Tag: covid-19

Categories
Locale Stiri

Realitatea de după izolare: în Covasna aproape 20% din angajații din sectorul public și privat au fost trimiși în șomaj tehnic

Conform unui sondaj IRES, publicat luni de Radio Europa Liberă România, 67% dintre români consideră că izolarea la domiciliu a fost justificată, iar 72% ar fi dispuși să o reia în condițiile în care numărul cazurilor de infectare cu COVID-19 ar crește alarmant. Respondenții care ar fi de acord cu revenirea la izolarea la domiciliu sunt în proporții mai ridicate decât media femeile, tinerii între 18 și 35 de ani, cei care locuiesc în Transilvania și Banat, care nu au venit sau care au venituri lunare de cel mult 2.500 de lei, dar și votanții PNL și cei ai Alianței USR+PLUS.

Procentul celor dispuși să repete episodul de ședere acasă este neanticipat de mare, având în vedere consecințele pe care aceasta le implică la nivel economic. Decizia oamenilor este cel mai probabil luată în funcție de experiențele personale în privința situației financiare proprii, care refuză să privească lucrurile și dintr-o perspectivă macro.

În județul Covasna, de pildă, conform declarațiilor făcute de directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Covasna, Kelemen Tibor, procentul persoanelor trimise în şomaj tehnic în perioada pandemiei este de până la 20% din numărul total al celor cu contract individual de muncă, printre acestea numărându-se atât angajaţi din sectorul public, cât şi privat (sursa WeRadio). E un procent mare? E mic? Cine poate decide și în funcție de ce? În orice caz, este un procent liniștitor, dacă luăm în calcul numărul atât de mare al celor care ar opta o dată în plus pentru izolarea la domiciliu. Dacă respectivul procent ar fi fost cu mult mai mare, putem presupune că oamenii ar fi ajuns la concluzia că este de dorit să muncească, luându-și toate măsurile de protecție, decât să mai stea acasă pentru cine știe cât timp cu prețul de a vedea economia rostogolindu-se vertiginos la vale.

20% ar putea părea un procent mic. Cu toate acestea, numai AJOFM Covasna i-a solicitat Ministerului Muncii majorarea cu 5,5 milioane de lei a bugetului pentru acoperirea plăţilor persoanelor aflate în şomaj tehnic. Unde ar duce din punct de vede bugetar o eventuală prelungire și creștere a numărului de persoane trimise în șomaj tehnic? În plus, efortul nu este numai financiar, ci și extrem de solicitant pentru angajații AJOFM. „Nu e uşor, volumul de muncă este foarte mare, trebuie să fim foarte atenţi, urmărim să nu se facă plăţi duble, apar multe erori şi, de asemenea, situaţii tensionate cu beneficiarii, pe care trebuie să le soluţionăm. (…) Trebuie să se înţeleagă faptul că noi gestionăm banii statului, nu sunt banii noştri şi trebuie plăţile trebuie făcute în mod legal. Curtea de Conturi deja a solicitat baza de date şi începe controalele pentru a vedea cum s-au plătit şi gestionat aceste sume de bani care vor fi descărcate de la Uniunea Europeană”, a declarat Kelemen Tibor, care a asigurat că bani există și se pot depune în continuare dosare aferente şomajului tehnic.

Mirela Cara Dragu

Categories
Internationale Stiri

Factori surprinzători pentru incidenţa COVID-19: etnia şi apartenenţa la minoritate

Mai multe studii realizate în ultima perioadă lasă să se înţeleagă că, pe lângă factorii de risc binecunoscuţi care pot creşte incidenţa COVID-19 pentru populaţie (vârsta înaintată, afecţiuni cronice, obezitate etc.) există aspecte foarte importante care trebuie luate în seamă atunci când sunt stabilite categoriile vulnerabile, şi anume etnia şi apartenenţa la minoritate, fie că vorbim de afro-americani sau de romii din Europa Centrală şi de Est.

