine, relația cu Ungaria, opinia asupra minorităților și spațiul Schengen. 

Una dintre cele mai sensibile întrebări a fost cea referitoare a intenția Ungariei de a anexa Transilvania la teritoriul său. Respondenții cărora li s-a cerut să își exprime acordul sau dezacordul față de afirmația „Ungaria urmărește să desprindă Transilvania de România” au răspuns după cum urmează:

  • 49,5% DA 
  • 43,2% NU 
  • 7,5% nu au răspuns sau nu au știut ce să răspundă. 

Interesant este și faptul că 87,2% dintre români consideră că țara trebuie să protejeze drepturile minorităților care trăiesc pe teritoriul său. 

Majoritatea intervievaților (78%) consideră că românii sunt percepuți ca „cetățeni de rangul doi” în UE. Cu toate acestea, aceeași majoritate consideră că România are locul său în politica internațională și în alianțele militare, dar mai are de lucru în privința protejării intereselor naționale, chiar dacă asta ar însemna uneori periclitarea poziției sale de stat membru al UE.  

Același studiu a mai scos la iveală faptul că 51.6% din respondenți au încredere în Uniunea Europeană și 49,4% au se încred în NATO. 

Cât privește țările din regiune sau de la nivel mondial, nivelul de încredere al românilor în acestea variază semnificativ. Germania este țara care se bucură de cea mai mare încredere (58%), urmată de SUA cu 47%, în vreme ce China (19%) și Rusia ( 16% ) se situează în partea de jos a listei.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research și finanțat de Trustul Mării Negre pentru Cooperare Regională, creat în cadrul unui parteneriat româno-leton-american cu scopul de a sprijini organizațiile civile și proiectele media. 

Sursa: dailynewshungary.com

Foto: activnews.ro

Categories
Nationale Stiri

Cum a încercat UDMR să evite obligația la transparență

Deputații PNL și USR-PLUS din Comisia de Cultură au respins amendamentele UDMR, depuse la proiectul de lege privind informațiile publice. Amenda pentru instituțiile care nu răspund la informațiile publice poate ajunge până la 7.500 de lei. UDMR a rămas singur la susținerea amendamentelor, PNL și USR-PLUS stabilind o strategie comună pentru respingerea lor în Comisia de Cultură.

Proiectul se afla pentru raport suplimentar, iar UDMR a venit cu o serie de amendamente. Dacă erau votate, ele ar fi protejat Uniunea pentru a oferi informații de interes public și ar fi eliminat intenția de a se crea la nivelul instituțiilor de stat a unui registru privind solicitările și informațiile oferite în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Deputatul Ödön Szabó susține că Uniunea ar trebui să beneficieze de statutul de organizație neguvernamentală de utilitate publică dacă e obligată să ofere informații de interes public. „Drepturile și obligațiile merg mână în mână”, afirmă reprezentantul UDMR.

Directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică (CIP), Ovidiu Voicu, a declarat în urmă cu două zile că „UDMR a dorit să se pună la adăpost de transparență”.

„UDMR a pierdut recent un proces în care i se cerea de o organizație civică maghiară informații de interes public. Uniunea a argumentat în instanță că nu este formal recunoscută ca fiind de utilitate publică”, a afirmat Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Ödön Szabó a subliniat că nu a existat o înțelegere în Coaliție pe acest proiect de lege. „Cei care sunt de bună credință au putut răspunde și pe vechea lege, iar cei care sunt rea credință nu vor răspunde”, a afirmat deputatul UDMR.

Comisia de Cultură a decis ca amenzile pe care instituțiile urmează să le plătească dacă nu răspund solicitărilor privind informațiile de interes public să fie cuprinse între 500 și 7.500 de lei. Modul în care se va aplica amenda urmează să fie stabilit de Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Amendamentul a fost votat și de UDMR.

Propunerea inițială a USR-PLUS a fost ca amenda să fie cuprinsă între 2.000 și 10.000 de lei, dar s-a ajuns la un compromis pentru ca UDMR să voteze amendamentul.

