Tag: Ungaria

Categories
Politic

2022: Ungaria nu permite folosirea teritoriului său pentru transferul de arme către Ucraina.
2019: Ungaria permite transportul de armament rusesc prin spaţiul său aerian, în pofida sancţiunilor impuse de UE

Ungaria nu va permite folosirea teritoriului său pentru transferul de arme către Ucraina, a decis luni Guvernul de la Budapesta, a anunțat ministrul de externe, Peter Szijjarto. În 2019, Ungaria a permis transportului de armament rusesc să tranziteze spaţiul său aerian, având destinaţia Serbia, în pofida sancţiunilor impuse de UE, sancţiuni ce vizau produsele militare de provenienţă rusească. România a blocat anterior transportul de armament rusesc pe Dunăre, din cauza embargoului, potrivit Gazeta.ru citată de Rador.
“Astăzi, am luat o nouă decizie, în baza căreia nu permitem transportul prin Ungaria al acestor arme letale – având în vedere că aceste transporturi ar putea fi cu uşurinţă ţinta unor atacuri militare”, a spus ministrul, menţionând că este important ca Ungaria să nu fie implicată în războiul din vecini.
“Această decizie este justificată de securitatea Ungariei şi a comunităţii maghiare din Ucraina Subcarpatică”, a spus şeful diplomaţiei ungare.
În 2019, datorită relaţiilor sale cu Rusia, Budapesta a permis transportului de armament rusesc să tranziteze spațiul său aerian, încălcând astfel regimul de sancțiuni impus de UE la adresa Federației Ruse. Ca urmare, cu sprijinul Ungariei, Moscova a livrat Serbiei zece mașini de patrulare și de recunoaștere, o parte din elementele celor 30 de tancuri Т-72 și a celor 30 de mașini blindate BRDM-2 pentru misiuni de patrulare și recunoaștere.
Belgradul acuzase Bucureștiul în iulie 2019 că a blocat transportul militar rusesc, care urma să fie transportat din Rusia pe Dunăre către Serbia.

Surse: hirado.hu, hotnews.ro

Categories
Internationale Stiri

Viktor Orbán, ovaționat cu salutul nazist în plenul de la Strasbourg

Săptămâna trecută, Parlamentul European a fost cuprins de un val de indignare după ce, în timpul unei dezbateri în plen pe tema statului de drept din Ungaria și Polonia, un europarlamentar naționalist bulgar a executat salutul nazist. 

Urcând treptele care duc la ieșirea din sală, Angel Dzhambazki de la grupul eurosceptic ECR (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni ) s-a întors către prezidiu, întinzându-și brațul drept în fața lui, câteva secunde, înainte de a pleca.

„Nu vă vom permite niciodată să ne spuneți ce să spunem și să facem. Trăiască Bulgaria, Ungaria, Orbán, Fidesz și Europa statelor naționale”, a declarat anterior în parlament reprezentantul partidului de extremă dreapta bulgar, IMRO (Mișcarea Națională Bulgară).

VMRO, condus de Krassimir Karakachanov, a fost un partener al partidului GERB (Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei – afiliat PPE) al fostului premier Boyko Borissov. La ultimele alegeri generale din 14 noiembrie IMRO a obținut doar 1% din voturi și nu mai este reprezentat în Parlament.

Dzhambazki a descris pe Twitter drept „o abominație” decizia de miercuri a instanței superioare a UE – Curtea Europeană de Justiție – de a valida un mecanism, contestat de Polonia și Ungaria, care permite blocarea de fonduri către țările în care există încălcări ale regulii lege.

Vicepreședintele Parlamentului European, italianul Pina Picierno, care a condus dezbaterea, a spus că instituția va „verifica pe camerele video din sală ce s-a întâmplat, pentru a vedea dacă a existat un salut fascist sau nu”. „Nu permitem în niciun fel gesturi și simboluri fasciste. Dacă s-a făcut acest lucru, este extrem de grav și se vor lua sancțiuni”, a avertizat ea.

Secretarul de stat pentru afaceri europene al guvernului francez, Clément Beaune, care a fost prezent în cadrul președinției UE a țării sale, a numit gestul „scandalos” pe Twitter.

