Tag: maghiari

Categories
Cultura si lifestyle

Opinia unui secui, de Ziua Limbii Române: Statul român a făcut totul ca să nu iubesc limba română, să am o repulsie față de ea

Activistul Tudor Duică a postat pe pagina sa de Facebook un frumos text pe care i l-a dedicat profesorul Bakk Miklós, cu ceva timp în urmă, despre relația maghiarilor (secuilor) cu limba română. Redăm în integralitate acest text.

Iubesc limba română. Secui, vorbitor nativ al limbii maghiare, am învățat-o destul de târziu, abia în timpul facultății „limba țării” – nesocotind aici inițierea prin programele școlare elementare, gimnaziale și de liceu, școli în care predarea limbii și literaturii române a avut loc cu o eficiență foarte redusă (formală și superficială pentru noi, tineri din Secuime, care am văzut în limba română limba opresiunii, adică limba milițienilor și a secretarilor de partid).

Limba română m-a cucerit treptat. Mai întâi, creând capacitățile necesare pentru a se integra în viața profesională, apoi pentru a deveni consumator, e drept, mai rar, al bunurilor culturale românești, ca în final, după 1990 pentru a deveni participant în disputele publice.

M-a cucerit tocmai pentru că avea o suplețe și o expresivitate complet diferită, chiar opusă supleței și expresivității limbii mele materne. Se simțea în ea moștenirea latinității culte – o fi româna de azi urmașa unei latine vulgare, rural-regionalizate, totuși a păstrat puterea de abstractizare a unei limbi care a fost cândva universală. Această expresivitate a orizontului universalist moștenite (vizibil prin multitudinea conceptelor de origine latină în toate limbile europene) altoită în experiența existențială balcanică, plină de ambiguitățile necesare supraviețuirii, conferă românei de azi calitatea de ghid într-un imaginar colectiv care se cantonează mai mult în viața rurală și agrară, de unde extrage – cum spune Tudor Vianu – „o mulţime de locuţiuni cu o incontestabilă valoare stilistică, precum: a bate câmpii, a înţărca bălaia, a nu pricepe o boabă, a nu-i fi boii acasă”.

Maghiara, în oglindă, este o limbă mult mai sintetică decât româna, resursa ei de abstractizare constă în caracterul ei de limbă aglutinantă, folosește prefixe și sufixe, la care se adaugă un caracter fuzional (de unire a mai multor cuvinte, a morfemelor într-un singur cuvânt). Totuși, acest caracter nu a înzestrat maghiara cu valențe filosofice, expresivitatea dobândită, abstractizările se valorifică mai mult într-o dimensiune eseistică.

M-a cucerit limba română, deci, grație și acestei diferențe, prin puterea ei de a arăta o altă fereastră către expresivitate.

Legătura mea cu română trebuie înțeleasă, însă, în baza unui corolar special. Adevărul, probabil foarte intrigant pentru mulți, este că „meritele” pentru această legătură sentimentală cu limba română îmi revin mie și numai mie. Am reușit această „performanță” în contra a tot ce a însemnat statul român în modul de a folosi „limba țării”. Chiar și expresia „limba țării” mă intrigă. După mine nu numai română, dar și maghiara ar trebui să fie o „limbă a țării”. Doar și maghiarii, secuii sunt cetățeni băștinași în această țară, împreună cu limba și tradițiile lor. Și cum spune o veche zicală germană: omul e mai bătrân decât statul.

Statul român a făcut totul ca să nu iubesc limba română, să am o repulsie față de ea. În sfera publică limba română „s-a prezentat” ca o unealtă a dominației, ca o etichetă a aroganței statale față de lumea mea locală din Secuime.

În zilele trecute, participând la o masă rotundă pe teme istorice, un distins istoric din Brașov a spus un adevăr privind Transilvania de sud și românii din perioada Compromisului austro-ungar (1867-1918). Această zonă, spunea el, a rămas săracă, iar statul ungar a umplut sărăcia cu însemnele puterii sale. Am intervenit spunând: exact același lucru se întâmplă în Secuime. Subdezvoltarea este acoperită cu demonstrații de putere din partea statului, cu un război surd împotriva însemnelor locale, inclusiv prin negarea hilară a existenței regiunii prin sintagma „așa zisul Ținut Secuiesc”.

România oficială nu reușește să folosească limba română în Secuime (dar și în alte zone, compact locuite de maghiari), decât ca un atribut al puterii. Astfel lasă o umbră apăsătoare peste semnificația zilei de azi, Ziua Limbii Române, zi care, de altfel, ar putea fi o ocazie senină pentru toți în celebrarea unei expresivități moștenite.