Raportul final asupra inițiativei a fost votat de parlamentarii PNL și USR-PLUS, în timp ce PSD și UDMR s-a abținut.

Ce noutăți aduce proiectul depus de USR-PLUS și PSD

  • Apare un registru public la nivelul fiecărei instituții, în format electronic, care conține solicitările și răspunsurile oferite în baza legii 544/2001. Solicitarea și răspunsul trebuie publicat pe site-ul instituției în 15 zile de la primire/ trimitere.
  • Sunt definite mai bine instituțiile care intră sub incidența legii.
  • Informațiile pot să fie cerute și în format electronic.
  • Există sancțiuni financiare pentru departamentul de comunicare, între 500 și 7.500 de lei.

Sursa: europalibera.org

Foto: medium.org 

Categories
Nationale Stiri

Ministrul Mediului, Barna Tánczos, invită cetățenii la acțiune împotriva poluării

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) lansează campania „Vinerea Verde”, o iniţiativă menită să reducă poluarea cauzată de transportul cu maşinile personale în marile oraşe, transmite Agerpres.

Sub sloganul „STOP! Azi maşina stă pe loc!”, această campanie încurajează utilizarea transportului alternativ de către angajaţii din instituţiile publice în scopul reducerii poluării şi, implicit, a emisiilor de carbon, informează un comunicat al MMPS.

Vinerea Verde îşi propune ca, până la sfârşitul acestui an, cel puţin unul din patru angajaţi să vină în ultima zi lucrătoare a săptămânii la serviciu pe jos, cu bicicleta sau cu transportul în comun şi să renunţe astfel, pentru o zi, la autoturismul personal.

„Ne confruntăm cu o mobilitate poluantă şi aglomerată, motiv pentru care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor doreşte să instaureze în România Vinerea Verde, ca o iniţiativă voluntară prin care invităm toţi cetăţenii să renunţe în ziua de vineri la deplasarea clasică cu maşină personală şi să aleagă mijloace mai puţin poluante poate chiar cu amprentă zero de carbon, mijloace de transport nepoluante însemnând trotinetă, mersul pe jos sau cele care sunt la îndemâna tuturor, mijloacele de transport în comun. Vinerea Verde este o invitaţie la un alt fel de comportament, o iniţiativă care încearcă să schimbe mentalităţi”, a declarat ministrul Barna Tánczos.

De asemenea, această iniţiativă este o invitaţie la mişcare, atât pentru angajaţii MMAP şi angajaţii instituţiilor publice din subordine, dar şi pentru cei din mediul privat.

„Este un exemplu dat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi aş vrea să fie îmbrăţişat şi de celelalte instituţii. Cei care vin cu alte mijloace de transport decât maşina proprie să aibă avantaje şi să poată beneficia de parcare sau acces la instituţia publică. Vom lucra împreună cu companiile private, cu ONG-urile, astfel încât mesajul să ajungă la fiecare cetăţean şi să fie multiplicat nu doar prin instituţiile publice, ci şi prin companiile private. Vrem să instaurăm, de asemenea, o nouă cultură, o nouă gândire spre o mobilitate zero, cu zero emisii sau cu emisii cât mai mici”, a spus Barna Tánczos.

În afara măsurii voluntare de a impulsiona mobilitatea alternativă a angajaţilor din instituţiile publice şi private, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are în plan şi un program dedicat care prevede parcări pentru biciclete şi infrastructură de alimentare a maşinilor electrice pentru angajaţii acestor instituţii.

Sursa: g4media.ro

Foto: carro.sg

Categories
Nationale Stiri

Clujul și alte patru județe, revendicate de UDMR pentru posturile de prefect

Liderii Coaliției și-au împărțit luni seară funcțiile de prefecți și subprefecți. Conform surselor HotNews.ro Prefectura Capitalei revine USR-PLUS, liberalii au ales Bihorul, iar Clujul revine UDMR.