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a scris și el pe Twitter că „un salut fascist în Parlamentul European este inacceptabil pentru mine, întotdeauna și oriunde”. „Mă jignește pe mine și pe toți ceilalți din Europa. Suntem Casa democrației. Acest gest este din cel mai întunecat capitol al istoriei noastre și trebuie lăsat acolo”, a adăugat ea.

Dzhambazki și-a câștigat o reputație atât în ​​PE, cât și în Bulgaria pentru comportamentul său scandalos.

În 2019, a trebuit să-și ceară scuze după ce a făcut remarci xenofobe în timpul unei dezbateri parlamentare, când a numit-o pe europarlamentarul Karima Delli (Verzi), „o franțuzoaică de origine algeriană”, iar europarlamentarul Ismail Ertug (S&D) „o germană de origine turcă”.

În timpul protestelor împotriva guvernului lui Boyko Borissov din 2020, Dzhambazki a fost filmat aruncând petarde și turnând apă dintr-un furtun de incendiu peste oameni care protestează în fața sediului partidului VRMO din Sofia. El a refuzat să-și ceară scuze, spunând că videoclipul a fost editat.

Tot în Bulgaria, europarlamentarul a ajuns pe prima pagină a ziarelor pentru că a fost prins la volan în stare de ebrietate și pentru că a încercat să se îmbarce într-un avion spre Bruxelles, purtând o armă încărcată.

Ulterior, el a explicat că a uitat să lase arma acasă înainte de a pleca spre aeroport.

Sursă și foto: g4media.ro

Categories
Stiri

Un oficial ungar dezminte că Viktor Orbán ar fi sugerat că Ungaria ar putea ieși din Uniunea Europeană

Premierul ungar, Viktor Orbán, a făcut sâmbătă o aluzie la posibilitatea ca ţara sa să părăsească Uniunea Europeană, fiind pentru prima dată când evocă o astfel de perspectivă, a relatat agenția germană DPA. Zoltán Kovács, secretar de stat responsabil cu comunicarea Guvernului ungar, a precizat într-o declaraţie publicată pe site-ul Secretariatului de stat, postată şi pe Twitter, că deși „prim-ministrul a abordat şi provocările cu care se confruntă Ungaria şi Uniunea Europeană, evident că nu a afirmat ce susţine titlul agenţiei germane de ştiri DPA”.

“Cel mai important este să vrem să rămânem împreună. Mai ales aici, în Europa, pentru că Uniunea Europeană are viitor doar dacă putem rămâne împreună, în ciuda înstrăinării culturale din ce în ce mai mari. Din partea noastră, dorim să menţinem unită Uniunea Europeană. De aceea, am prezentat în mod repetat oferte de toleranţă Bruxelles-ului şi Berlinului”, a citat Zoltán Kovács din discursul premierului ungar.

Sâmbătă, Viktor Orbán, care se află la putere și domină politica din Ungaria de mai bine de un deceniu, a acuzat Uniunea Europeană duce „un război sfânt, un jihad” sub sloganul statului de drept.

Viktor Orban a vorbit cu câteva zile înainte de o decizie crucială a Curţii Europene de Justiţie (CEJ) referitoare la noul mecanism al UE privind statul de drept. În cadrul acestui sistem, ţările care încalcă statul de drept ar putea pierde fonduri de la bugetul general al UE. Ungaria şi Polonia au depus o plângere împotriva acestui mecanism, care a fost adoptat în decembrie 2020, iar CEJ urmează să se pronunţe miercuri.

În acest context, Viktor Orban a cerut „toleranţă” din partea UE faţă de Ungaria. În caz contrar, a spus el, nu va fi posibil să se continue pe o cale comună.

Surse: hirado.hu, digi24.ro.

Categories
Nationale Stiri

UDMR, acuzată de unii intelectuali maghiari că este reprezentantul FIDESZ în România 

Un grup de intelectuali maghiari din Transilvania a lansat la începutul săptămânii acuzații la adresa UDMR, într-o conferință de presă organizată online. Acuzațiile se referă la faptul că formațiunea politică a devenit „reprezentantul FIDESZ” în România și că a suprimat democrația pluralistă din interiorul organizației. Intelectualii au lansat totodată și o petiție online, care este o luare de poziție înaintea alegerilor din Ungaria, programate pentru data de 3 aprilie.

