Author: Editor

Categories
Opinii

Cum a cheltuit UDMR 3500 de lei pe un proces aproape absurd

Jurnalistul Sipos Zoltán, care derulează proiectul de jurnalism de investigaţii Átlátszó Erdély publicat de către Asociaţia „Atlatszo Erdely Egyesulet”, cu sediul în Cluj-Napoca, a publicat recent un articol amplu în care prezintă pe larg cronologia unui conflict aproape absurd cu UDMR, care a refuzat să îl introducă în baza de date pentru contactul cu presa. Uniunea a pierdut în prima instanță, a fost obligată să includă adresa jurnalistului în baza de date, dar a preferat să facă recurs. După cum relatează Sipos Zoltán a pierdut și în apel.  

„UDMR-ul s-a avântat în procesul cu cea mai mică miză din spațiul public maghiar din Transilvania, fără niciun rost. A pierdut și în apel, deci pe lângă cei 2000 de lei din prima instanță, mai are de plătit 1500 de lei cheltuieli de judecată, pe lângă onorariul propriului avocat.

Toate astea s-ar fi putut evita foarte ușor dacă îmi includeau adresa de email pe lista biroului de presă al Prezidiului Executiv și îmi trimiteau notificări despre evenimente de presă.

Dar despre ce este vorba?

Cu mulți ani în urmă, fiind jurnalist la portalul internet Transindex, pur și simplu nu mai scăpam de anunțurile celor responsabili cu presa din birourile Prezidiului Executiv al UDMR-ului. Invitațiile veneau pe cel puțin două sau trei canale de fiecare dată când se organiza vreun eveniment de presă. Am primit invitația prin email, m-au anunțat superiorii mei (care la rândul lor au fost anunțați și ei), și – ca să fie mai sigur – în ziua evenimentului m-a sunat și cineva de la UDMR, ca nu cumva să uit. 

Astfel, în acele vremuri frumoase primeam newsletter-ul UDMR pe email de mai multe ori pe zi. S-au ținut conferințe de presă la fiecare eveniment nesemnificativ, și era obligatoriu să scremi măcar 3-4 paragrafe despre ele. Iar în campaniile electorale, mic-dejunurile de presă, introducerea noilor candidați, sau diferitele evenimente de campanie sporeau suspansul.

Ce-i drept, câteodată am avut parte și de discuții interesante. Acestea de obicei nu erau legate de vreun eveniment public, jurnaliștii maghiari din Cluj fiind invitați la discuții informale de către politicieni de vază ai UDMR. La aceste întâlniri s-au ivit apoi tot felul de subiecte, și după câteva pahare de vin s-a ajuns la conversații de bun simț.

Dacă la Transindex evenimentele UDMR erau pur și simplu de neevitat – invitațiile îmi veneau pe mail fără să le fi cerut –, după ce am fondat Átlátszó Erdély lucrurile s-a schimbat radical. Timp de ani de zile, am primit zero astfel de invitații.

UDMR-ul sigur are numărul meu de telefon

Toate acestea în pofida faptului că, deși adresa mea de mail s-a schimbat de atunci, numărul meu de telefon a rămas același. Și UDMR-ul sigur are acest număr: pe vremuri, cei de la presă m-au sunat de multe ori. Numărul există în sistem și acum, în timpul campaniilor electorale primesc regulat mesaje care îndeamnă la vot (pentru care eu niciodată nu mi-am dat acordul).

La fel, solicitările mele trimise politicienilor UDMR rămân de obicei fără răspuns. Se comportă de parcă mi-ar făcea mie o favoare dacă îmi răspund la întrebări la timp și la obiect. Însă situația e alta: este în primul rând interesul unei persoane publice ca opinia sa să fie publicată în presă. Acest lucru este o datorie față de alegători, nu față de autorul articolului.

După ce am aflat ulterior de conferințe de presă la care ar fi fost important să particip, am decis să nu mai aștept să mă cheme, ci eu îi voi ruga pe cei de la biroul de presă al UDMR să mă includă pe lista lor ca să primesc invitații. Deși am primit răspuns pozitiv imediat, invitațiile și newsletter-urile de UDMR tot nu primeam.

Legea nu se referă la UDMR?

În octombrie 2019 am depus o solicitare scrisă de avocat la Prezidiul Executiv, în care am făcut referire la Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Această lege, precum și normele de aplicare stipulează că presa trebuie informată despre conferințele de presă și alte asemenea evenimente din timp, și accesul reprezentanților presei la astfel de evenimente nu poate fi îngrădită în niciun fel.

Legea mai spune și că acreditarea de presă se poate anula sau retrage doar dacă ziaristul respectiv împiedică desfășurarea normală a activității autorității publice. Opiniile exprimate în presă ale ziaristului nu pot constitui un motiv pentru retragerea acreditării.

În cazul în care se retrage acreditarea unui ziarist, trebuie asigurată acreditarea unui alt ziarist al aceluiași organ de presă.

Răspunsul Președintelui Executiv de atunci, Bálint Porcsalmi: reglementările Legii 544/2001 nu se referă la UDMR, pentru că aceasta nu este o autoritate publică. Acest argument a fost respins de instanță și atunci, și de mai multe ori după aceea, arătând că UDMR în calitate de organizație cu activitate de interes public și finanțată din bani publici cade sub incidența legii 544/2001. 