(Profesorul Bakk Miklós, Prietenilor mei: Sandu Buciuman și Tudor Duică)

Categories
Stiri

Antal Árpád, despre aeroportul din Brașov: „Acest aeroport este și al nostru, al celor din județul Covasna”. Tamás Sándor: „Am făcut lobby politic. Este un interes foarte, foarte conturat din partea cetățenilor din județul Covasna”

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, însoțit de prefectul de Brașov, Mihai Cătălin Văsii, președintele Consiliului Județean, Adrian Ioan Veștea, dar și de președintele Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor și primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, a vizitat luni stadiul lucrărilor la Aeroportul Brașov.

„Clădirea şi tot ansamblul aeroportului din Brașov este un bun exemplu de iniţiativă locală, sigur, şi cu implicarea altor foruri – autorităţi locale, guvern, colegii din Covasna care au fost alături, de la nivelul Parlamentului. Însă este foarte important că această investiţie a pornit de jos, de la nimic.

Cred că este foarte clar pentru toată lumea că există o perspectivă în timp care poate fi cuantificată când acest aeroport îşi va deschide porţile şi care va fi un punct care va atrage turişti în plus pentru zona Braşovului, şi nu numai, ci şi pentru Covasna, Harghita, Mureş, poate chiar şi pentru Sibiu şi pentru Prahova.

Cred că acest model este important şi din punctul de vedere al mesajului pe care trebuie să-l transmitem, şi anume că, deşi implicarea instituţiilor autorităţilor centrale, de la nivelul guvernului, au fost importante, de la nivel local se poate face o asemenea investiţie, însă trebuie să fii foarte, foarte perseverent şi să ştii ce doreşti şi unde vrei să ajungi”, a declarat Cseke Attila.

Președintele CJ Covasna, Tamás Sándor, a vorbit în același context despre impactul pe care această investiție îl va avea chiar și asupra județului Covasna, nu doar din punct de vedere turistic, ci și economic.

„Interesul nostru este ca acest aeroport să funcționeze cât mai rapid și cât mai urgent. Am fost alături de cei din orașul și din județul Brașov de la începuturi. (…) Am făcut lobby politic, pot să spun asta public, pentru că este un interes foarte, foarte conturat din partea cetățenilor din județul Covasna, din partea autorităților. Acest aeroport înseamnă nu numai turism, ci și relansarea economică a zonei, pentru că se știe foarte clar că în jur de 60 de kilometri în jurul unui aeroport este o relansare economică”, a spus luni, la Aeroportul Brașov, și președintele CJ Covasna.

Despre importanța investiției pentru județul Covasna a vorbit și primarul din Sfântu Gheorghe, care a punctat că „acest aeroport este și al nostru, al celor din județul Covasna. Este un bun exemplu de cooperare locală și interjudețeană. Practic, începând din 2008, autoritățile din cele două județe am lucrat împreună pentru realizarea acestui vis, acestui aeroport, care va aduce dezvoltare atât pentru județul Brașov, cât și pentru județul Covasna. Avem nevoie de dezvoltare, avem nevoie ca turiștii să ajungă mai ușor la noi, ca întreprinzătorii să ajungă mai ușor la noi, pentru că dorim ca județele noastre să fie competitive”, a declarat Antal Árpád.

Chiar dacă luni nu s-au oferit termene privind momentul în care aeroportul va deveni oficial funcțional, președintele Consiliului Județean Brașov, Adrian Veștea, a precizat că în prezent se produc echipamentele de radionavigație, vorbind însă și despre criza mondială, de materiale, dar nu numai, care ar putea afecta acest demers. După acest pas, va urma ca autoritățile în domeniu (Poliția de Frontieră, ROMATSA, Serviciul Român de Informații) să delege reprezentanți care să ducă la operaționalizarea aeroportului.

Surse: covasnamedia.ro, kanald.ro.

Categories
Opinii

Mulți maghiari resping ideea de a se căsători cu români – o posibilă explicație

Mă străduiam acum vreun an să îl ajut pe un adolescent maghiar să învețe limba română. Îl trimisese la mine o prietenă, în ideea că eu, nevorbind limba lui, îl voi forța pe el să caute cuvintele de care are nevoie și, deci, să capete încredere în el că poate vorbi.