Semnatarii petiției denunță „campaniile saturate de ură promovate în ultimul deceniu” și afirmă că „nu trebuie și nu vrem să ne temem de Bruxelles, de György Soros, de migranți sau de minorități sexuale!”.

Inițiatorii petiției, între care Eckstein-Kovács Péter, Fosztó László, Gáspárik Attila, Kozák Gyula, Magyari Nándor László, Selyem Zsuzsa, solicită „să se asigure transparența alegerilor și verificarea eficientă a voturilor exprimate în afara granițelor Ungariei”, având în vedere că maghiarii din Transilvania vor putea vota prin corespondență.

„Protestăm împotriva cumpărării de voturi și fraudării alegerilor”, se mai arată în textul petiției online, pe care o redăm integral mai jos. Inițiatorii petiției au admis că se gândesc să înființeze „o organizație” sau „o fundație” pe baza principiilor enunțate azi în cadrul „Inițiativei pentru pluralism”.

  • „Democrația pluralistă este alternativa la falsele temeri inoculate politic / Luare de poziție cu privire la alegerile din Ungaria

„Ungaria votează anul acesta. În Transilvania sunt maghiari cu dublă cetățenie care se pregătesc să voteze la scrutinul din aprilie. Este dreptul lor consfințit prin lege. O parte dintre ei, care reprezintă majoritatea maghiarilor din Transilvania, nu va participa la alegeri din varii motive. Nu sunt cetățeni maghiari, nu consideră că este moral să voteze în altă țară, sau pur și simplu nu sunt interesați. Cu toate astea, rezultatele alegerilor ne afectează pe toți în egală măsură.

Nu suntem și nu putem rămâne indiferenți la evoluția vieții politice din Ungaria, la modul în care se va configura guvernul într-o țară cu care avem relații culturale și sociale, de care ne leagă multiple relații de rudenie sau prietenie. Suntem pe deplin conștienți de importanța valorilor la care aderă un stat membru al Uniunii Europene pentru că acestea modelează atitudinea UE față de maghiari, ceea ce afectează calitatea vieții noastre în Transilvania. Evoluția vieții politice din Ungaria este esențială și în privința relației dintre guvernul României și al Ungariei pentru că dinamica relației va defini cadrele vieții politice și sociale a maghiarilor din România.

Cultura politică a Ungariei, divizarea internă din țara vecină trece dincolo de granițe. Campaniile saturate de ură promovate în ultimul deceniu contribuie pe deplin la deteriorarea relațiilor sociale chiar și la nivelul vieții cotidiene. Nu trebuie și nu vrem să ne temem de Bruxelles, de György Soros, de migranți sau de minorități sexuale! Nu avem nevoie de protecție împotriva lor. Dorim dialog, nu discursuri alarmiste.

Clientelismul și arbitrarul promovat în politica din Ungaria a devenit dominant și dincolo de granițele ei cu consecințe nefaste. Discursul public din Transilvania s-a atrofiat, spațiul public este inundat de propagandă fățișă iar analizele, luările de poziție raționale sunt reprimate, ori nici nu ajung să fie formulate de teama represaliilor. Această stare nu poate fi menținută în continuare pentru că miza este viitorul vieții politice, culturale și economice a comunității maghiare din Transilvania, credibilitatea ei morală.

Tăcerea ar confirma logica prevalentă în Ungaria care susține că politica din Transilvania se reduce la urmărirea unor interese personale imediate. Respingem această idee, pentru că întărește o imagine falsă despre maghiarii din Transilvania (și despre maghiarii din afara Ungariei, în general) cum că ei votează motivați doar de un calcul pragmatic personal. Este inacceptabil să fim priviți în acest mod. Protestăm împotriva acestei caracterizări vădit tendențioase.

Credem în respectarea principiilor democratice și repudiem toate încercările de prejudiciere a procesului electoral, protestăm împotriva cumpărării de voturi și fraudării alegerilor. De aceea considerăm că este esențial să se asigure transparența alegerilor și verificarea eficientă a voturilor exprimate în afara granițelor Ungariei. Este interesul comun al maghiarilor din Transilvania, inclusiv al celor care nu vor vota, pentru că stigmatul fraudei ne va afecta pe toți.