Porcsalmi a mai spus că UDMR-ul nu are procedură de acreditare, și a susținut că evenimentele publice cu participarea presei sunt întotdeauna anunțate (însă nu a precizat unde).

UDMR refuză soluția rezonabilă chiar și după sentința în prima instanță

Am decis să îi acționăm în instanță: Tribunalul Cluj a dat curs cererii noastre în iulie 2020. A hotărât emiterea acreditării de presă, și a obligat UDMR-ul să ne trimită invitații la conferințe de presă și alte asemenea evenimente (justificarea se poate citi aici).

Deși cererea noastră s-ar fi putut soluționa în zece secunde, Prezidiul Executiv nu preferă soluțiile rezonabile. Au atacat hotărârea instanței, iar în martie 2021 Curtea de Apel Cluj – dând curs apelului – a hotărât emiterea acreditării de presă.

În recurs, hotărârea din prima instanță s-a modificat în sensul că UDMR nu este obligată să acrediteze pe Átlátszó Erdély ca organism de presă, dar în toate celelalte aspecte au confirmat hotărârea din prima instanță (justificarea se poate citi aici). 

Instanța a confirmat din nou că, deși în ceea ce privește forma legală, UDMR-ul este o asociație, însă utilizează bani publici și desfășoară activități de interes public, de aceea cade sub efectul Legii 544/2001 și este obligată să furnizeze informații de interes public.

Eu sper că de acum încolo Prezidiul Executiv va deveni mai rezonabil și nu va trebui să chemăm executorul judecătoresc. În cazul din urmă, povestea poate ajunge să fie și mai scumpă”. 

Sursa: atlatszo.ro

Foto: Facebook/ Átlátszó Erdély

Categories
Nationale Stiri

Decizie definitivă: Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia rămâne în proprietatea Statului Român

Instanța supremă a decis recent ca Biblioteca Batthyaneum, filiala Bibliotecii Naționale a României din Alba Iulia să rămână în proprietatea Statului Român și în administrarea BNR. Decizia este definitivă și afectează Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba Iulia care a cerut în instanță dreptul la proprietate asupra instituției. Din compleul de judecată a făcut parte și judecătorul Attila Gheza Farmathy, alături de alți doi magistrați, Ionel Marius Ionescu și Virginia Filipescu. 

„Biblioteca Batthyaneum, filiala din Alba Iulia a Bibliotecii Naționale a României, reprezintă un simbol pentru cultura română, dar și un reper fundamental pentru cultura europeană. Deși Biblioteca Batthyaneum a beneficiat de o atenţie deosebită din partea Bibliotecii Naţionale a României, din păcate, statutul juridic al acesteia a amânat anumite direcţii de dezvoltare, legate atât de digitizarea colecțiilor, cât și de introducerea clădirii într-un proiect de reabilitare. Sperăm ca această decizie să fie de bun augur și să reprezinte începutul unei noi etape de dezvoltare în viața Bibliotecii Batthyaneum”, se arată într-un comunicat de presă al Bibliotecii Naționale.

„Biserica Romano Catolică nu a ținut seama de un lucru foarte clar în textul latinesc, mizând probabil pe faptul că un text se traduce într-un mod particular dintr-o limbă ca latina – știți că italienii zic traduttore traditore. S-a mizat pe faptul că testatorul, contele Batthyany, a lăsat biblioteca în folosul public al Principatului Transilvaniei de atunci care făcea parte din Imperiul Habsburgic. Chiar dacă a creat o epitropie în cadrul bisericii, care să conducă instituția, cărțile și clădirea erau lăsate în patrimoniul public, iar patrimoniul public de pe vremea respectivă – adică Principatul Transilvaniei și deasupra lui statul austriac, devenit între timp, din 1867, stat austro-ungar, a fost moștenit cu toate drepturile sale, la Marea Unire, de statul român. Asta nu s-a înțeles sau nu s-a vrut a se înțelege.

După Marea Unire din 1918, Tratatul de la Trianon și toate tratatele internaționale încheiate atunci de puterile învingătoare cu cele învinse, au stabilit în Europa principiul statelor succesoare. Dacă înainte a fost un alt stat, noul stat care s-a legitimat în decizia poporului era cel care devenea proprietar. Mă bucur că sistemul juridic a stabilit în spiritul a ceea ce a dorit cel care a lăsat această moștenire extraordinară din punct de vedere cultural să rămână în patrimoniul public”, este de părere Ioan Aurel Pop.

Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia a fost înfiinţată în 31 iulie 1798, din iniţiativa episcopului romano-catolic al Transilvaniei Batthyány Ignác (1741-1798). Alături de un observator astronomic, mai multe colecţii cu caracter muzeal, biblioteca constituia o parte a fundaţiei culturale de interes public creată de acesta cu denumirea de Institutum Batthyaniani/ Institutul lui Batthyani din Alba Iulia.

