Author: Mirela Cara-Dragu

Categories
Opinii

Gest de normalitate din partea primarului municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila

În contextul celebrării Zilei Naționale a României de 1 Decembrie, primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, s-a făcut remarcat printr-un gest pe cât de simplu și de firesc pentru secolul XXI, pe atât de blamat sau de lăudat, în funcție de perspectiva din care acesta a fost privit. Este vorba despre luminarea Casei de Cultură a Sindicatelor din Miercurea Ciuc, (redenumită recent Casa Artelor – n.r.), în roşu-galben-albastru, culorile drapelului românesc.

Trebuie spus din capul locului că luminile nu au fost proiectate la inițiativa primarului, ci la la solicitarea Instituţiei Prefectului. Rămâne însă demn de notat faptul că primarul din Miercurea Ciuc nu s-a opus și a înțeles că, dincolo de sentimentele patriotice sau nostalgico-naționaliste care ne încearcă pe toți mai mult sau mai puțin, cea care prevalează este nevoia de respect reciproc. O regulă nescrisă spune că, dacă pretinzi respect, ești obligat mai întâi să îl acorzi și asta a făcut edilul harghitean. 

Da, Korodi Attila a simțit nevoia să își explice gestul în fața criticilor care i s-au adus, deși normal ar fi fost ca aceste critici să nu existe. Într-un spațiu multietnic dreptul la identitatea fiecărei etnii nu ar trebui să deranjeze pe nimeni, iar disputele pe astfel de subiecte nici să nu apară.

Este ceea ce pare că a încercat să arate și primarul în cauză, care a subliniat că „şi în 23 octombrie, cu ocazia marcării Zilei Revoluţiei Ungare din 1956, aceeaşi clădire, dar şi altele din oraş, au fost luminate în culorile naţionale maghiare (roşu-alb-verde – n.r.), iar Primăria a organizat evenimente şi cu prilejul altor sărbători ale comunităţii maghiare, fiind coorganizatoare inclusiv la marcarea semnării Tratatului de la Trianon”, după cum informează HotNews. Aceste gesturi ar fi putut fi la rândul lor supărătoare pentru comunitatea românească, dar ele totuși s-au făcut și se fac repetat. Ele sunt tot parte din firesc, la urma urmelor, și ingredient de bază pentru o conviețuire pașnică.

„1 Decembrie nu este sărbătoare pentru comunitatea maghiară şi nici nu va fi până când naţiunea majoritară nu va respecta cele asumate în 1918 la Alba Iulia. Am spus deja acest lucru de mai multe ori pe parcursul activităţii mele din viaţa publică şi consider şi în continuare de o importanţă vitală să spunem de cât mai multe ori şi cât mai tare şi să reamintim cât mai hotărât opiniei publice româneşti aceste angajamente”, menționează ferm Korodi Attila și are tot dreptul să o facă. 

Totuși, ca un om care gândește, el demonstrează că dreptul lui și al comunității căreia îi aparține nu poate leza dreptul la identitate și la manifestare a acesteia al celor care sunt de altă etnie. În plus, primăria este o instituție de stat, nu un SRL privat sau cine știe ce ONG și, prin urmare, are obligația de a acorda respect statului. Acesta este și motivul pentru care cred că edilii care nu arată respect față de statul în ale căror instituții activează, în numele și beneficiul tuturor cetățenilor acestuia, ar trebui sancționați serios – chiar și cu demitere. 

„În prima duminică a Adventului am vorbit despre faptul că suntem o comunitate noi aici în Miercurea Ciuc. Iar această comunitate are şi membri care au limba maternă româna. Ca instituţie, ca primărie trebuie să oferim respect cu prilejul sărbătorii statului român. Acest respect nu este egal cu acceptarea şi nu poate fi niciodată egal cu renunţarea. Respectul reprezintă baza construirii viitorului şi este important în aceeaşi măsură în care cele asumate în decembrie 1918 la Alba Iulia sunt importante pentru comunitatea maghiară. În lume totul are propriul loc şi propriul moment şi astfel şi panglica neagră, greva japoneză şi simbolurile noastre naţionale. Trebuie ştiut când şi care este cel mai bine să se folosească, pentru că altfel îşi pierd conţinutul. Atunci este liber cineva când se poate folosi de acestea oricând simte nevoia. Eu iubesc acest tip de libertate. De aceea îi respect pe alţii şi aştept şi de la alţii respectul faţă de comunitatea noastră”, mai scrie Korodi, în postarea sa de pe Facebook, care nu mai are nevoie de nicio explicație.  