Și copilul chiar vorbea. Nu fluent, dar ne descurcam binișor în a ne înțelege unul pe altul. Mai prin semne, mai cu descrieri, mai cu puțină engleză, mai cu Google Translate când chiar nu se mai putea. Râdeam mult împreună și ne distram de felul în care conversăm. 

Într-o zi i-am spus pe un ton solemn: „Știi ce-ți trebuie ție? Îți trebuie o iubită româncă. Numai așa vei învăța românește foarte repede.”

„Nu se poate, doamna!”, mi-a răspuns el ca ars.

În mod firesc, l-am întrebat și de ce nu se poate, iar el, cu puțina română pe care o vorbea, mi-a explicat că familia lui nu acceptă ideea ca el să se căsătorească vreodată cu o româncă pentru că, în felul acesta, copiii și nepoții lui nu ar mai fi maghiari. 

Pe moment am rămas perplexă. Am simțit că privesc în ochi un îndoctrinat, un fiu al unor oameni incapabili să vadă doi metri mai departe de etnia lor. Mai, mai că în capul meu o luasem personal. Nu reușeam să nu mă întreb: „Cum adică să nu vrei o româncă? Dar ce-are?! Sunt atâtea familii mixte pe aici!”

N-am mai întrebat nimic. Am ales să tac și să accept punctul lui de vedere și, evident, pe cel al familiei lui. Nici nu prea aveam altceva mai bun de făcut. Mult timp, am păstrat un gust amar legat de ceea ce auzisem. Am fost chiar tentată să cred că șansa ca o prietenie între români și maghiari să fie una reală este, de fapt, inexistentă. 

Toate până într-o zi, când, amintindu-mi de băiatul maghiar și teoria lui, am reușit să văd lucrurile dintr-o altă perspectivă. Dintr-odată am realizat că el provine dintr-un neam de oameni pentru care identitatea este totul. Sunt oameni pentru care sintagma patrie-mamă este mai sfântă decât numele Fecioarei Mamă. Sunt oameni pentru care de la un fel de mâncare, la portul popular, de la un scriitor, la un sportiv, apreciază și laudă tot, doar pentru că e al lor. Tot ce e maghiar stă sub semnul sacralității și este pentru ei semn de mândrie. 

Și-atunci? Cum ar putea acești oameni să renunțe la ei, la neamul lor, la ceea ce sunt și îi definește, dar mai cu seamă, la ceea ce insistă să fie și să rămână? N-ar putea. Și, ca să își atingă acest obiectiv, de a păstra nealterat ceea ce sunt ei, de a nu se dizolva în alte nații și a nu se lăsa asimilați în niciun loc de pe pământ, nu este oare singura soluție să își formeze familii mai ales pe criteriul etniei? 

Sună absurd într-o lume a globalismului și tehnologiei care a redefinit granițele dintre oameni la scară mondială. Sună firesc dacă ne gândim totuși că globalismul nu e doar nou, ci e și ceva ce oamenii nu și-au dorit și încă se chinuie să digere. Realitatea este că, pentru ca oamenii să ajungă să se simtă cetățenii acestei lumi și atât, e nevoie să mai treacă niște secole care să modeleze noi mentalități. Până atunci, noi ne trăim viețile într-un secol post modern în care vechiul încă mai are un cuvânt greu de spus. Că e bine, că e rău, nu știm. Știm doar că lucrurile sunt așa cum sunt și nu putem decât să le acceptăm ca atare. 

Categories
Opinii

Rusaliile Catolice de la Şumuleu Ciuc, oportunitatea perfectă de exprimare a urii nestinse dintre români și maghiari

Mi-am dorit de multă vreme să particip la pelerinajul care se organizează anual la Şumuleu Ciuc de Rusaliile Catolice, chiar dacă eu am altă religie. Este o experiență pe care fiecare om ar trebui să o trăiască cel puțin o dată în viață. 

Ziua de sâmbătă, 4 iunie, a fost pentru mine memorabilă. Probabil că și un ateu ar fi impresionat să se afle în mijlocul unei adunări de sute de mii de oameni reuniți într-un singur loc pentru rugăciune. Are locul acela în el o încărcătură energetică aparte, care îți pătrunde în suflet și ți-l topește ca pe un cub de gheață. Mi-a plăcut atât de mult să fiu acolo, încât nici prin cap nu mi-a trecut să mă uit la detalii, să văd câte steaguri ale Ungariei flutură, câți români sunt, câți ceangăi, ce fac, cum cântă etc. Eram vrăjită de atmosferă și, știind că sunt la un eveniment religios, nu îndrăzneam măcar să amestec lucrurile între ele într-o manieră pe care creierul meu o consideră grosolană, blasfemică și profanatoare. 