Episcopul catolic, prin testamentul încheiat la 31 iulie 1798, a donat „Bisericii şi Provinciei Transilvania” biblioteca sa şi clădirea care o adăpostea, precum şi Institutul de Astronomie pe care acesta îl fondase, cu sediul în acelaşi imobil.

Conform voinţei testatorului, fundaţia urma să fie condusă şi administrată de episcopii catolici din Alba Iulia, dar sub protecţia guvernatorului regesc al Marelui Principat al Transilvaniei.

În 1947, după instaurarea regimului comunist în România, Biblioteca Batthyaneum şi institutul, devenit muzeu de astronomie, au fost închise şi puse sub sigiliu de către autorităţi (menţiune din hotărârea CEDO din 2012). Ulterior, pe baza cererii consiliului popular al raionului, Biblioteca Batthyaneum şi Institutul Astrologic al Episcopiei Romano-Catolice au fost atribuite statului prin hotărâre judecătorească şi confiscate.

În 1990, prin Decizia nr. 142/1990, Primăria Alba Iulia a dispus ca Biblioteca Batthyaneum să fie plasată sub administraţia Bibliotecii Centrale de Stat – filiala Alba Iulia. După Revoluție, instituția a fost subiectul unei serii întregi de litigii, speța ajungând inclusiv la CEDO, unde Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia s-a plâns că nu îi este acordat deptul de proprietate asupra Bibliotecii Batthyaneum şi Muzeului de Astronomie, inclusiv asupra colecţiilor de cărţi şi altor obiecte conservate, care fac parte din donaţia din 1798.

Aceasta reclama mai ales imposibilitatea de a intra în posesia acestor bunuri deoarece comisia administrativă nu a pregătit restituirea acestora, pe care Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/1998 o dispunea.

Prin Hotărârea CEDO din 25 septembrie 2012 publicată în Monitorul Oficial nr.200/2013, statul român a fost obligat la plata unor despăgubiri şi cheltuieli de judecată în valoare de 25.000 de euro în favoarea Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia.

În motivarea acestei hotărâri CEDO se arată că „singura bază care trebuie reţinută pentru acordarea unei satisfacţii echitabile constă în speţă în faptul că speranţa legitimă pe care a avut-o reclamanta ca statutul juridic al patrimoniului solicitat să fie stabilit a fost şi continuă să fie nerealizată de 14 ani.

În această privinţă, referitor la prejudiciul material, Curtea consideră că autorităţilor naţionale le revine sarcina de a alege, sub controlul Comitetului de Miniştri, măsurile de reparaţie corespunzătoare pentru a pune capăt încălcării constatate de Curte”. (Hotărârea CEDO din 25 septembrie 2012 publicată în Monitorul Oficial nr.200/2013). 

Detalii suplimentare despre colecția bibliotecii și istoricul litigiilor sunt diposnibile pe site-ul qmagazine.ro

Sursă și Foto:  qmagazine.ro

Categories
Locale Nationale Stiri

Regulile de participare la pelerinajul de la Şumuleu Ciuc, din 22 mai 2021

Potrivit Ordinului arhiepiscopului Gergely Kovács transmis către parohii și publicat pe portalul de ştiri comun al diecezelor romano-catolice transilvănene, Romkat.ro, la evenimentul de la Șumuleu Ciuc, din 22 mai, pot participa 22 110 pelerini care sosesc din altă parte. Cu toţii vor trebui să poarte nişte ecusoane, pe care le vor putea obţine de la parohiile lor. Celor din Miercurea Ciuc li se vor pregăti alte 15 000 de ecusoane, însă celor din localitate li se va asigura accesul la eveniment şi în baza prezentării unui act de identitate care atestă domiciliul. 

Potrivit arhiepiscopului, anul acesta nu va exista posibilitatea călătoriei cu autobuzul, iar participanţii vor trebui să respecte regulile cu privire la purtarea măştii şi păstrarea distanţei. Gergely Kovács a sugerat ca pelerinii să fie aleşi, pe cât posibil, dintre cei care au fost vaccinaţi împotriva coronavirusului. Arhiepiscopul a cerut, de asemenea, ca grupurile de pelerini să nu intre în clădirea bisericii. 

Cele mai multe locuri le sunt asigurate celor care aparţin grupurilor din protopopiile din Secuime. Potrivit listei, la pelerinaj pot participa 5400 de credincioşi din Ciucul de Jos, 6600 din Ciucul de Sus, 2000 din zona Odorheiului Secuiesc, 1500 din zona Gheorgheni, 1500 din zona Târgu Secuiesc şi zona Covasnei. Protopopiatului din Cluj i se asigură 210 locuri, episcopiilor din Timişoara, Oradea şi Satu Mare, câte 500 locuri, iar ceangăii din Moldova vor putea fi prezenţi în număr de 450. 

Comunicatul nu precizează care este modul în care pot participa la eveniment pelerinii din alte ţări sau membrii altor confesiuni religioase. Arhiepiscopul Gergely Kovács a precizat, totodată, că se află în curs de elaborare metodologia comună a Ministerului Sănătăţii şi a Secretariatului de Stat pentru Culte, care reglementează participarea la pelerinajele religioase. 