Că gestul este salutar și reprezintă șansa la o schimbare de perspectivă în viitor, a spus-o și subprefectul cu atribuții de prefect din judeţul Harghita, Marius Ţepeluş, care a subliniat la rândul său că, în toată această situație nu vorbim decât despre normalitate. 

„Este o reală bucurie să simţi că felul în care te-ai manifestat în comunitate în decursul timpului şi că potecile bătătorite ale bunei convieţuiri dau roadele normalităţii. Am susţinut mereu că locul în care trăim are şansa unei comunităţi unite, un loc binecuvântat pentru români şi maghiari deopotrivă, cu condiţia implicării sincere, a argumentelor serioase şi cu oamenii potriviţi, care înţeleg că putem trăi şi sărbători împreună, aşa diferiţi cum suntem. Aşa s-ar putea traduce în cheie simbolică şi realizarea acestui proiect prin care Casa Artelor din Miercurea-Ciuc este luminată, de Ziua Naţională, în culorile drapelului României, proiect pentru care ţin să-i mulţumesc primarului municipiului Miercurea-Ciuc, domnul Korodi Attila, şi echipei din primărie, cu care, de altfel, am conlucrat aproape zece ani (în calitate de consilier local – n.r.) şi am dus la bun sfârşit multe proiecte pentru comunitatea noastră. La mulţi ani, harghiteni! La mulţi ani, România!”, au fost cuvintele lui Marius Ţepeluş.

Așadar, asemenea gesturi să tot vedem de acum înainte!

Sursă: Agerpres

Foto: Facebook/Korodi Attila

Categories
Nationale Stiri

„Adevărate monumente din județe precum Harghita, Covasna, Mureș, Satu Mare, Bihor sunt pierdute pentru totdeauna în fața ambițiilor expansioniste ale statului maghiar” – Dan Tănasă (AUR)

Dan Tănasă, deputat AUR de Mureș, a cerut public de la pupitrul Parlamentului ca statul român să ia atitudine împotriva guvernului ungar, pe care îl acuză de ambiții expansioniste. „Solicit public PSD și PNL să nu mai tolereze acțiunile Ungariei în România. Tăcerea înseamnă complicitate cu aceste acțiuni deloc prietenoase ale Budapestei”, a scris politicianul pe pagina sa oficială de Facebook, unde a postat filmarea cu mesajul complet adresat autorităților statului român. Politicianul a amendat totodată principiul conform căruia este preferabil să investească cineva în clădirile de patrimoniu românești decât să fie distruse din nepăsare. 

Într-o declarație politică pe care a intitulat-o „Pierderea clădirilor de patrimoniu, o cedare a suveranității”, deputatul Dan Tănasă, AUR, le-a solicitat autorităților statului român să ia atitudine față de statul maghiar, care își instaurează treptat puterea pe teritoriul României.  

„Este de la sine înțeles că un aspect esențial asupra unui stat îl constituie supremația puterii de stat în interiorul țării și independența față de puterile altor state. Putere exercitată, desigur, prin resursele, economia și patrimoniul deținut de acestea. Ne putem întreba în acest caz cât de suveran este statul român, din moment ce, an de an, puterea altor state se manifestă pe teritoriul nostru prin acapararea unui patrimoniu extrem de vast și cu o valoare incalculabilă. Vorbim, desigur, despre practica pașilor mărunți adoptată de conducerea statului maghiar prin diferite societăți comerciale, asociații, fundații și organizații culturale ori religioase care, prin achiziții strategice sau retrocedări abuzive, ajung să dețină clădiri declarate monumente istorice, multe dintre ele cu o importanță remarcabilă comunităților locale, raportat la istoria zonei în care sunt amplasate”, a afirmat Dan Tănasă. 

Deputatul AUR a întrebat în discursul său cum se poate ca „bunuri imobile în valoare de milioane de euro să ajungă în proprietatea unor societăți aflate în mod direct sub autoritatea Ministerului Afacerilor Externe al Ungariei, iar această ingerință în treburile interne ale unui stat să nu primească nicio reacție din partea Guvernului român. 

Între exemplele de imobile aflate în această situație, Dan Tănasă a menționat  Castelul  Wesselenyi 

din Jibou, Hotelul „Crucea Albă” din Arad, Hotelul Dacia din Satu Mare, Casa Teleki din Baia Mare, Hotelul Onix din Harghita, Hotelul Ferdinand din Hațeg și Hotelul Cazino din Borsec. 