Mirajul n-a durat însă prea mult. A fost destul să ajung în fața unui laptop ca să descopăr cât de mult mă depărtasem de o realitate care, de fapt, nu vrea să renunțe la orgolii, la steaguri, la poziționarea de tipul noi versus ei etc. În online, erau toate acolo. 

Am văzut comentarii de care m-am crucit și care chiar m-au scârbit. Și de-ale românilor, dar și de-ale maghiarilor. În timp ce primii erau deranjați de faptul că pe Dealul Șumuleu au fluturat prea multe steaguri ale Ungariei și steaguri secuiești, ceilalți erau indignați că li se fură sărbătoarea pentru simplul fapt că slujba a fost tradusă și în limba română. Ba chiar se arătau revoltați de amenințarea pe care o prezintă acest lucru pentru viitorul comunității maghiare de la noi. „Așa începe totul. Mai întâi se traduce în română , apoi totul va fi scris doar în română. În curând, credincioșii maghiari vor primi căști, apoi ni se va spune că toată lumea știe română, deci ce rost mai are să se mai traducă? Și uite așa, treptat, se va ajunge să se închidă și școlile cu predare în limba maghiară, cum s-a întâmplat cu Facultatea de Medicină de la Tg. Mureș.”, este un comentariu extras aleatoriu din valurile de comentarii de același gen, care au inundat Facebookul în aceste zile. 

Legat de același aspect al traducerii, au fost români care s-au arătat iritați de faptul că slujba se ține în maghiară și se traduce în română, când, de fapt, ar trebui să se țină în română și să se traducă în maghiară. Ce să zic? O nebunie de un grotesc indescriptibil. 

Pentru prima oară de când scriu și vorbesc despre relațiile dintre români și maghiari, mi-am dat seama că realitatea aceasta mă depășește total și că speranțele mele sunt aproape puerile. Este între români și maghiari o ură care nu va muri niciodată, care se manifestă recurent ca o acnee de care te credeai scăpat când coșurile purulente se ascundeau pe sub piele într-o stare latentă, pândind momentul optim în care să își scoată la suprafață capetele dezgustătoare și să îți arate că ele n-au fost vindecate niciodată. 

Și mai este între noi, românii, și maghiari un prag de netrecut, acela al diferențelor de mentalitate. În timp ce, pe cei mai mulți români, însemnele legate de patrie și neam îi lasă reci, pentru maghiari ele par să fie totul. Dacă un tânăr român se simte mai degrabă jenat să poarte un costum tradițional la cine știe ce sărbătoare, la maghiari, absolvenții de liceu se îmbracă mândri în costumele lor populare. Tradițiile și obiceiurile populare românești sunt moarte și îngropate de ani buni, iar cele rămase dispar văzând cu ochii – satele în care ele se mai păstrează obiceiurile din vechime au devenit niște oaze de atracție turistică. Și exemplele pot continua. 

Iau în susținerea acestei idei propriul meu caz. Când am plecat la Șumuleu, puteam să-mi iau cu mine orice steag voiam. Al României sau, cum a glumit o prietenă, al Olteniței (orașul meu natal). Nimeni, nimeni, nimeni nu m-ar fi oprit să o fac, dar mie nu mi-a trecut prin cap așa ceva. În primul rând, pentru că în capul meu, ceremoniile religioase nu au niciun motiv pentru care să fie asociate cu însemnele etnice sau statale. La urma urmelor, lui Dumnezeu nu îi pasă de etnia noastră, iar Biserica nu mai este de mult o putere în stat – cel puțin la nivel oficial. În al doilea rând, pentru că, deși ador să fiu româncă, identitatea mea nu mi-o etalez prin raportare la niște însemne. 

Este atât de mare diferența aceasta de mentalitate, încât se poziționează ca obstacol între noi și ei – căci, oricât nu-mi place mie să recunosc și să admit asta, rămânem pentru totdeauna noi și ei, dacă nu chiar noi versus ei. Și ca să închei seria acestor argumente care țin de mentalitate și de neputința de a-i înțelege pe ceilalți din cauza ei, mai spun atât: în urma glumei făcute despre steagul Olteniței de către prietena mea, mi-am dat seama că eu habar n-am dacă Oltenița o avea vreun steag. Aveam în ochii minții, destul de vag, imaginea stemei orașului, pe care o văzusem pe clădirea primăriei, dar care nu a trezit în mine nimic. Pentru că așa suntem noi, românii – cu excepțiile pe care eu încă nu le-am întâlnit. Însemnele statale românești capătă valoare pentru noi mai ales atunci când nu le vedem la conaționalii noștri de altă etnie, pe care am vrea să-i vedem îndrăgostiți și atașați sentimental de ele, cum noi înșine nu suntem.