Participarea la pelerinajul de la Şumuleu Ciuc se va alinia prevederilor acesteia. 

În cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc vineri, 14 mai, la Şumuleu Ciuc, organizatorii pelerinajului au clarificat mai multe detalii. Erik Urbán, şeful Ordinului Franciscan din Transilvania, a spus că celor care aparţin altor confesiuni, însă doresc să sărbătorească împreună cu credincioşii romano-catolici, li se sugerează să ia legătura cu parohia romano-catolică din localitatea lor sau cu cea mai apropiată dintre parohii. 

Attila Korodi, primarul oraşului Miercurea Ciuc, a adăugat că nu există vreo interdicţie cu privire la sosirea unor pelerini din Ungaria şi din alte ţări, însă cu toate acestea, organizatorii le sugerează acestora să aleagă să urmărească evenimentul de acasă, prin intermediului transmisiunilor live pe internet şi prin televiziune. Dacă totuşi aleg să pornească la drum, să ia legătura cu delegaţia din oraşul înfrăţit. Edilul a adăugat că este recomandat ca toată lumea să aibă un ecuson, însă la eveniment pot participa şi persoane care nu au obţinut unul. Korodi a subliniat, însă, că nu este permisă călătoria cu autobuzul şi că autorităţile vor face verificări în acest sens. 

Attila Korodi a relatat şi faptul că Ministerul Sănătăţii şi Secretariatul de Stat pentru Culte au elaborat metodologia comună care reglementează participarea la pelerinajele religioase. Potrivit acestuia, purtarea măştii va fi obligatorie pe tot parcursul evenimentului, iar grupuri pot fi formate numai din persoane care locuiesc în aceeaşi gospodărie; familiile trebuie să păstreze o distanţă de un metru şi jumătate una faţă de celelalte. 

Primarul a mai spus că în ziua pelerinajului vor fi deschide doar magazinele şi restaurantele existente în oraş; a fost interzisă amplasarea unor standuri temporare pe strada pe care se trece către Şumuleu Ciuc. Prin această măsură se doreşte evitarea creării unei aglomeraţii pe drumul care duce spre eveniment. Din acelaşi motiv, după sfânta liturghie, spectacolul „Patimile lui Hristos” va avea loc în acelaşi loc. Csaba Borboly, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, a declarat că la locul evenimentului vor fi create sectoare separate pentru pelerinii din fiecare dintre zone, iar oamenii vor fi ghidaţi către locul potrivit cu ajutorul unor voluntari. Politicianul a adăugat că panglicile de rugăciune care sosesc din ţări îndepărtate vor fi purtate de către pelerini care sosesc pe cai.

Erik Urbán a anunţat că anul acesta pelerinilor le va fi disponibilă, în premieră, şi o aplicaţie pe telefon mobil. Aplicaţia Csíksomlyó poate fi descărcată pe telefoanele mobile şi va oferi o serie de îndrumări şi informaţii utile. Sfânta liturghie din ziua de Rusalii va avea loc la data de 22 mai, începând de la ora 12:30. Pelerinajul va fi transmis live pe postul public de televiziune din Ungaria, televiziunea Duna. 

În Miercurea Ciuc şi în judeţul Harghita, rata de infectare rămâne scăzută. În ultimele două săptămâni, aceasta a fost de 0,52în oraş şi de 0,81 în judeţ. În ultimele 24 de ore, în judeţul Harghita au fost înregistrate 15 noi cazuri de infecţie cu coronavirus.  

Sursa: hirado.hu

Foto: punctul.ro

Categories
Cultura si lifestyle

„Legenda nufărului“ și exemplare rare de floră și faună, noua atracţie turistică în Mestecănişul de la Reci

Asociaţia pentru Dezvoltarea Turismului în judeţul Covasna va realiza un traseu de vizitare în incinta Rezervaţiei Naturale Mestecănişul de la Reci, în lungime de aproximativ doi kilometri, care va fi marcat cu imagini inspirate dintr-o străveche legendă populară.

Directorul asociaţiei, Godra Árpád, a declarat că acest proiect îşi propune să diversifice oferta turistică a judeţului Covasna, dar, în acelaşi timp, să protejeze această arie naturală tot mai frecventată de turişti.

„Cred că în timpul pandemiei foarte mulţi oameni şi-au dat seama cât de mult contează activitatea în aer liber, iar noi, practic, creăm un produs care vine în întâmpinarea unei aşteptări. (…) De fapt, în perioada weekend-urilor, parcarea de la Mestecănişul din Reci e plină cu maşini, iar noi încercăm să creăm un drum al legendei mestecănişului de la Reci, o adaptare a „Legendei nufărului“, cu desene animate. Ceea ce vrem e să creăm în acest fel un program mai mult pentru familii cu copii mici, dar o să fie foarte interesant pentru toată lumea, credem noi. Preconizăm să tăiem panglica undeva la începutul lunii iunie. (…) Am fi vrut să fie mai devreme, dar vremea nu a ţinut cu noi. (…) Deci, vom transpune legenda, o vom adapta în mai multe limbi şi, practic, va fi prezentată etapizat, împărţită în şapte sau în opt capitole care vor fi amplasate nu neapărat pe un panou, ci pe câte o potcoavă despre care se vorbeşte în legendă. Deci, panourile vor fi în formă de potcoavă şi fiecare episod va conduce copilul pe un traseu de doi kilometri în incinta mestecănişului şi aşa, fără să observe, copilul a făcut o tură de 2 kilometri pe jos sau cu bicicleta cu părinţii. (…) Mestecănişul de la Reci este o capodoperă a naturii de care ar fi păcat să nu profităm în această privinţă, respectând, bineînţeles, tot ceea ce înseamnă protecţia mediului“, a declarat Godra Árpád.