Voturile maghiarilor din afara Ungariei pot influența rezultatul alegerilor – un fapt care nu poate fi ignorat de partidele din Ungaria. Comunitatea maghiară din Transilvania este eterogenă cu opțiuni politice diverse: de stânga, liberală, ecologistă, conservatoare, indeciși. Cei care văd în noi un electorat nediferențiat, înregimentat într-un singur partid întăresc imaginea negativă a comunităților maghiare din afara Ungariei. Imaginea comunității trebuie adaptată la pluralismul ei caracteristic, iar pentru asta avem nevoie de dialog, de un spațiu public lipsit de constrângeri și, nu în ultimul rând, de respect reciproc”

Inițiatorii: Eckstein-Kovács Péter (fost ministru, consilier prerzidențial, în prezent avocat la Cluj), Fosztó László (antropolog clujean), Gáspárik Attila (Director general al Teatrului Naţional Târgu-Mureş) , Kozák Gyula (sociolog clujean), Magyari Nándor László (sociolog), Selyem Zsuzsa (preofesor universitar, scriitoare).

Articolul integral pe: g4media.ro

Foto: g4media.ro

Categories
Stiri

Braț la braț: Ungaria sub România in clasamentul Transparency International privind corupția în Uniunea Europeană

Potrivit Transparency International, în ciuda angajamentelor luate la nivel oficial, 131 de state din cele 180 analizate nu au făcut progrese semnificative în combaterea corupţiei, în ultimii 10 ani, iar România și Ungaria nu fac excepţie.

Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) reflectă modul în care experţi independenţi şi din mediul de afaceri percep corupţia existentă în sectorul public din 180 de state şi teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „deloc corupt”.

„Percepţia cu privire la corupţia din sectorul public din România este neschimbată de zece ani. Cu doar 45 de puncte din 100, România rămâne în rândul celor trei cele mai corupte ţări din Uniunea Europeană, alături de Ungaria (43 de puncte) şi Bulgaria (42 de puncte). Percepţia asupra corupţiei din sistemul public este similară nu doar de la un an la altul, ci şi prin comparaţie cu rezultatele din anul 2012, când ţara noastră avea 44 de puncte din 100”, au transmis reprezentanţii Transparency International.

La nivelul UE sunt însă şi state care au înregistrat diferenţe de peste 10 puncte în ultimul deceniu. Grecia şi Italia au câştigat câte 13 respectiv 14 puncte în perioada 2012 – 2021. Astfel că Grecia avansează de la 36 de puncte în 2012 la 49 de puncte în 2021, iar Italia de la 42 de puncte în 2012 ajunge în 2021 la 56 de puncte.

La polul opus se află Cipru şi Ungaria, care au pierdut 13 respectiv 12 puncte în ultimul deceniu, ajungând la 53 respectiv 43 de puncte în IPC 2021. Media la nivelul statelor UE rămâne la 64 de puncte.

Din analiza TI reiese că pandemia de COVID-19 a dat guvernelor ocazia să îşi extindă puterea executivă, să ascundă informaţii publice şi să restrângă din drepturile cetăţenilor. Pandemia a afectat transparenţa şi responsabilitatea inclusiv la nivelul statelor membre UE, expunând semne de îngrijorare cu privire la paşi înapoi făcuţi chiar şi de ţările din fruntea clasamentului IPC.

Categories
Internationale Stiri

De ce Ucraina nu poate miza pe sprijinul Ungariei în actualul său conflict cu Rusia

Ministrul de externe al Ungariei, Péter Szijjártó, a declarat miercuri că țara sa nu va sprijini Ucraina în conflictul pe care aceasta îl are cu Rusia în prezent, cât timp Kievul continuă să priveze minoritatea maghiară de drepturile ei. Oficialul a adăugat că Ungaria susține o relație de „respect reciproc” cu Moscova.

„Dacă ucrainenii nu renunță la aceste politici, posibilitățile guvernului ungar de a sprijini Ucraina, inclusiv în actualul conflict, sunt puternic limitate”, a spus șeful diplomației ungare într-o declarație acordată cotidianului Magyarnemzet, citată de agenția EFE.

Etnicii maghiari din Ucraina trăiesc „în privare de drepturi și, în unele cazuri, ajung să sufere hârțuire fizică”, iar „acest lucru este inacceptabil”, a spus Szijjártó, potrivit Agerpres.