„Toate acestea sunt achiziții de dată relativ recentă ale guvernului maghiar în România, realizate cu răbdare și liniște sub ochii autorităților române, martore la o situație pe care alte state au taxat-o foarte dur”, a adăugat deputatul. 

Acesta a mai precizat că este inacceptabil din partea unui stat să își exprime acordul, tacit, față de asemenea tranzacții, doar pentru că se merge pe premisa că este preferabil ca astfel de clădiri să fie salvate de la distrugere, chiar și dacă acest lucru ar putea însemna ca ele să intre în posesia unor străini. „Din nefericire, s-a încetățenit o idee preconcepută și dificil de înțeles într-un stat civilizat, oferindu-se scuza conform căreia este mai bine ca aceste clădiri să ajungă la proprietari străini decât să rămână statului român și să se degradeze. Chiar atât de mult am ajuns să ne desconsiderăm propria țară? Pe această logică, de ce să mai păstrăm armata națională, când alții ar putea să o doteze și s-o pregătească mult mai bine? De ce să păstrăm primăriile, când alții ar fi mai eficienți în a le conduce? Și totodată, dacă am ajuns până aici, de ce să mai păstrăm pământul de sub picioare, când alții l-ar putea cultiva și îngriji mai bine? Este inadmisibilă această viziune. Datoria unui stat puternic este aceea de a a-și menține bogățiile și de a le valorifica, nu de a le lăsa pradă intereselor meschine”, și-a argumentat Dan Tănasă punctul de vedere. 

În încheiere, el a atras atenția asupra faptului că „valoarea unei comunități este dată de frumusețea arhitecturală, de grija pe care o purtăm pentru cultură și identitate, iar prin înstrăinarea unor bijuterii imobiliare nu facem decât să ne înstrăinăm viitorul și potențialul”.

Reprezentantul Partidului AUR a punctat în finalul discursului său că respectivele clădiri, dar și altele asemenea lor, sunt pierdute și nu mai pot fi recuperate, fiind prada unui stat care urmărește să se extindă între teritoriul românesc. „Adevărate monumente din județe precum Harghita, Covasna, Mureș, Satu Mare, Bihor și lista poate continua, sunt pierdute pentru totdeauna în fața ambițiilor expansioniste ale statului maghiar, iar autoritățile noastre nu doar că asistă pasiv, de multe ori sunt chiar complice prin liderii locali ori centrali care facilitează tranzacții”. 

Sursă și foto: Facebook/Dan Tănasă

Categories
Opinii

1 Decembrie, competiția națională de înjurături de categorie grea 

Toată ziua de 1 Decembrie m-am gândit dacă să scriu sau să nu scriu un gând bun pentru țara asta în care ne ducem zilele împreună, dar din ce în ce mai dezbinați. Pentru prima oară, mi s-a părut însă că n-aș mai avea nimic de spus care să conteze și, mai ales, că n-aș avea multe de spus de bine, iar de rău nu se cade să scrii într-o zi de sărbătoare. Așa că am ales să las ziua să treacă fără să scriu nimic oficial. Oricum, n-aș fi emis decât un alt mesaj care s-ar fi pierdut printre sutele de alte mesaje despre cât de mândri sau, după caz, cât de scârbiți suntem că suntem români. 

Nu m-am abținut însă să mă uit pe la ce mai zice lumea bună, la nivel național, dar și la nivel local despre Ziua Națională. Și ce-am descoperit? Așa cum, până nu demult, știai că se apropie Crăciunul pentru că la ProTv se difuza „Singur acasă”, reprezentanții la vârf ai etnicilor maghiari în România și-au spus eterna „poezie”. Un exemplu este cel al deputatului Kulcsár-Terza József, care a postat pe Facebook următorul mesaj: 

„Având în vedere că în România este sărbătoare națională la 1 decembrie 1918, ziua Adunării Generale de la de la Alba Iulia, trebuie să declarăm din nou că această zi nu dă niciun motiv pentru comunitatea noastră națională maghiară din Transilvania să sărbătorească și o considerăm o zi de doliu, atâta timp cât revendicările noastre bazate pe drepturile asociate cu „libertatea națională deplină” nu sunt îndeplinite”. 