În incinta Rezervaţiei naturale Mestecănişul de la Reci, aflată la o distanţă de aproape 15 kilometri de municipiul Sfântu Gheorghe, trăiesc specii rare de flori, protejate de lege, cum ar fi laleaua pestriţă, denumită şi „floarea de şah“ datorită pătrăţelelor violacee şi albe ordonate pe petale.

În iazurile de la Reci cresc nuferi albi, iar mlaştinile din rezervaţie reprezintă locul de întâlnire, dar şi ultimul popas al stolurilor de berze care pleacă în ţările calde.

Tot aici vieţuieşte o specie rară de broaşte – broasca albastră, pădurea nu este lipsită de păsări de pradă, cum ar fi şoimii sau ulii, iar turiştii care vin în rezervaţie se pot aştepta oricând să vadă căprioare venite la adăpat.

Unicitatea rezervaţiei este dată de substratul geologic, compus din nisipuri aluvionare cu aspect de dune, dar şi de mestecenii albi care creează decoruri superbe pentru amatorii de fotografii.

De altfel, în mestecănişul de la Reci au fost filmate o parte din scenele celebrului film „Cold Mountain“, premiat cu Oscar în 2004, în care au jucat Nicole Kidman şi Jude Law.

Cabana, moara şi grajdul construite în incinta rezervaţiei au fost demolate de producători, spre dezamăgirea localnicilor, care îşi amintesc şi acum cu plăcere de ranch-ul părăsit unde cei doi eroi principali şi-au trăit povestea de dragoste.

Unii dintre aceştia cred că autorităţile ar trebui să refacă clădirile şi să transforme fostul platou de filmare în loc de pelerinaj pentru cinefili, lucru care ar contribui, de asemenea, la dezvoltarea turismului în zonă.

Sursă și foto: covasnamedia.ro

Categories
Nationale Stiri

Care este problema pe care ministrul Tineretului și Sporturilor, Eduárd Novák, vrea să o rezolve pe termen lung

Ministrul Tineretului și Sporturilor, Eduárd Novák, a anunțat pe pagina sa de Facebook, într-un mesaj bilingv româno-maghiar că a participat la o nouă ședință a grupului de lucru interministerial care lucrează la realizarea Strategiei Naționale pentru Sport 2021-2032, alături de vicepremierul Kelemen Hunor și de reprezentanții ministerelor implicate în elaborare. 

„Strategia sportului românesc reprezintă proiectul meu cel mai important, ca ministru, pentru că ea va trebuie să rezolve cea mai mare problemă pe care am identificat-o în acest domeniu: lipsa direcției și a obiectivelor. Ea generează și folosirea ineficientă a fondurilor, dar și scăderea generală a performanței și rezultatelor”, a spus ministrul Sporturilor, care a dezvăluit totodată și care sunt cele trei obiectivele principa pe care le urmărește în realizarea strategiei, respectiv: 

1. Reforma educației fizice în sistemul de învățământ, astfel încât fiecare copil din România să aibă posibilitatea de a face zilnic mișcare în cadrul școlii;

2. Dezvoltarea sportului de performanță, în scopul de a clasifica România în top zece pe tabelul de medalii olimpice la Jocurile Olimpice de Vară din 2032;

3. Dezvoltarea sportului de masă, astfel încât procentul populației care practică activități fizice regulate să crească de la 5 la 30%.

Eduárd Novák a precizat totodată „că există multe alte obiective care se subordonează acestora și că este mult de lucru pentru a integra toate elementele. Este esențială colaborarea interministerială, precum și consultarea cu experții în domeniu, iar grupul de lucru este deja sprijinit de specialiști valoroși”. 

Sursăși foto: Facebook/Eduard Novak

Categories
Internationale Stiri

Viktor Orbán are deja un contracandidat redutabil la alegerile din aprilie 2022

Primarul Budapestei, Gergely Karácsony, a anunţat sâmbătă că va participa la alegerile primare organizate de opoziţie pentru a decide cine îl va înfrunta pe premierul conservator Viktor Orbán la alegerile generale prevăzute pentru aprilie 2022, relatează Reuters şi AFP.

Karácsony, care l-a învins pe candidatul lui Orbán la alegerile pentru primăria Budapestei din 2019, este considerat favorit în alegerile primare programate pentru toamna acestui an.


„În finalul unui îndelungat proces de reflecţie, mă voi prezenta la alegerile primare ale opoziţiei pentru a candida la postul de prim-ministru”, afirmă Karácsony (45 de ani) într-un mesaj video publicat pe Facebook.