La o reuniune cu omologii săi din statele membre NATO, desfășurată la începutul lunii, el calificase de asemenea ca „inacceptabil” faptul că guvernul de la Kiev folosește provocările din estul Ucrainei drept scuză pentru a continua să restrângă drepturile minorităților naționale, inclusiv ale etnicilor maghiari din Transcarpatica.

Cât despre relațiile Ungariei cu Rusia, în actualul context al tensiunilor militare de la frontiera ruso-ucraineană și al amenințărilor SUA și Uniunii Europene cu sancțiuni împotriva Moscovei în cazul unui atac asupra Ucrainei, Péter Szijjártó a menționat în declarația pentru Magyarnemzet că „interesul ungarilor constă în relații pragmatice și bazate pe respect reciproc cu Rusia”, adăugând că „dialogul nu are alternativă”.

Premierul ungar Viktor Orbán are programată pentru 1 februarie o întrevedere la Moscova cu președintele Vladimir Putin. Opoziția ungară i-a cerut să-și anuleze această vizită, considerând-o dăunătoare intereselor naționale ale Ungariei în situația actuală.

Sursă: digi24.ro

Foto: wilsoncenter.org

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Opoziția lui Orbán nu vede cu ochi buni întâlnirea acestuia cu Putin

Opoziţia din Ungaria i-a cerut premierului ultranaţionalist Viktor  Orbán  să-şi anuleze vizita programată pentru 1 februarie în Rusia, unde urmează să-l întâlnească pe preşedintele Vladimir Putin, deoarece consideră că această întrevedere afectează interesele ţării central-europene, transmite marţi EFE, citată de Agerpres.

„Considerăm că întrevederea prietenească (din 1 februarie) dintre Viktor  Orbán  şi preşedintele Putin afectează şi este contrară interesului naţional”, au transmis toate partidele de opoziţie, de la stânga eşichierului politic şi până la dreapta radicală, într-un comunicat comun dat publicităţii de cotidianul online Nepszava, citat de agenţia de presă spaniolă.

Comunicatul face referire la situaţia „acută şi tensionată” dintre Rusia şi Ucraina şi insistă că întâlnirea ar transmite mesajul că nu există o poziţie comună a ţărilor Uniunii Europene şi NATO în ceea ce priveşte linia politică faţă de Putin.

La reuniunea din 1 februarie este prevăzut ca Putin şi  Orbán  să discute, între altele, despre extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria, de la Paks, prin intermediul unui împrumut rus.

 Orbán  este cel mai apropiat aliat al lui Putin din UE şi se înţelege bine cu preşedintele rus, cu care împărtăşeşte valori conservatoare, naţionaliste şi creştine, scrie EFE, care aminteşte că Ungaria a criticat sancţiunile impuse de UE împotriva Rusiei după anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea.

Sursa: g4media.ro

Foto: dw.ro 

Categories
Opinii

După ce a fost decorat de Putin la Moscova, ministrul de externe al Ungariei a devenit avocatul Rusiei la NATO și în Europa