Categories
Stiri

Roadele unei campanii bine făcute: județul Harghita și municipiul Miercurea-Ciuc sunt pe primul loc la autorecenzarea pentru Recensământ

“Eu nu ştiu cât de mult dumneavoastră conştientizaţi lucrul acesta, dar sunteţi un exemplu pentru toată ţara şi trebuie să fiţi foarte mândri pentru ceea ce aţi obţinut. Prin urmare, am vrut să aflăm dintre secrete (…) şi am aflat că, de fapt şi de drept, secretul constă foarte mult în munca depusă în spate de către autorităţi, de către gospodarii care au grijă de municipiul Miercurea-Ciuc, care au grijă de judeţ. Iar această colaborare dintre instituţiile din administraţia publică locală a avut, într-adevăr, un ecou foarte, foarte bun în rândul oamenilor, pentru că i-a făcut să înţeleagă cu adevărat de ce este important recensământul, de ce este important, într-adevăr, să răspundem, la recensământ, de ce este important să ne autorecenzăm”, a declarat Silvia Pisică, coordonatoarea Unităţii de Coordonare şi Implementare a Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2021.

Într-o conferinţă de presă susţinută la Miercurea-Ciuc, după o întâlnire pe care a avut-o cu primarul municipiului, Korodi Attila şi cu preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, coordonatoarea UCIR a precizat că a vrut să vină în zonă pentru a vedea care a fost strategia folosită de autorităţi care a dus judeţul pe locul doi pe ţară la autorecenzare, iar municipiul pe primele cinci locuri la nivel naţional, după ce, în urmă cu patru săptămâni, acestea se aflau sub media naţională.

Totodată, Silvia Pisică a punctat faptul că statisticile de recensământ au ca scop dezvoltarea nivelului de trai al comunităţilor şi nu au de-a face “cu fiscul, cu altă administraţie sau cu justiţia”.

Primarul municipiului Miercurea-Ciuc, Korodi Attila, a declarat că 66% dintre locuitorii oraşului s-au autorecenzat şi a vorbit despre campania derulată în ultima lună, pentru creşterea numărului celor care completează chestionarele.

“Am avut o ţintă foarte precisă, să ajungem la peste 50% şi cu implicarea comunităţii locale, cu o comunicare foarte bună, cu parteneri sociali, începând de la asociaţiile de antreprenori până la bisericile tradiţionale, şcolile, organizaţiile neguvernamentale, am ajuns să existe o abordare foarte corectă şi pragmatică a acestei perioade. Şi familiile au reuşit să îşi dea seama de importanţa acestei perioade. 66% este chiar un rezultat foarte bun şi mulţumim tuturor din Miercurea-Ciuc pentru acest efort, pentru că a fost un efort al lor, pentru că până la urmă trebuia să facă un pas pe care nu îl fac în fiecare zi, nici în fiecare an. A fost prima oară când oamenii au trebuit să parcurgă o perioadă şi să facă paşi pentru autorecenzare. Campania din Miercurea-Ciuc a făcut parte dintr-o campanie judeţeană, integrată. Pentru noi a fost foarte important să avem o abordare, în care cum am zis, indiferent dacă eşti maghiar sau român sau rom, dacă eşti luat în recensământ cu identitatea ta proprie, asta aduce o plus valoare adăugată la nivelul comunităţii şi a politicilor publice care vin în anii următori”, a declarat Korodi Attila.

Potrivit primarului, campania construită pentru oraşul Miercurea-Ciuc a ajutat şi celelalte localităţi din judeţ şi chiar din judeţul Covasna.

La rândul său, preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, consideră că rezultatele bune obţinute în campania de autorecenzare arată spiritul civic al unei comunităţi şi sunt un barometru foarte clar asupra încrederii populaţiei în instituţiile implicate, apreciind, totodată, şi colaborarea dintre instituţii şi primării.

Directoarea Direcţiei Judeţene de Statistică, Abos Maria, a punctat faptul că strategiile derulate în judeţ arată faptul că oamenii au încredere în autorităţi şi au început să înţeleagă că nu tot ceea ce se vehiculează pe reţelele de socializare trebuie crezut. În urmă cu patru săptămâni, procentul de autorecenzare din judeţul Harghita era în jur de 14% şi a ajuns, în prezent, la 62,5%.