Prima opțiune a revenit liberalilor, iar Ludovic Orban a ales Sibiul în detrimentul Clujului așa cum s-ar fi așteptat partenerii din Coaliție. Potrivit surselor citate, alegerea liderului PNL a creat nemulțimiri interne la nivelul organizațiilor din Transilvania. Totodată, Orban ar fi cooptat în tabăra sa, prin aceasta alegere, pe Raluca Turcan care este și liderul organizației Sibiu. 

Reamintim că în interiorul PNL există tensiuni între Ludovic Orban și liderii din Transilvania (Cluj, Sălaj, Bihor, Alba, Maramureș).

Prin negocieri, liberalilor le revin prefecturile: Sibiu, Alba, Brașov, Prahova, Bistrița, Mureș, Hunedoara, Bihor, Caraș-Severin, Vrancea, Iași, Botoșani, Neamț, Giurgiu, Călărași, Constanța, Teleorman, Dîmbovița, Ilfov, Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți. 

USR-PLUS va numi prefecți în București, Timiș, Bacău, Maramureș, Suceava, Argeș, Galați, Brăila, Gorj, Ialomița, Tulcea, Vaslui, Buzău și Harghita.

UDMR a revendicat judeţele Cluj, Arad, Covasna, Satu Mare şi Sălaj.

În urmă cu o săptămână președintele PNL Ludovic Orban anunța că liberalii vor avea 23 de prefecţi şi 47 de subprefecţi, USR-PLUS va avea 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, iar UDMR va avea 5 prefecţi şi 10 subprefecţi.

Guvernul a aprobat în ședința din 27 ianuarie proiectul de OUG care prevede modificarea statutului prefectului și subprefectului, astfel încât aceștia să nu mai fie înalt funcționari publici, ci să aibă funcție de demnitate publică. Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionar public doar pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. 

Principalele prevederi din actul normativ, privind modificarea Codului administrativ, în ceea ce privește statutul prefectului și subprefectului:


Funcţiile de prefect şi de subprefect sunt funcţii de demnitate publică.


Drepturile de natură salarială sunt stabilite prin reglementările privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.


Poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

  • este cetăţean român şi are domiciliul în ţară;
  • se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
  • are capacitate deplină de exerciţiu;
  • nu a suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
  • nu se regăseşte în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancționarea corupției;
  • are studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;
  • a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii. Condiţia prevăzută se consideră îndeplinită în situaţia în care persoana care poate fi numită în funcţia de prefect sau subprefect a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, precum şi dacă persoana a ocupat cel puţin un mandat întreg funcţia de senator sau deputat.

Sursa: hotnews.ro

Foto: digi24.ro

Categories
Nationale Stiri

Deputatul Norbert Apjok, exclus din UDMR din cauza diplomei de studii false

Consiliul Permanent al UDMR a decis în ședința de luni retragerea sprijinului politic și excluderea din partid a deputatului Norbert Apjok, au anunțat reprezentanții uniunii pe site-ul rmdsz.ro. 

Decizia a fost luată în baza constatărilor făcute de membrii Comisiei de Etică și Disciplină care au constat că Norbert Apjok a înșelat organele de conducere ale Uniunii, precum și alegătorii acesteia, prin prezentarea unei diplome de studii superioare false, fapt recunoscut ulterior și de către deputat. 

Printre acuzații se menționează în principal inducerea în eroare deliberată și repetată a organismelor de decizie competente, locale și naționale, ale Uniunii, prin prezentarea de declarații oficiale false și prin încălcarea criteriului obligatoriu ca un candidat al Uniunii să aibă studii superioare, situație pe care Norbert Apjok a recunoscut-o într-o declarație semnată.

UDMR mai apreciază că Norbert Apjok a abuzat de încrederea reprezentanților Uniunii, atunci când și-a asumat în scris renunțarea la mandatul obținut în mod fraudulos. Ulterior, el a refuzat să își depună mandatul câștigat cu sprijinul UDMR.