„Simt că Ungaria trece prin momente grele, ţara noastră este extrem de divizată şi vreau să contribui la unificarea ei”, adaugă el în mesajul înregistrat în satul său natal, Nyirtasson, din nord-estul Ungariei, la circa 270 km de Budapesta.


Alegerile primare organizate de o alianţă a şase partide de opoziţie, inclusiv  Párbeszéd (Dialog) al primarului din Budapesta, constituie o premieră în Ungaria. Trei dintre partidele participante au indicat deja că-l vor susţine pe Karácsony.


Potrivit sondajelor, alianţa, ce regrupează partide de stânga, de dreapta şi liberale aflate de regulă în dezacord, are un uşor avans în intenţiile de vot în faţa formaţiunii premierului Orbán, Fidesz.


Primul tur de scrutin al alegerilor primare ale opoziţiei pentru desemnarea candidaţilor la alegerile legislative este programat între 18 şi 26 septembrie, iar al doilea între 4 şi 10 octombrie.

Sursă: Agerpres

Foto: Facebook/ Gergely Karácsony

Categories
Locale Stiri

Soluții pentru protejarea diversității, a limbii și culturii minorităților naționale de propus Uniunii Europene

Europarlamentarul Vincze Loránt a anunţat recent, într-o reuniune pe teme europene organizată la Târgu Mureş, că în cadrul Conferinţei privind Viitorul Europei, care a debutat la Strasbourg, va avea loc o largă consultare a cetăţenilor europeni, precizând că doreşte ca şi comunitatea maghiară să vină cu idei şi că va propune soluţii privind protejarea diversităţii europene, a limbii şi culturii minorităţilor naţionale.


„Tocmai astăzi, la Strasbourg, se dă drumul Conferinţei privind Viitorul Europei. Vorbim despre viitor fiindcă Uniunea este un organism dinamic, care se află într-un permanent proces de adaptare. Această conferinţă, acest exerciţiu democratic, presupune că, în următoarele luni, instituţiile europene vor consulta cetăţenii într-un mod direct despre direcţia de dezvoltare, de schimbare, de adaptare a UE, trebuie să facem faţă unor importante provocări în privinţa schimbărilor climatice, militarizare. Dar dacă ne gândim la domeniul sănătăţii, care a fost arătat foarte apăsător în timpul pandemiei (…), ar trebui să revină iar o competenţă partajată de statele membre cu UE. (…) Cred că trebuie să ne aducem contribuţia şi noi, Transilvania, comunitatea maghiară la această provocare a viitorului Europei, dorim să oferim soluţii privind protejarea diversităţii europene, a limbii şi culturii minorităţilor naţionale. Dar trebuie să avem un punct de vedere şi despre viitorul statelor europene, a unei culturi tradiţionale a creştin-democraţiei europene”, a declarat Vincze Loránt.


Deputatul european a precizat că este implicat în acest proiect din partea Comisiei pentru Afaceri Constituţionale a Parlamentului European şi că nu exclude ca la finalul consultării să se ajungă inclusiv la modificarea tratatelor Uniunii Europene.


„Este vorba şi despre importanţa protejării modului nostru de viaţă europeană, a securităţii europene şi viziunea cetăţenilor asupra acestor lucruri. Eu sunt implicat în acest proiect din partea Comisiei pentru Afaceri Constituţionale a Parlamentului European şi sunt şi membru al acestui grup restrâns din partea grupului PPE din PE, privind conferinţa. Este greu de spus care va fi finalitatea acestui exerciţiu democratic, dar nu este exclusă nici modificarea tratatelor la sfârşit, în orice caz să fim prezenţi cu răspunsul la întrebările care se vor pune”, a arătat Vincze Loránt.

Sursă : Agerpres.ro

Foto: Facebook/ Vincze Loránt

Categories
Locale Nationale Stiri

„Stadionul rămâne aici, în România și nimeni nu-l duce în altă țară” – László Diószegi, patronul Sepsi OSK

László  Diószegi, patronul echipei covăsnene de fotbal, Sepsi OSK, a oferit pentru Digi Sport, detalii despre modul în care clubul său a reușit să beneficieze de o finanțarea integrală de la Guvernul Ungariei pentru noul stadion. Costul total al arenei se ridică la 25 de milioane de euro.

Între dotările cu care stadionul își va surprinde suporterii și oaspeții, se numără:

  • 8.400 de locuri va avea stadionul din Sf. Gheorghe
  • 10 cabine pentru comentatori 
  • 144 de proiectoare Philips led de generația a 3-a vor lumina stadionul din Sf. Gheorghe, conform standardelor cerute de UEFA
  • 4200 m cablu triax va fi desfășurat în infrastructura stadionului
  • transmisia TV va putea fi făcută cu până la 18 camere

„Am inima plină de bucurie. Acum cinci ani, ne gândeam că stăm 2-3 ani în Liga 2 și o să fie cea mai mare realizare a clubului, dar iată că ne-am întrecut pe noi înșine și am reușit să ne aflăm în Liga 1 de patru ani. Acum, nu mai avem cum să mai cădem, deci îl începem și pe al cincilea.