Categories
Opinii

Lucian Mândruță: pentru sufletul maghiarilor din România suntem într-o competiție

Într-o postare pe Facebook, jurnalistul si influencerul Lucian Mândruță prezintă ceea ce ar fi, in opinia sa, soluția pentru eternul scandal ce ține de manifestările identitare ale maghiarilor din România, si anume determinarea acestora să iubească sincer România, fără a opune naționalismului lui Viktor Orbán un naționalism autohton.

Redăm cuvintele lui Lucian Mândruță:

“O sa enervez pe toata lumea, dar trebuie sa va spun:

Pentru sufletul maghiarilor din Romania suntem intr-o competitie, nu stiu daca realizati.

E o competitie a seductiei, intre statul roman + cetatenii de etnie romana si statul maghiar si politicile lui Victor Orban.

De ce seductie? Pentru ca, daca ne dorim ca ei sa fie cetateni responsabili ai acestei patrii, trebuie sa-i facem s-o iubeasca sincer. Nu doar sa declare asta, nu sa se prefaca.

Trebuie sa indrageasca Romania si romanii. Mai mult decat pe proprii lor frati, de aceeasi etnie, care conduc statul vecin.

Putem face asta vorbind urat de ei si dand de pamant cu tot ce fac legat de identitatea lor? Putem sa ni-i apropiem cantandu-le la ureche “noi suntem stapani!”?

Eu cred ca nu. Odata pentru ca intr-o tara libera nimeni nu mai este stapanul nimanui. NIMENI.

Si-a doua oara pentru ca unui nationalism nu i te opui cu un alt nationalism. Ci cu o ideologie statala inclusiva, in care sa aiba loc si ungurul, si neamtul, si romul si tatarul. Cu o identitate comuna, in care fiecare sa adauge o parte. Nu cu o identitate fortat neaosa, la care ceilalti sa vina si sa faca temenele.

Romania trebuie sa-si cucereasca minoritatile cu dragoste. Nu cu batul. Nu cu bata. Si mai ales nu cu nationalisti ne-educati, lipsiti chiar de baza culturii romane, dar cu priviri fixe si slogane de galerie.

Acestea fiind spuse, pozitia mea e clara: cand reprezentam Romania, cantam imnul ei.

Cand vrem sa cantam in privat sau in public in afara unei manifestari oficiale, e treaba fiecaruia ce canta.

Libertatea este numele tarii pe care o putem iubi cu totii.

Multumesc! Koszonom!”

Sursa: Facebook Lucian Mândruță

Categories
Internationale Nationale Stiri

Kelemen Hunor califică drept corectă politica Ungariei din ultimul deceniu 

Președintele UDMR, Kelemen Hunor a declarat marți că politica Fidesz din statul vecin a fost una corectă în ultimii 10 ani. El a precizat totodată că numărul voturilor prin corespondență în Transilvania a crescut cu 24% față de alegerile din urmă cu patru ani, iar numărul celor care și-au exercitat dreptul de vot la consulate și au cerut buletinele de vot acolo a crescut și el, ceea ce confirmă că maghiarii apreciază la unison această politică.

„Acest lucru înseamnă că interesul pentru competiția din Ungaria a crescut, ceea ce consider că este un semn bun. Maghiarii din Transilvania, care au și cetățenie maghiară, și-au putut exprima prin votul lor opinia cu privire la relația pe care guvernul maghiar a cultivat-o și construit-o cu comunitățile de dincolo de graniță”, a mai spus liderul UDMR.

Potrivit lui Hunor Kelemen, sprijinul de aproape 94% pentru Fidesz-KDNP în străinătate confirmă faptul că schimbarea de paradigmă în politica națională din ultimul deceniu este considerată a fi cea corectă de către maghiarii care trăiesc în afara granițelor.

„Mă gândesc aici la elemente care nu pot fi cuantificate: posibilitatea dublei cetățenii, solidaritatea și sentimentul de apartenență. Acestea sunt mai emoționale, vorbesc cu inima. Este un lucru pe care opoziția maghiară probabil că nu l-a înțeles și nu îl înțelege”, a declarat președintele UDMR.

El a adăugat că victoria cu două treimi este importantă pentru că oferă guvernului maghiar o mare legitimitate într-un moment dificil, când trebuie să lucreze într-un mediu politic european și global schimbat.