Fără vreo intenție malițioasă de a răni sensibilitățile cuiva, recunosc public că asemenea afirmații sunt pentru mine asemănătoare unui banc bun, la care am râs foarte mult și cu poftă când l-am auzit prima oară, care m-a mai amuzat de câteva ori când mi-a fost repetat, dar care a ajuns să mi se pară răsuflat după ce lumea s-a înghesuit să mi-l tot spună. Acest gen de afirmație se înscrie în aceeași categorie cu solicitarea autonomiei Ținutului Secuiesc.  

Cum era și de așteptat, nici tabăra românilor nu s-a lăsat mai prejos. Unul dintre exponenții iubitorilor de neam și patrie străbună, cunoscutul medic Mihai Tîrnoveanu (sau Mihail S. Târnoveanul, cum mai apare pe aceeași rețea de socializare) a postat un discurs lung, din care am ales să extrag doar câteva idei. 

„Înțelegeți, voi, neamuri străine și vă plecați, în fața voinței românilor! Analizați prin toate canalele voastre, că este pentru prima dată când poporul s-a organizat fără oficialități în București, pentru a cinsti Ziua Națională. […] Noi avem câteva mii de ani de Luptă în care ne-am călit în trudă și jertfă. Avem câteva mii de ani în spate, în care am învățat că suntem într-o continuă generație de luptă. De aceea nu vom dispărea.

Românii se ridică, oricât de greu ar fi, se ridică împotriva voastră, se ridică pentru România! 5000 de oameni de 1 Decembrie în centrul Capitalei, spuneți drept, v-ați fi imaginat lucrul acesta?

Noi mergem cu Dumnezeu înainte pentru Biruința Neamului Românesc!”, sunt câteva din cuvintele medicului. 

Pe de altă parte am văzut și mesaje lăudabile, ale unor oameni care fac dovada că reușesc să se desprindă de trecut și înțeleg că vremea înflăcărării naționaliste a apus demult. O persoană de acest gen este fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Covasna, Grüman Róbert, care le-a urat în limba română „La mulți ani!” celor ce sărbătoresc, justificându-și gestul într-un comentariu prin cuvintele „Cred că trebuie să avem un respect reciproc, toți cei care trăim în această țară. Chiar dacă sunt multe lucruri în care românii și maghiarii nu se înțeleg, dacă avem un respect unii față de alții, atunci vom putea avea un oraș, un județ, o regiune mult mai prosperă”.

Punctez în mod deosebit faptul că, la Sfântu Gheorghe, Instituția Prefectului din Județul Covasna a fost reprezentată de însuși prefectul István Ráduly, UDMR. Deși se prea poate să fi fost acolo doar prin prisma funcției pe care o ocupă, Ráduly nu a lipsit aproape deloc de la evenimentele oficiale și cred că oferă un exemplu demn de urmat în acest sens. 

În altă ordine de idei, că ești în tabăra naționaliștilor șovini, că ești în cea a celor mai aproape de realitatea zilelor noastre, un lucru este sigur: orice ai avea de zis, te vei alege cu un lung șir de înjurături de la tabăra adversă. Or, asta mă convinge că bine am făcut că n-am mai scris nimic de 1 Decembrie, că tot în jurul cozii ne-am fi învârtit, așa cum am început deja să facem de azi. 

De-aceea zic că poate, dacă ar fi să facem ceva, cel mai potrivit ar fi să organizăm cu prilejul acestei sărbători competiția națională de înjurături de categorie grea. Măcar la asta ne pricepem toți. 

Foto: discovermagazine.com 

Categories
Opinii

Umblă UDMR cu ocaua mică?

Recent, a avut loc cel de-al 29-lea Congres al FIDESZ, în urma căruia, oameni precum Tanczos Barna și Kelemen Hunor, figuri reprezentative pentru UDMR, au postat elogios pe rețelele de socializare cuvinte de laudă despre Viktor Orbán și partidul său. 

„Orbán şi guvernul său au pornit acum peste 10 ani o schimbare de paradigmă curajoasă, progresistă şi responsabilă în politica naţională. Datorită acestui fapt comunitatea maghiară din Ardeal s-a regăsit”, a afirmat președintele UDMR Kelemen Hunor.


„Viktor Orbán a întărit identitatea comunităţii maghiare din Bazinul Carpatic. Viitorul spre care ghidează naţiunea maghiară este unit, fără dezbinare şi vine în ajutorul fiecărui maghiar să trăiască cât mai bine pe meleagurile natale. Ungaria, condusă de FIDESZ, al cărui lider este, nu doar că ajută maghiarii din afara graniţelor Ungariei, dar se străduieşte să construiască parteneriate istorice cu toate statele vecine. Iar pe perioada pandemiei, ajutorul oferit de Ungaria, condusă de FIDESZ, s-a concretizat din nou. Asta este direcţia care ne-o arată Viktor Orbán şi care trebuie să ghideze toate comunităţile maghiare din toată lumea”, a susținut la rândul său Tanczos Barna, într-o postare pe Facebook.