Preşedintele rus Vladimir Putin i-a conferit joi, 18 noiembrie 2021, ministrului ungar al Afacerilor Externe, Péter Szijjártó, Ordinul Prieteniei pentru contribuţia sa semnificativă la dezvoltarea relaţiilor bilaterale. Decretul a fost publicat pe portalul oficial de informaţii juridice al Rusiei: “Ministrului Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó i se acordă distincţia pentru marea sa contribuţie la dezvoltarea relaţiilor ruso-ungare şi a cooperării în domeniul industriei şi al investiţiilor”, precizează decretul prezidenţial.
Decorația Federației Ruse l-a marcat pe ministrul de externe ungar atât de mult, încât imediat a început să își pună talentul său incontestabil de orator și politician în slujba marelui vecin de la Răsărit. Dintr-o dată, Szijjarto se arată interesat de dialogul și cooperarea Rusiei cu NATO, UE și Ungaria, de parcă ar fi nu ministrul de externe al unui stat membru UE, ci emisar nemijlocit al lui Putin.
„Anul acesta, Ungaria a semnat cu Rusia două acorduri de o importanţă vitală: acordul cu privire la achiziţionarea unor vaccinuri salvatoare şi acordul cu privire la furnizarea gazului necesar pentru încălzire, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, în cadrul conferinţei de presă care a avut loc după şedinţa comisiei economice interguvernamentale Ungaria-Rusia, de la Obnyinsk.
În ceea ce priveşte cooperarea dintre Ungaria şi Rusia, Péter Szijjártó, copreşedintele maghiar al comisiei a spus că anul 2021 a fost unul mai reuşit ca oricând. Ungaria îşi continuă cooperarea pragmatică cu Rusia, “iar cei care nu vor asta sunt împotriva intereselor poporului maghiar”, a declarat ministrul.
Apoi, prin intermediul unui clip publicat pe pagina sa de Facebook, ministrul ungar de externe, a subliniat: “Pentru noi, maghiarii, şi pentru noi, central-europenii, este întotdeauna mai bine ca între vest şi Est să existe un dialog real şi respectuos”. În clipul realizat la întâlnirea NATO a miniştrilor de externe, care are loc în Letonia, şeful diplomaţiei ungare a subliniat că Ungaria nu are, în niciun caz, interesul apariţiei unui nou război rece sau chiar şi a unei alte psihoze de acest tip, a cărei instaurare ar dăuna grav intereselor de securitate naţională ale Ungariei.
Prin urmare, Ungaria sprijină toate acele iniţiative din cadrul NATO şi din cadrul Uniunii Europene care deschid câte un nou canal de comunicare între Est şi Vest, între Rusia şi NATO, între Rusia şi Uniunea Europeană, a spus Szijjártó.
Se pare că, de acum înainte, Rusia va avea un reprezentant în toate formatele de cooperarea UE și NATO, care va milita cu râvnă pentru ocrotirea și propășirea intereselor sale pașnice, împotriva psihopaților care vor război rece sau cum o fi el. Singurul semn de întrebare se referă la preț: să fie vorba doar de o decorație?
Sursa: hirado.hu

Categories
Internationale Stiri

„Este evident că drepturile ne sunt luate încetul cu încetul de o nouă specie, homo bruxellicus” – frânturi din discursul lui Viktor  Orbán la Congresul FIDESZ

Recent, a avut loc congresul FIDESZ în care premierul Ungariei, Viktor  Orbán, a fost reales președintele partidului. În timpul adunării, prim-ministrul ungar a ținut un amplu discurs cu privire la relația țării sale cu Uniunea Europeană. Între cele mai sensibile puncte atinse în discurs, se numără poziția față de imigranți și față de comunitatea LGBT, dar și atitudinea UE față de statele sale membre și față de alte state, precum China sau Rusia, cu care face afaceri în mod ipocrit. 

Mai jos, o parte din discursul premierului maghiar, publicat de Cotidianul.ro

„Ca și când epidemia și imigranții nu ar fi suficiente, avem și o rețea internațională condusă de la Bruxelles care vrea să impună taxe brutale pentru proprietăți și pentru automobile, mascate ca măsuri pentru protecția mediului. Vor să amenințe nu securitatea financiară a marilor multinaționale care distrug mediul, ci securitatea financiară a oamenilor simpli.


Situația este îngrijorătoare peste tot în Europa, dar în Ungaria este și mai gravă, pentru că aici vor avea loc alegeri, iar oponenții noștri cred în Bruxelles și vor să slujească Bruxellesul, nu interesele Ungariei. Încălziți-vă mai puțin, folosiți mai puțină apă, conduceți mai puțin, iar dacă nu faceți asta, atunci plătiți mai mult. Ne întoarcem în comunism, când Kadar spunea că nu chiflele sunt mai mici, ci fălcile sunt mai mari.


Entuziasmul nostru legat de comunitatea din care facem parte s-a prăbușit, iar UE este o umbră, o umbră în culorile curcubeului, a ceea ce a fost odată. Dacă va continua așa, va ajunge un peisaj selenar. Nu este suficient să ne apărăm în fața Bruxellesului, trebuie ca Bruxellesul să se reformeze.

Și chiar și această reformă nu va fi suficientă. UE trebuie să se reînnoiască total, dacă nu vrea să se dezmembreze. De aceea susținem inițiativa polonezilor și a președintelui Kaczynski de a reorganiza toată dreapta europeană.