Citește articolul integral pe: g4media.ro

Foto: capital.ro

Categories
Stiri

Mesajul lui Klaus Iohannis pentru 15 martie: maghiarii din România au un rol semnificativ în dezvoltarea țării noastre

Președintele Klaus Iohannis a transmis anul acesta, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, un mesaj care i-ar putea oferi șansa de a-și reabilita imaginea în rândul conaționalilor noștri, după ce imaginea sa în rândul maghiarilor din România a avut de suferit după episodul „Jó napot kívánok, PSD”.

„În această zi în care maghiarii de pretutindeni îşi reafirmă identitatea şi ataşamentul pentru locurile natale, urez sănătate, pace şi prosperitate cetăţenilor români de etnie maghiară din România. Folosesc acest prilej pentru a sublinia contribuţia importantă pe care minoritatea maghiară o aduce societăţii noastre, pentru a aprecia rolul ei semnificativ în implementarea proiectelor care stau la baza dezvoltării țării noastre.

Prin hărnicie şi prin tradiţii pe care le menţin mereu vii, maghiarii au îmbogăţit cultura Europei şi patrimoniul umanităţii. Şi dacă, în mod firesc, identităţile ne diferenţiază, valorile pe care le împărtăşim sunt punţile trainice care ne apropie. Ele ne unesc în jurul democraţiei, libertății și demnității umane.

Suntem păstrătorii unui tezaur de valori umaniste și ne revine răspunderea să transmitem noilor generaţii exemplul şi practica, mereu dezvoltată şi cultivată, a bunei convieţuiri. Educarea tinerilor în spiritul respectului pentru celălalt, preţuirea diversităţii etnice şi confesionale, respingerea discursului incitator la ură, cultivarea dialogului intercultural, interetnic şi interconfesional sunt tot atâtea obiective în care comunitatea maghiară din România se regăseşte, împreună cu întreaga societate”, a transmis Administrația Prezidențială într-un comunicat, prin care au fost transmise mesajul și urările de bine către toți cetățenii români de etnie maghiară.

Sursa: covasnamedia.ro

Categories
Nationale Stiri

Revoltă a secuilor pe Facebook: „Interesele cui le reprezintă UDMR?”

O postare făcută de Kelemen Hunor pe pagina sa de Facebook a încins spiritele între urmăritorii liderului UDMR, după ce aceștia au aflat că, la recensământul de anul acesta, vor avea o singură opțiune privind apartenența etnică, respectiv aceea de maghiar. Secuii și ceangăii se simt nedreptățiți și cer boicotarea recensământului. 

Deși este vorba doar de un proiect al Hotărârii privind forma și conținutul instrumentarului Recensământului Populației și Locuințelor din România în anul 2021, oamenii care din punct de vedere identitar se consideră secui sau ceangăi se simt lăsați pe dinafară și consideră să UDMR nu le mai reprezintă interesele. 

„Conform nomenclatorului etniilor, națiunea maghiară din Ardeal este nominalizat într-o singură rubrică 1100 ! doar cea de maghiar, pe când românii au 7 subdivizii, romii 14, germanii 6, ucrainienii 5, etc. De-a lungul istoriei natiunea maghiară din Ardeal a fost mentionat a fi format din maghiari, secui și ceangăi. Interesant astăzi UDMR a omis cu bună credință aceste subdiviziuni, al cărui scop ascuns și elocvent este ȘTERGEREA indentității regionale de secui, implicit dorința de autonomie regională, a identității sale clare prin simbolurile sale și a culturii specifice.

Pentru prima dată după 32 de ani a ieșit la suprafață în mod clar și evident că formațiunea politică UDMR niciodată NU a servit în mod clar interesele maghiarilor din Transilvania, mereu a mimat prefăcându-se că marea familie a maghiarilor este politica lor de căpătâi….adevărul, NIMIC concludent nu a realizat pentru ei”, spune într-o postare publică bilingvă László B., unul dintre sutele de etnici maghiari nemulțumiți.

Acuzațiile și scenariile posibile din spatele unei astfel de decizii curg râu. De la persoane care afirmă că în spate este doar mâna serviciilor secrete, care se tem de o posibilă autonomie locală în zona locuită de secui, la oameni care se simt discriminați și folosiți de UDMR doar pentru vot, toți încearcă să înțeleagă de ce etnicii maghiari sunt singurii care nu au diviziuni. 