Această susținere a UDMR față de FIDESZ ar putea părea firească dacă nu ar fi pusă sub semnul paradoxului. De unde vine acest paradox? Simplu. Pe de o parte, vedem pe scena politică de la noi un Kelemen Hunor care pledează pentru democrație, pentru drepturile minorităților și pentru tot ce ține de valorile Uniunii Europene, cu mesaje transmise atât în limba maghiară, cât și în limba română. Pe de cealaltă parte, vedem un Kelemen Hunor (și implicit un UDMR) aprig susținător al premierului ungar Viktor Orbán, recunoscut nu doar pentru pornirile sale ultra-naționaliste, anti-minorități (vezi migranți și LGBTQ), dar și pentru poziția anti-europeană pe care niciodată nu s-a sfiit să o afișeze.

Înțeleg pe deplin nevoia etnicilor maghiari de susținere, de protejare a identității lor, de conservare a culturii și tradițiilor etc., care face ca reprezentanții UDMR să fie recunoscători până la o loialitate oarbă față de Viktor Orbán. Ce nu pricep este însă cum de convingerile acestea își pierd însemnătatea și valoarea în ochii lor, atunci când vine vorba de alte neamuri și alte tipuri de minorități.

Am văzut același gen de abordare și la nivelul etnicilor maghiari de rând. Un exemplu ultra cunoscut este cazul Ditrău cu brutarii din Sri Lanka. De unde își extrag oamenii modele de raportare la viața socio-politică dacă nu de la liderii pe care și-i aleg și care-i reprezintă? Și, în atare condiții, oare ar fi prea mult să afirmăm că UDMR cam umblă cu ocaua mică?  

Sursă: ziare.com

Foto: bisericametanoia.ro

Categories
Opinii

Cât de absurdă mai este perspectiva unei viitoare alianțe AUR-UDMR în jocul politic de la noi?

Liderul formațiunii politice AUR, George Simion, a postat luni pe pagina sa de Facebook un articol care înștiința oamenii despre intenția de formare a unui grup unic al dreptei ultraconservatoare în Parlamentul European. Comentariile oamenilor și răspunsurile primite de aceștia conduc către concluzia unei incoerențe față de perspectiva și planurile AUR în raport cu maghiarii din țară și de dincolo de graniță. 

Conform publicației fanatik.ro, Viktor Orbán împreună cu omologul său polonez Mateusz Morawiecki și cu liderul „Liga”, Matteo Salvini, ar fi decis să înceapă negocierile pentru ca Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni și Grupul Identitate și Democrație să fuzioneze în Parlamentul European astfel, încât partidele naționaliste și eurosceptice să aibă o voce unitară în acest for.

Aceeași sursă transmite informația că „FIDESZ-ul lui Viktor Orbán nu face parte deocamdată din niciunul dintre aceste grupuri parlamentare europene, însă dacă se va ralia acestui proiect, noul grup va avea o pondere mai mare decât social-democrații europeni, fiind depășit doar de către grupul PPE, al partidelor de centru-dreapta”.

Liderul AUR, al cărui partid este deja membru în Alianța Conservatorilor și Reformiștilor, recunoscut pentru pornirile sale patriotice și perspectiva ultraconservatoare pe care o promovează, a postat link-ul cu mesajul: „Ne unim forțele cu forțele patriotice din Europa”. 

Sesizând paradoxul din spatele acestei asocieri, un urmăritor al paginii lui Simion l-a întrebat:  „Ce veți face atunci când V. Orbán va face iar declarații despre Ungaria Mare? Pe lângă ideologia comună pe care o aveți mai există și această dispută. Puteți sta oare la aceeași masă cu cineva care dorește răul țării tale?”

Replica lui Simion „o să îi zicem că trebuie să unim România cu Ungaria, și capitala o punem la București” a venit nu doar ca o ironie la adresa comentatorului, ci și ca o glumă care pune sub semnul întrebării seriozitatea cu care partidul AUR își reprezintă interesele pentru care pledează. 