Am aderat la UE pentru ne-au recomandat să ne integrăm. Părea o ofertă bună. Integrarea însemna să faci lucrurile împreună, în colaborare și cu prietenie. Am căzut de acord că doar anumite lucruri să fie decise la nivelul UE, restul rămânând de competența statelor. Nu vrem să fim înjugați de o altă dictatură, de data aceasta una occidentală.


Este evident că drepturile ne sunt luate încetul cu încetul de o nouă specie, homo bruxellicus. Nu trebuie să acceptăm pasiv toate planurile și proiectele Bruxellesului. Nu a fost vorba să renunțăm la părți importante din cultura noastră și din istoria noastră pentru niște presupuse ideologii și principii mai înalte.


În trecut, regiunea noastră a fost amenințată în special de Est, însă acum nu avem un conflict Est-Vest. Este un conflict Vest-Vest. Trăim acest conflict și situația este îngrijorătoare. Nu vom renunța la dreptul de a ne apăra frontierele. Nu vom renunța la dreptul de a spune nu imigranților. Și insistăm că, în Ungaria, căsătoria implică un bărbat și o femeie, tatăl este bărbatul, iar mama este femeia, iar copiii noștri trebuie lăsați în pace.


Vrem să fim suverani, nu să ne trezim în niște State Unite ale Europei. Integrare, da. Fuziune, nu. În trecut, niște republici libere au fost încorporate într-o alianță a Rusiei. Acum trebuie să cântăm imnuri de slavă Germaniei.


Statele baltice ne pot spune bine cum au arătat Statele Unite ale Estului, adică URSS. Sper că guvernul ce se formează acum în Germania își dorește o Germanie europeană, nu o Europă germană, unde Berlinul le spune celorlalți ce să facă.

Prieteni, UE așa cum arată astăzi este ruinată. Scopul nostru este să facem diferența. Nu vor scăpa ușor de noi. Vom rămâne în UE și vom cere schimbarea. Trebuie să ne opunem unificării mascate, pentru că nu este în interesul popoarelor Europei, ci doar în interesul elitelor, politicienilor, ideologilor, birocraților și liderilor marilor multinaționale.


Asta este lumea unchiului Gyuri Soros. Asta este armata lui. Ne opunem creării unei noi rase europene, care este politically correct, multiculturală, care spune că nu există diferențe de gen. 

Asistăm la aceste experimente pe oameni, iar fiecare țară are dreptul de a sta departe de ele.

După Europa, haideți să aruncăm o privire asupra întregii lumi. Modul în care economia lumii își mută centrul de greutate de la Vest spre Est are un impact decisiv asupra competiției dintre țări. Cei care nu s-au identificat cu propria țară, ci cu Vestul, au probleme în acest moment. 

Ungurii nu au făcut această greșeală. Ne-am considerat unguri, iar dacă aparținem Vestului este pentru că suntem unguri. Sunt ungur, deci sunt european, spunea Jozsef Antal.


În urmă cu 15 ani, 80% din toate investițiile din lume aparțineau Vestului și doar 20% erau cu capital din Est. Acum, după 15 ani, 70% sunt investiții din Est și doar 30% sunt din Vest. Nu ne bucurăm că țările vest-europene și SUA își pierd treptat rolul economic, însă aceasta nu reprezintă pentru noi o problemă de identitate, ci o sarcină.


Sarcina este complicată de faptul că suntem membri NATO, condusă de SUA, care se luptă cu puterile emergente din Asia, în special cu China. SUA vor ca UE, inclusiv ungurii, să-și reducă relațiile comerciale cu China.


Însă comerțul cu China este o mare afacere pentru toata lumea, proporțional cu forța economică a fiecărei țări. Prieteni, anul trecut, SUA au avut schimburi cu China mai mari decât cele ale UE, iar asta înseamnă că americanii ne cer să renunțăm la o oportunitate de afaceri de care ei profită din plin.


Cred că ar trebui să ne opunem acestei solicitări. În schimb, ar trebui să urmăm exemplul SUA și să construim cele mai bune relații economice cu Asia și cu China. 2019 a fost anul în care cele mai multe investiții nu au mai venit din Germania. Au venit din Est, din Coreea de Sud, iar în 2020 au venit din China. Acum, în 2021, din nou, Coreea de Sud și China își dispută primul loc.


