Instanța supremă a decis recent ca Biblioteca Batthyaneum, filiala Bibliotecii Naționale a României din Alba Iulia să rămână în proprietatea Statului Român și în administrarea BNR. Decizia este definitivă și afectează Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia care a cerut în instanță dreptul la proprietate asupra instituției. Din compleul de judecată a făcut parte și judecătorul Attila Gheza Farmathy, alături de alți doi magistrați, Ionel Marius Ionescu și Virginia Filipescu.
„Biblioteca Batthyaneum, filiala din Alba Iulia a Bibliotecii Naționale a României, reprezintă un simbol pentru cultura română, dar și un reper fundamental pentru cultura europeană. Deși Biblioteca Batthyaneum a beneficiat de o atenţie deosebită din partea Bibliotecii Naţionale a României, din păcate, statutul juridic al acesteia a amânat anumite direcţii de dezvoltare, legate atât de digitizarea colecțiilor, cât și de introducerea clădirii într-un proiect de reabilitare. Sperăm ca această decizie să fie de bun augur și să reprezinte începutul unei noi etape de dezvoltare în viața Bibliotecii Batthyaneum”, se arată într-un comunicat de presă al Bibliotecii Naționale.
„Biserica Romano Catolică nu a ținut seama de un lucru foarte clar în textul latinesc, mizând probabil pe faptul că un text se traduce într-un mod particular dintr-o limbă ca latina – știți că italienii zic traduttore traditore. S-a mizat pe faptul că testatorul, contele Batthyany, a lăsat biblioteca în folosul public al Principatului Transilvaniei de atunci care făcea parte din Imperiul Habsburgic. Chiar dacă a creat o epitropie în cadrul bisericii, care să conducă instituția, cărțile și clădirea erau lăsate în patrimoniul public, iar patrimoniul public de pe vremea respectivă – adică Principatul Transilvaniei și deasupra lui statul austriac, devenit între timp, din 1867, stat austro-ungar, a fost moștenit cu toate drepturile sale, la Marea Unire, de statul român. Asta nu s-a înțeles sau nu s-a vrut a se înțelege.
După Marea Unire din 1918, Tratatul de la Trianon și toate tratatele internaționale încheiate atunci de puterile învingătoare cu cele învinse, au stabilit în Europa principiul statelor succesoare. Dacă înainte a fost un alt stat, noul stat care s-a legitimat în decizia poporului era cel care devenea proprietar. Mă bucur că sistemul juridic a stabilit în spiritul a ceea ce a dorit cel care a lăsat această moștenire extraordinară din punct de vedere cultural să rămână în patrimoniul public”, este de părere Ioan Aurel Pop.
Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia a fost înfiinţată în 31 iulie 1798, din iniţiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Batthyány Ignác (1741-1798). Alături de un observator astronomic, mai multe colecţii cu caracter muzeal, biblioteca constituia o parte a fundaţiei culturale de interes public creată de acesta cu denumirea de Institutum Batthyaniani/ Institutul lui Batthyani din Alba Iulia.
Episcopul catolic, prin testamentul încheiat la 31 iulie 1798, a donat „Bisericii şi Provinciei Transilvania” biblioteca sa şi clădirea care o adăpostea, precum şi Institutul de Astronomie pe care acesta îl fondase, cu sediul în acelaşi imobil.
Conform voinţei testatorului, fundaţia urma să fie condusă şi administrată de episcopii catolici din Alba Iulia, dar sub protecţia guvernatorului regesc al Marelui Principat al Transilvaniei.
În 1947, după instaurarea regimului comunist în România, Biblioteca Batthyaneum şi institutul, devenit muzeu de astronomie, au fost închise şi puse sub sigiliu de către autorităţi (menţiune din hotărârea CEDO din 2012). Ulterior, pe baza cererii consiliului popular al raionului, Biblioteca Batthyaneum şi Institutul Astrologic al Episcopiei Romano-Catolice au fost atribuite statului prin hotărâre judecătorească şi confiscate.
În 1990, prin Decizia nr. 142/1990, Primăria Alba Iulia a dispus ca Biblioteca Batthyaneum să fie plasată sub administraţia Bibliotecii Centrale de Stat – filiala Alba Iulia. După Revoluție, instituția a fost subiectul unei serii întregi de litigii, speța ajungând inclusiv la CEDO, unde Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia s-a plâns că nu îi este acordat deptul de proprietate asupra Bibliotecii Batthyaneum şi Muzeului de Astronomie, inclusiv asupra colecţiilor de cărţi şi altor obiecte conservate, care fac parte din donaţia din 1798.
Aceasta reclama mai ales imposibilitatea de a intra în posesia acestor bunuri deoarece comisia administrativă nu a pregătit restituirea acestora, pe care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/1998 o dispunea.
Prin Hotărârea CEDO din 25 septembrie 2012 publicată în Monitorul Oficial nr.200/2013, statul român a fost obligat la plata unor despăgubiri şi cheltuieli de judecată în valoare de 25.000 de euro în favoarea Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia.
În motivarea acestei hotărâri CEDO se arată că „singura bază care trebuie reţinută pentru acordarea unei satisfacţii echitabile constă în speţă în faptul că speranţa legitimă pe care a avut-o reclamanta ca statutul juridic al patrimoniului solicitat să fie stabilit a fost şi continuă să fie nerealizată de 14 ani.
În această privinţă, referitor la prejudiciul material, Curtea consideră că autorităţilor naţionale le revine sarcina de a alege, sub controlul Comitetului de Miniştri, măsurile de reparaţie corespunzătoare pentru a pune capăt încălcării constatate de Curte”. (Hotărârea CEDO din 25 septembrie 2012 publicată în Monitorul Oficial nr.200/2013).
Detalii suplimentare despre colecția bibliotecii și istoricul litigiilor sunt diposnibile pe site-ul qmagazine.ro
Sursă și Foto: qmagazine.ro