Cunoscut pentru aspirația de a uni Basarabia cu România, dar și pentru atitudinea ostilă față de UDMR, pe care nu și-a ascuns-o niciodată, George Simion bulversează prin această nouă raportare la premierul ungar cu care vrea să facă front comun. Este cu atât mai greu de înțeles demersul cu cât, pe pagina lui Dan Tănasă, un alt cunoscut patriot, membru AUR, cineva a întrebat într-un comentariu la o postare „ pe când UDMR în afara legii?” și a primit de la acesta răspunsul „toate la timpul lor”. 

De cealaltă parte, vedem în ultimii ani un UDMR care, dornic să își atingă interesele și să aibă acces la guvernare, face alianță când cu PSD, când cu PNL, când cu amândouă. Acest „ping-pong” pe care îl vezi la uniunea etnicilor maghiari, pe de o parte, și ascensiunea tot mai rapidă a celor de la AUR, obținută prin pledoaria lor pentru formarea unui „pol conservator” cu oricine s-ar încumeta într-o asemenea asociere, inclusiv cu „dușmanii” care râvnesc de peste granițe să ia Ardealul, te fac să începi să te întrebi dacă nu cumva, la un moment dat, ne-am putea aștepta la o guvernare de alianță politică de tip AUR – UDMR. De ce nu? Absurdul nu mai e demult o problemă pe scena politică de la noi. 

foto: ziare.com

Categories
Fara categorie Locale Stiri

Primarul municipiului Sf. Gheorghe, Antal Árpád, apel la unitatea comunității locale

În privința vaccinării anti-COVID, Județul Covasna se menține în continuare pe ultimele poziții ale topurilor. Din acest motiv, cele mai multe grădinițe și unități școlare au rămas închise, cursurile desfășurându-se online. Este o stare de fapt care a condus la adâncirea prăpastiei dintre oameni. În timp ce unii refuză să se vaccineze, alții îi blamează pentru suferința copiilor lor. 

În acest context, primarul municipiului Sf. Gheorghe a făcut pe pagina sa de Facebook 

un apel către locuitorii urbei să rămână uniții pentru că numai felul acesta se poate depăși criza sanitară prin care trecem toți. 

„Dragi locuitori din Sfântu Gheorghe, 

sunt îngrijorat pentru comunitatea noastră, deoarece criza socială și de sănătate provocată de pandemie a creat o ruptură profundă. Acest lucru a fost adâncit și de noul început de an școlar, însă nu trebuie să lăsăm comunitatea noastră să se destrame! 

Este o perioadă foarte dificilă pentru toată lumea. Unii au pierdut persoane dragi. Alții se străduiesc să găsească un echilibru între casă, muncă și școală, uneori în pragul disperării. Dar vă rog să nu ne facem rău unul altuia! Haideți să rezistăm în aceste momente dificile. Să respectăm opiniile semenilor noștri, chiar dacă acestea nu sunt de acord cu ale noastre. În același timp, să facem tot ce ne stă în putință pentru a limita răspândirea virusului, pentru a respecta reglementările epidemiologice. Să avem grijă unii de alții – pentru că avem o responsabilitate unii față de alții. Chiar dacă sunt greu de înțeles măsurile contradictorii luate de la o zi la alta de autoritățile de la București. 

Doar în acest fel, cu puterea unei comunități unite, putem trece peste această nouă criză. Vom trece și peste asta într-o zi! Și atunci ne vom putea privi în ochi nu ca dușmani, ci ca tovarăși de arme, ca prieteni care au supraviețuit împreună în această luptă și în această perioadă dificilă”, a scris primarul Antal Árpád.

Sursă și foto: Facebook/Antal Árpád

Categories
Nationale Stiri

UDMR va propune premier la consultările cu Klaus Iohannis

În contextul crizei politice care pare să nu își mai găsească rezolvare, Kelemen Hunor, președintele UDMR, a anunțat că formațiunea politică pe care o conduce va propune un premier la consultările cu președintele Klaus Iohannis. El a afirmat de asemenea că UDMR e dispusă să intre la guvernare cu oricare dintre cele două partide, PNL sau PSD.

„UDMR va avea propunere de premier cu care vom merge în fața președintelui, dacă ne va chema la consultări. Nu consider că este o propunere deplasată ca într-o următoare coaliție – indiferent că va fi o coaliție PNL-USR-UDMR sau PNL-PSD-UDMR – primul-ministrul să fie dat de cea mai mică formațiune, cea care reprezintă stabilitatea. Se poate vorbi despre faptul că UDMR are doar 6-7% în parlament, dar nu acesta este important! Este mai important să abordăm problema formării guvernului din perspectiva faptului că premierul ar trebui desemnat din partea acelei formațiuni politice, care a fost vocea rațiunii și a consecvenței în ultima perioadă și a cărei propunere este o persoană integratoare, care să coaguleze toate forțele politice responsabile”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook.