Prieteni, dacă toată lumea face asta, atunci de ce ne torturează pe noi? O fac pentru că noi expunem ipocrizia Vestului, care critică China, și Rusia, desigur, însă fac mari afaceri cu aceste țări – vedeți cazul Nord Stream.


Interesul Ungariei este reprezentat de respect reciproc, de relații diplomatice bune, de investiții mai mari, de comerț intensificat. Nu avem motive să ne abatem de la această linie. Suntem unguri, nu proști care să servim interese străine, așa cum vrea stânga din opoziție.”


Foto: Cotidianul.ro

Categories
Internationale Stiri

Comisarul european pentru justiție consideră că în Ungaria există probleme în mai multe domenii care țin de drepturi și libertăți, iar mass-media se află în criză

Comisarul s-a aflat în Ungaria în perioada 10-12 neoiembrie 2021, în timpul vizitei sale purtând o serie de discuții cu reprezentanţi ai parlamentului, guvernului, justiţiei şi societăţii civile despre constatările raportului Comisiei din 2021 privind statul de drept. Comisarul a declarat că a ascultat părerea “ambelor părţi” din Ungaria, acesta întâlnindu-se atât cu Judit Varga, ministrul justiţiei, cât şi cu reprezentanţi ai opoziţiei, precum candidatul la postul de prim-ministru, Péter Márki-Zay, şi primarul general al Budapestei,
Gergely Karácsony.
Didier Reynders, comisar european pentru justiție a declarat recent că este evident legislaţia ungară contravine principiilor libertăţii din UE și că ar fi dezirabilă o schimbare a acestor legi. Acesta a precizat că diferite grupuri parlamentare şi organisme civile au semnalat aspectele analizate de către Comisia Europeană.
Didier Reynders a afirmat că se examinează funcţionarea sistemului judiciar, corupţia, situaţia din mass-media, respectiv mecanismele de control și echilibrare a puterilor în stat. Poziţia comisiei nu s-a schimbat fundamental în comparaţie cu cea anterioară – a adăugat el.
Comisarul a mai subliniat că se va analiza cum s-ar putea îmbunătăţi situaţia. De exemplu, sistemul judiciar ar putea fi dezvoltat prin soluţii digitale, platformele necesare fiind create în timpul epidemiei de coronavirus. El a menţionat ca un fapt pozitiv mărirea salariilor judecătorilor. Totodată a subliniat importanţa independenţei parchetelor şi
judecătoriilor.
Mass-media – opinează Didier Reynders – se află într-o situaţie de criză, atât din cauza epidemiei de coronavirus, cât și din cauza dificultăţilor financiare cu care se confruntă entitățile de presă. El a afirmat, totuşi, că Ungariei i se reproşează lipsa transparenţei datelor publice. Publicitatea are un impact serios asupra situaţiei economice a presei – a mai adăugat comisarul. Acesta consideră că ar fi important ca în consiliul mass-media să fie reprezentate multe partide. Comisarul a declarat, de asemenea, că mai multe state membre și-au exprimat îngrijorarea cu privire la violenţa împotriva jurnaliştilor.
Didier Reynders a precizat că raportul COM reprezintă o analiză şi nu un instrument pentru a impune sancţiuni. Scopul acestuia este un schimb deschis de opinii şi analiza posibilităţilor de dezvoltare a cooperării în diverse domenii – a spus el.
Cu toate acestea, consideră ca o necesitate fundamentală apărarea principiilor esenţiale ale Uniunii. Dreptul UE este primordial, iar hotărârile Curţii Europene de Justiţie sunt obligatorii – a evidenţiat comisarul.
Comisarul european a ținut să precizeze că scopul nu este crearea unor sisteme identice în
toate statele membre, dat fiind că tradiţiile istorice diferă. Totuşi, se doreşte asigurarea unor principii fundamentale, precum independenţa justiţiei, o necesitate stipulată în acordurile privind Uniunea Europeană.
La finalul vizitei, Didier Reynders a precizat că vor fi formulate recomandări la adresa Ungariei, acesta reiterând încurajarea Ungariei să se alăture Parchetului European, subliniind că acest lucru nu este, totuși, obligatoriu.

Sursa: hirado.hu.