Eu am aflat acum cinci ani că în Ungaria se pot depune proiecte pentru construirea stadioanelor. Nu numai cei din Ungaria, ci și maghiarii din afara țării, din România, Serbia, Slovacia. Am încercat și noi să depunem un proiect și iată că proiectul a fost câștigător. S-au mai construit stadioane și în Serbia și în Slovacia. Oamenii au fost puțin circumspecți, dar un lucru e clar ca bună ziua – stadionul rămâne aici, în România și nimeni nu-l duce în altă țară. Stadionul e pentru noi, pentru România și trebuie să beneficiem toți de acest stadion”, a spus László Diószegi.

Omul de afaceri a vorbit despre costurile noului stadion, ce și-ar fi dorit în plus la noua arenă, dar și premiera pe care o va bifa Sepsi în Europa de Est.

„Ne-am uitat la mai multe stadioane, nu numai din Ungaria, ci și din alte țări, și consider că 25 de milioane de euro nu e o sumă uriașă pentru un stadion de nivelul nostru. Alte stadioane, care au aceeași capacitate, au costat și 35-40 de milioane de euro. În Europa de Est, suntem primii cu instalație de nocturnă de generația a treia.

Eu aș fi fost bucuros să avem 10.000 de locuri, dar 8.500 e arhisuficient pentru un club ca al nostru și aș fi foarte bucuros să avem stadionul plin în mai multe meciuri, nu doar în derby-uri.

Investiția lor ne obligă să ne ridicăm. Acum, suntem pe locul 4, consider că deja am atins un nivel destul de ridicat. Ne știm și noi limitele, partea financiară. Pentru noi e un loc meritat și cred că am atins vârful. Nu spun că n-aș vrea mai mult, dar trebuie să fim realiști”, a mai spus Diószegi.

Sursă și foto: digisport.ro

Categories
Internationale Nationale Stiri

Ce prevede Protocolul româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale semnat la Gyula în aprilie

Miniştrii de externe ai României şi Ungariei au semnat în data de 28 aprilie 2021, la Jula/Gyula, în Ungaria,Protocolul celei de a VIII-a sesiuni a Comitetului de Specialitate româno-ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale, la 25 de ani de la încheierea Tratatului de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate dintre România şi Republica Ungară (Timişoara, 16 septembrie 1996). 

Un deceniu au durat negocierile pe marginea Protocolului, ministrul Bogdan Aurescu punctând faptul că semnarea acestui document marchează reîntoarcerea la cadrul instituţional firesc de dialog bilateral între România şi Ungaria în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, creat în baza Tratatului. 

În anul 1997 a fost înfiinţat Comitetul de Specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, ca parte a Comisiei Mixte de Colaborare şi Parteneriat Strategic dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare. Comitetul este un instrument prevăzut în Tratat, menit să propună proiecte şi programe de cooperare în domeniul minorităţilor naţionale, precum şi să examineze şi să soluţioneze eventualele situaţii problematice ale minorităţii române din Ungaria, precum şi ale minorităţii maghiare din România. Astfel de comisii funcţionează şi în relaţiile bilaterale cu Serbia şi Ucraina, demonstrând angajamentul ferm al României în ceea ce priveşte asumarea responsabilităţii şi implementarea obligaţiilor derivate din legislaţia internaţională privitoare la protejarea drepturilor identitare aparţinând minorităţilor naţionale. 

Semnarea Protocolului după o perioadă atât de îndelungată, în care acesta a fost blocat la Budapesta, reprezintă un pas important al autorităţilor române şi ungare pentru a aşeza relaţiile biaterale pe o linie constructivă, demnă de două state aliate NATO şi membre ale Uniunii Europene, într-un context regional de securitate imprevizibil. Mai mult, acest eveniment reflectă maturitatea ambelor părţi, precum şi premisele că Ungaria conştientizează că a ţine relaţiile bilaterale prizoniere unor interese politice pe criterii etnice nu este constructiv şi în spirit european. 

Potrivit surselor, conţinutul protocolului demonstrează o gamă largă de drepturi de care se bucură minoritatea maghiară din România, drepturi stipulate, de altfel, de către toate convenţiile internaţionale în domeniu, la care România este parte. Angajamentul ferm al României în privinţa continuării acordării importanţei cuvenite drepturilor minorităţilor naţionale din ţara noastră este recunoscut şi pe plan internaţional, fapt relevat în rapoartele din ultimii ani, unde statul român este apreciat drept model de bune practici, ba chiar conduce la setarea unor standarde în materia respectării drepturilor minorităţilor. 