Foto: zcj.ro

Categories
Locale Nationale Stiri

Primarul orașului Covasna explică de ce maghiarii din Transilvania sunt reticenți față de Márki-Zay Péter

Cu excepțiile firești, comunitatea maghiară din Transilvania, în ansamblul ei, respinge ideea de dialog cu Márki-Zay Péter, contracandidatul actualului premier ungar, Viktor Orbán. În presă, atât în cea de limbă maghiară, cât și în cea română s-a vehiculat că politicianul face parte dintre cei care au „făcut declarații foarte neplăcute la adresa maghiarilor din Transilvania”, după cum scrie g4media.ro.

Aceeași publicație precizează că „echipa lui Márki-Zay a contactat mai mulți lideri UDMR din autoritățile locale, dar vicepreședintele UDMR responsabil pentru administrația locală, Horváth Anna a declarat pentru www.maszol.ro că aceste întâlniri nu vor avea loc printre altele din cauza situației pandemice, amintind că în trecut, unii lideri ai coaliție de partide de opoziție din Ungaria, au făcut declarații foarte neplăcute la adresa maghiarilor din Transilvania”.

Contactat pentru un punct de vedere cu privire la această situație, pentru calitatea sa de autoritate locală UDMR, primarul orașului Covasna, Gyerő József, a oferit pentru site-ul nostru lămuriri legat de acest refuz al dialogului cu proaspătul lider al coaliției partidelor de opoziție din Ungaria, Márki-Zay Péter. 

„Pe mine personal nu m-a contactat nimeni. O opinie oficială în acest sens ar trebui să cereți de la domnul Kelemen Hunor sau Tamás Sándor, care sunt mai în măsură decât mine să vorbească. Ce pot eu să vă spun este că domnul Márki-Zay Péter reprezintă o coaliție care, în trecut, a militat să nu li se acorde cetățenie ungară maghiarilor din afara granițelor Ungariei”, a spus primarul orașului Covasna care consideră că, dat fiind acest context, demersul lui Márki-Zay de a încerca să obțină voturi din rândul etnicilor maghiari din Transilvania este lipsit de etică. 

Pe de altă parte, edilul covăsnean nu exclude ideea de dialog cu liderul opoziției ungare dacă nu este în legătură cu alegerile sau, în ipoteza în care va câștiga alegerile, pentru stabilirea unei eventuale colaborări ulterioare. 

Foto: padfieldpartnership.com

Categories
Nationale Stiri

Măsuri de încurajare a creșterii natalității, propuse și susținute de UDMR 

În contextul actualei crize guvernamentale, în care se poartă negocieri între partidele politice cu scopul formării unui guvern funcțional, liderul UDMR, Kelemen Hunor a prezentat, într-o postare pe Facebook, cele câteva măsuri de încurajare a creșterii natalității, introduse în programul de guvernare. Conform fostului vicepremier, aceste măsuri se aliniază cu dezideratul  de 30 de ani al UDMR.

„În ultimele trei decenii politica UDMR s-a axat, cu precădere, pe reprezentarea intereselor și bunăstarea comunităților noastre. Dezideratul nostru a rămas neschimbat, nu a fost influențat nici de contextul politic din România, nici de dificultățile cauzate de pandemie. Mai mult, situația dificilă ne-a încurajat mai mult în consolidarea ideii de familie – cel mai important liant, pilonul comunității noastre.

În cadrul negocierilor de sâmbătă am introdus în programul de guvernare măsurile de încurajare propuse de noi pentru creșterea natalității. Cele mai importante dintre acestea sunt:

  • aplicarea unor măsuri de deductibilitate pentru familiile cu mai mulți copii, și reducerea progresivă a cuantumului contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate, în funcție de numărul de copii;
  • program de credite pentru achiziționarea de locuințe familiilor tinere în funcție de numărul de copii;
  • program de finanțare pentru achiziția de autoturisme familiale pentru familiile cu minim trei copii;
  • bunicii, respectiv frații majori șomeri să poată beneficia de idemnizația de creștere a copilului în locul părinților, dacă se întorc la muncă;
  • extinderea programelor de tip after school;
  • facilități acordate administrațiilor locale de a sprijini familiile prin reduceri/scutiri de taxe și impozite.”