Situația diplomei prezentată de Norbert Apjok în dosarul de candidatură nu a fost clarificată până în prezent, potrivit Mediafax.

Anul trecut, Uniunea a impus candidaţilor săi condiţia de a avea studii superioare. Norbert Apjok (31 ani) a ataşat la candidatura sa diploma obţinută la un curs de comerţ electronic din Anglia, despre care a afirmat că i s-a spus că este un curs de studii superioare. 

De altfel, în biografia sa publicată pe site-ul Camerei Deputaţilor, Apjok a specificat ca ultimul nivel de studiu absolvirea Liceului Németh László din Baia Mare. Politicianul băimărean, care şi-a început al doilea mandat de deputat, a trimis prezidiului UDMR, cu patru zile înaintea alegerilor parlamentare din decembrie, o declaraţie în care a precizat că – în cazul alegerii sale – va renunţa la mandatul de deputat. Două zile mai târziu a şi înregistrat cererea de demisie la organizaţia teritorială a UDMR. La scrutinul parlamentar însă UDMR a obţinut un loc de deputat în judeţul Maramureş care, potrivit legii, îi revine persoanei care conduce lista candidaţilor în judeţul respectiv. 

Sursa: hotnews.ro

Foto: 2mnews.ro 

Categories
Nationale Stiri

Anunț făcut de vicepremierul Kelemen Hunor: prefecții ar putea fi numiți politic

Ordonanța de urgență privind modificarea statutului prefecților va intra miercuri, 27 ianuarie, în ședința de Guvern, iar după aprobarea actului normativ se vor face nominalizările pentru aceste funcții, a anunțat, luni, vicepremierul Kelemen Hunor, la finalul unei ședințe a coaliției de guvernare.

În ceea ce privește prefecții, am discutat și am luat o hotărâre: intră miercuri ordonanța de urgență privind modificarea statutului prefecților. Este un lucru important, asumat politic în programul de guvernare. Și în Constituție scrie clar ca prefecții sunt reprezentanții Guvernului în teritoriu.

Vor deveni prefecții, din acest punct de vedere, numiți politic și asumati, așa cum este și normal și a fost din decembrie în dezbatere publică acest proiect de ordonanță. Are toate avizele, îl vom discuta în Guvern miercuri și, după ce va fi aprobată OUG, sigur putem merge mai departe cu nominalizările prefecților și subprefecților.

De aceea, astăzi nu am luat o hotărâre cine și unde va propune prefecți”, a declarat Kelemen Hunor, la Palatul Parlamentului.

El a susținut că, după această modificare legislativă, nu există un efort bugetar mai mare.

Sursa: ziare.com

Foto: Kelemen Hunor Facebook

Categories
Nationale Stiri

Decizie în premieră: ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, renunță la ștampilă și sigiliu

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila, a decis, printr-un ordin, ca în MDLPA să nu se mai folosească sigiliul sau ştampila, certificarea autenticităţii şi forţa juridică a actelor fiind date de semnătura ministrului ori a persoanei competente. 

Potrivit unui comunicat transmis luni Agerpres, ordinul de ministru face referire şi la persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum şi entităţile fără personalitate juridică care nu mai au obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri, contracte sau orice alte documente ori înscrisuri depuse la MDLPA.


Dispoziţiile acestui ordin se aplică şi la nivelul instituţiilor publice şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale aflate în subordinea MDLPA, precum şi la nivelul unităţilor care funcţionează sub autoritatea MDLPA.


Codul Administrativ prevede că, începând cu 1 ianuarie 2020, ştampila este necesară numai pentru proiectele şi actele normative adoptate sau emise de instituţiile sau autorităţile publice enumerate în Constituţie. „Funcţionarii din cadrul ministerului nu vor mai cere ştampilă pe o cerere sau un contract, de exemplu, iar încălcarea acestei prevederi constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii”, a precizat ministrul, citat în comunicat. 

Sursa: Agerpres

Foto:  ordineaindirect.ro