Există, firește, și „voci” care lansează argumente în apărarea UDMR, între care acela că, indiferent de subdiviziune, maghiarii vorbesc o limbă comună și asta îi unește identitar într-un singur grup. 

Conform afirmațiilor făcute de unii dintre comentatori, au fost înaintate deja petiții cu privire la acest aspect, pe care oamenii îl vor rectificat rapid. 

Interesant este faptul că liderul UDMR sau vreun alt reprezentant al formațiunii politice nu a luat încă o poziție oficială în acest sens. În mod normal, cei care se simt nedreptățiți ar fi trebuit să primească cel puțin o explicație privind decizia de a omite secuii din formular și de a trece ceangăii la alte etnii, alături de chinezi și găgăuzi. Dar, nefiind încă prea târziu, ne putem aștepta la o revenire asupra deciziei sau, în cazul cel mai neplăcut, la o justificare. 

foto: legestart.ro

Categories
Fara categorie

Cum i-au contrazis românii așteptările unui turist originar din Budapesta 

Un tânăr originar din Budapesta a vizitat România, unde a avut prilejul să descopere câteva orașe de care s-a îndrăgostit, dar și să constate că românii nu sunt atât de ostili pe cât se crede în rândul cetățenilor din țara vecină. Turistul maghiar a promis că revine anul viitor pentru o vizită în București și un sejur pe litoralul românesc. 


Nagy Zsolt a rămas plăcut surprins de România şi de cele două oraşe în care a petrecut câteva zile. Recunoaşte că, înainte de a veni în România, i s-a recomandat de către mai multe cunoştinţe „să se gândească de două ori înainte” şi i s-a spus că va fi înjurat şi tratat urât pentru simplul fapt că e maghiar. În realitate, spune el, lucrurile nu au stat nici pe departe aşa. Din contră, Nagy spune că s-a simţit foarte bine în România şi că şi-a făcut prieteni.  

„Am intrat în ţară undeva aproape de Timişoara şi am petrecut câteva zile la Deszo şi la Janos, doi prieteni maghiari care locuiesc acolo. Când m-am întors din Cluj, am trecut din nou pe acolo şi am prins două zile din Zilele Maghiare din Timişoara. Acolo venit foarte multă lume şi nu numai maghiari, ci şi români. A fost o atmosferă plăcută, total diferită de ce mi s-a spus că mă aşteaptă”, spune el. 

În Timişoara i-a cunoscut şi pe George şi Laura, doi tineri români cu care s-a împrietenit. „Timişoara e un oraş frumos, are arhitectură foarte asemănătoare cu oraşele de la noi din Ungaria. Şi oamenii seamănă, iar în Timişoara sunt foarte mulţi maghiari. Dar aş vorbi în primul rând despre românii pe care i-am cunoscut. Oameni serioşi, simpatici şi foarte de treabă. Prin Ungaria se mai vorbeşte de Transilvania Mare, care include şi Timişoara şi care ar fi fost maghiară, dar înţeleg că şi în România se discută acest subiect. Ei bine, habar nu am a cui a fost Transilvania, dar ştiu că m-am înşelat în privinţa românilor. Majoritatea sunt oameni de treabă”, a scris el pe Facebook. 

Din Timişoara, tânărul ungur s-a dus la Cluj. Şi aici a fost impresionat de oraş şi de oameni şi a cunoscut câţiva români cu care s-a împrietenit. „În Cluj am fost la Andreea, o tânără maghiară care locuieşte într-un cartier sus pe un deal, într-o zonă superbă a oraşului. De fapt, oraşul Cluj e superb, e înconjurat de dealuri şi de munţi, iar clădirile din zona centrală te duc cu gândul la Budapesta şi Viena. Aici i-am cunoscut pe Mihai şi Cristian, doi români simpatici. Cristian e soţul Andreei şi am putut să văd cu ochii mei că ungurii şi românii pot să aibă familii frumoase şi să se înţeleagă exemplar”, a mai scris el. 

Din Cluj, Nagy Zsolt ar fi vrut să ajungă şi la Bucureşti, dar până la urmă a decis să amâne şi să viziteze capitala României anul viitor. S-a întors în schimb la Timişoara, unde a luat parte la evenimentul Zielelor Maghiare din Timişoara. „La vară vreau să merg pe litoralul românesc şi să mă opresc câteva zile şi la Bucureşti. Am văzut nişte imagini pe Youtube cu Bucureştiul şi mi-au placut mult”, a adăugat el.

   
Sursă: adevarul.ro

Foto: stiridetimisoara.ro