Contrar notei pozitive a postării, comentariile multora dintre urmăritorii paginii lui Kelemen Hunor exprimă neîncredere, dezamăgire și nemulțumire, atât față de guvernarea coaliției, cât și față de formațiunea politică UDMR. 

„Vă pasă de familie?! Atunci, acordați pensionarilor majorările legale la care au dreptul, ca să nu mai aștepte pomana copiilor lor, pentru că ei au propriile probleme! Noi, pensionarii, nu am observat nimic din marea dumneavoastră binefacere! Cuvintele dumneavoastră sunt o minciună!”, este comentariul unei doamne. 

„Nu voi mai vota niciodată !!! Nu ați făcut nimic !!! Este o rușine, totul este o rușine!!! A fost destul cu asta, „copii”! Pentru ce este? Pentru voturi? Sau să fii sclav, să te prostituezi, să fii hoț?”, spune altcineva. 

„Domnule Președinte al Federației, cred că UDMR ar trebui să consulte electoratul, pentru că mi se pare că UDMR habar nu are ce trebuie să facă. Este în zadar, că fac ceva absolut inutil”, este un alt comentariu. 

Sursă: Facebook/Kelemen Hunor

Foto: zf.ro

Categories
Nationale Stiri

Planul „Kós Károly” de susținere a maghiarilor din Transilvania, adus în atenția SRI și SIE de către senatorul AUR, Ionuț Neagu

Senatorul AUR, Ionuț Neagu, a anunțat recent pe pagina sa de Facebook că a înaintat o sesizare oficială către SRI și SIE cu scopul de a primi un punct de vedere referitor la Planul „Kós Károly” desfășurat de Ungaria în 16 județe din România.

„Acest plan aduce atingere suveranităţii, securității și intereselor statului român. Mai exact, Ungaria și-a asumat explicit, pe termen mediu și lung, o amplă intervenție socială, culturală și economică în Transilvania, de care ar urma să beneficieze strict etnicii maghiari. Planul a primit numele lui Kós Károly, un ideolog separatist, anti-român, care a fost decorat de dictatorul Miklos Hórthy după Dictatul de la Viena din 1940.

Nicio autoritate publică din România nu este prezentată ca partener în planul Kós Károly, iar Guvernul României manifestă o lipsă îngrijorătoare de reacție cu privire la această intervenție externă în treburile interne. Niciun ambasador al Ungariei la București nu a fost convocat până acum pentru a da explicații despre derularea acestui plan”, explică senatorul de Covasna în postarea sa de pe Facebook. 

Demnitarul susține că a cerut public de la SRI și SIE să arate ce măsuri au fost luat în speța respectivă, precum și că a solicitat ca cele două structuri să dezvăluie în ce măsură au prezentat autorităților române informațiile pe care le dețin. 

Ionuț Neagu a mai precizat că, în februarie 2021, a formulat interpelări parlamentare către prim-ministrul Florin Cîțu și către Ministerul Afacerilor Externe în legătură cu subiectul, însă răspunsurile primite au fost vagi, incomplete și irelevante. În prezent, așteaptă răspunsul celor două instituții în atenția cărora a adus această problemă. 

Pe de altă parte, întrebat la un moment dat ce părere are despre finanțarea diferitelor proiecte din Transilvania de către guvernul ungar, fostul lider PNL, Ludovic Orban,  nu a părut deranjat de acest fapt și nici nu a dat semne că ar vedea în el o amenințare. Mai mult chiar, acesta s-a arătat optimist și sigur pe structurile responsabile cu siguranța națională, deși a subliniat la rândul său că ajutoarele nu trebuie acordate pe criterii etnice, pentru că în acest caz ar produce efecte. 

„Dacă se derulează un astfel de program de sprijin, el trebuie să se deruleze către orice fel de cetăţean român, indiferent că este de etnie maghiară, că este român sau german. Atât timp cât nu se dă cu dedicaţie numai către cetăţenii români de origine maghiară, nu se operează o discriminare şi are efecte, nu cred că este afectată siguranţa naţională. Dacă ar fi fost afectată siguranţa naţională, probabil am fi primit avertismente din partea instituţiilor care au competenţă să vegheze la siguranţa naţională”, a fost răspunsul lui Ludovic Orban. 

Sursă: Facebook/ Ionuț Neagu

Foto: comisarul.ro