Totuşi, în ciuda acestei stări de fapt, din păcate, comunităţile româneşti din statele limitrofe, inclusiv din Ungaria, nu beneficiază încă de aceeaşi protecţie cu care se laudă minorităţile din ţara noastră. De aceea, încheierea Protocolului, care adună experţii din cele două ţări, vine ca o rază de speranţă pentru persoanele care aparţin minorităţii române din Ungaria. În acest sens, ministrul Bogdan Aurescu a dat o serie de exemple concrete în ceea ce priveşte atribuţiile Comitetului, precizând că acesta „încurajează partea ungară să aloce sprijin financiar adecvat pentru creşterea nivelului calitativ al învăţământului în limba română, indiferent de soluţia adoptată pentru administrarea şcolilor în limba română, la un nivel care să asigure însuşirea şi transmiterea limbii române generaţiilor viitoare. De asemenea, se referă la dezvoltarea reţelei de instituţii de învăţământ bilingve sau unde se predă limba română, la toate nivelurile de studii. Se referă la angajarea persoanelor vorbitoare de limbă română în instituţiile publice din localităţile unde locuieşte minoritatea română. Se referă la sprijinirea restaurării bisericilor şi imobilelor bisericeşti ale Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria”. De altfel, cei doi miniştri au vizitat Catedrala ortodoxă Sfântul Nicolae, fiind primiţi de Episcopul Siluan al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, ocazie cu care cei doi oaspeţi au scris în cartea de onoare a lăcaşului de cult. 

Conform şefului diplomaţiei române, Protocolul se referă şi la finanţarea funcţionării trupelor de teatru ale şcolilor şi comunităţilor româneşti din Ungaria. De asemenea, se referă la finanţarea presei scrise şi audio-vizuale în limba română din Ungaria şi la îmbunătăţirea condiţiilor de funcţionare a publicaţiilor în limba română cum este, de pildă, publicaţia Foaia Românească, care, în acest an, împlineşte 70 de ani de existenţă neîntreruptă. Este avută în vedere şi posibilitatea asigurării unui teren pentru Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, pentru construirea unei biserici ortodoxe la Budapesta. 

Ulterior consultărilor politice cu omologul ungar, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut, la Jula/Gyula, o întâlnire cu reprezentanţi ai minorităţii române din Ungaria, în scopul cunoaşterii nemijlocite a modului în care drepturile lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase sunt protejate şi promovate. În acest context, ministrul Bogdan Aurescu i-a încurajat pe reprezentanţii minorităţii române să expună, punctual, aspectele problematice cu care se confruntă în exercitarea drepturilor lor identitare şi să le aducă prompt atât în atenţia autorităţilor de la Budapesta, cât şi în atenţia autorităţilor de la Bucureşti, subliniind deschiderea deplină a autorităţilor române în sprijinul etnicilor români de pretutindeni, în conformitate cu dreptul internaţional şi în baza unui dialog susţinut cu autorităţile statului de reşedinţă. 

La propunerea ministrului Aurescu, a fost convenită marcarea corespunzătoare în luna septembrie a celor 25 de ani de la semnarea Tratatului din 1996, aspect ce va oferi relaţiilor bilaterale un prilej suplimentar de detensionare şi de evidenţiere a elementelor pozitive şi încurajatoare.


Sursă și foto: adevarul.ro

Categories
Locale Nationale Stiri

Un prinț austriac a ucis cel mai mare urs din România și, poate, din întreaga Uniune Europeană

Cel mai mare urs din România, ursul Arthur, a fost împușcat de către Prințul Emanuel von und zu Liechtenstein, potrivit Agent Green, cunoscut ca fiind un colecționar de trofee de vânătoare.

Conform unui reportaj realizat de Pro TV, prințul a plătit 7.000 de euro pentru a vâna legal un urs în țara noastră. Vânătoarea de urs este interzisă în România, dar Ministerul Mediului poate da derogări, în anumite situații, la cererea asociațiilor de vânători. În cazul de față, derogarea fusese dată pentru o ursoaică cu pui, care făcuse pagube în localitatea Ojdula, din Covasna.

Totuși, vânătorul nu a împușcat o ursoaică, așa cum primise aprobare, ci pe Arthur, despre care experții spun că este un trofeu „de aur” pentru vânători. Organizația Agent Green menționează că ursul vânat nu venise, de fapt, niciodată în zonele populate de oameni, nefiind obișnuit cu sursele de hrană din acestea.

https://thinkdigitalro.adocean.pl/files/x/lgm/qkvdoit/lefeckemtf/300x600_click/index.html

„Arthur avea vârsta de 17 ani și a fost cel mai mare urs observat în România și probabil cel mai mare care trăia în Uniunea Europeană. Măsurătorile cadavrului indică că Arthur avea 593 de puncte din 600 care reprezintă maximum posibil în industria vânătorii de trofee. Nu am mai auzit de un asemenea punctaj record până acum”, transmite Gabriel Păun, președintele Agent Green.

O organizație pentru drepturile animalelor din Austria spune că „este o rușine pentru Austria că Prințul Emanuel a abuzat de o derogare pentru a ucide acest superb urs doar și pentru a bifa o nouă lovitură pe lista sa de trofee. “

Și primarul localității Ojdula spune că localnicii s-au plâns până acum doar de femelele cu pui care se apropiau periculos de mult, dar niciodată un mascul nu a fost văzut în zonă. „Este clar că prințul nu a venit să rezolve problema localnicilor, ci să omoare ursul și să își ducă acasă cel mai mare trofeu pentru a-l agăța pe perete. Avem de a face cu o partidă de braconaj, de vreme ce au împușcat ursul greșit”, mai spune Gabriel Păun.

Sursa: biziday.ro

Foto: agentgreen.ro