În statul american New York, persoanele de culoare reprezintă 18% din totalul populației, dar 33% din spitalizări. În Louisiana, această minoritate reprezintă 33% din populație, dar 70% din decese. Michigan, Illinois, Arizona, Utah și multe alte state americane raportează proporții similare; și nu e doar o problemă americană.

Oriunde ne uităm, minoritățile par să fie afectate disproporționat de această boală și acest lucru trebuie luat în seamă atât în statistici, cât și în strategiile naționale, spun cercetătorii internaționali.

Ce factori fac ca anumite minorităţi să fie mai afectate de pandemie

România e o țară care încă nu știe cum să se împace cu minoritățile sale. Fie că e vorba de certurile regulate pe tema Ardealului ori de rasismul colocvial pe tema romilor, românii nu sunt cei mai toleranți oameni. Acest lucru nu este însă o justificare pentru ignorarea problemelor la care minoritățile sunt expuse în fața COVID-19. 

În toată lumea, se sugerează din ce în ce mai mult că minoritățile sunt expuse la riscuri suplimentare, dar de unde vin acele riscuri? Un studiu recent, condus de Julia Raufman de la Universitatea din Boston, a analizat corelarea dintre expunerea la COVID-19 și factorii medicali și sociali care ar putea fi relevanți.

Conform studiului, factorii medicali nu sunt suficienți pentru a explica aceste diferențe. Dintre americanii sub 65 de ani, 33% dintre cei de culoare au un factor de risc asociat COVID-19, comparat cu 27% pentru americanii albi, și 42% pentru cei de origine amerindiană. Sunt diferențe semnificative, dar nu suficiente pentru a explica discrepanțele observate. În schimb, studiul a concluzionat că factorii sociali ar putea juca un rol mult mai mare.

Cel puțin în SUA, veniturile mici se corelează foarte bine cu expunerea la COVID-19. Oamenii cu venituri mai mici tind să aibă locuințe mai aglomerate, joburi care nu pot fi făcute de acasă, precum și să folosească transportul în comun. Toți acești factori cresc expunerea și riscul de infecție.

Un caz important, și potențial important și pentru România, este cel al populației Navajo. Aproximativ 30% din Navajo care locuiesc în rezervații nu au acces la apă curentă, o cifră comparabilă cu România. Această problemă face spălarea mâinilor dificilă, iar spălatul pe mâini e una din principalele noastre arme împotriva coronavirusului.

Romii din România intră în pandemie asemenea minorităților din SUA, cu un risc sporit. Atât factorii medicali cât și cei sociali par să sugereze că minoritățile sunt mai expuse virusului, și cel puțin empiric, datele susțin această ipoteză. 

Soluții, nu stigmatizare

În Europa trăiesc aproximativ 10 milioane de romi. Mulți trăiesc în cartiere dens populate și case supraaglomerate. Mulți au venituri precare și nu au acces la apă curentă. Asta înseamnă că măsurile (atât sanitare, cât și de distanțare socială) necesare pentru combaterea răspândirii virusului sunt mult mai dificil de implementat în aceste comunități.

Mai mult, carantina impusă în ultima perioadă a pus și mai multă presiune economică tocmai pe comunitățile vulnerabile și soluțiile oferite de guvernanți par să evite realitatea țepoasă a acestor localități. 

În media, aceste comunități sunt deseori prezentate prin prisma reportajelor senzationaliste și polarizante, în loc să fie prezentate problemele reale cu care acestea se confruntă.

România nu e singura care se confruntă cu această temă. Mai multe țări europene tratează comunitățile de romi ca potențiale focare de boală, încercând pe cât posibil să le izoleze.

În mai multe orașe din Bulgaria și Slovacia, cartiere întregi locuite predominant de romi au fost băgate cu forța în carantină. În Sofia, două astfel de cartiere au fost izolate cu excepția unor puncte de acces verificate de poliție. 

Ministrul de interne bulgar Mladen Marinov spunea, când s-a introdus măsura, că este nevoie să „convingă” aceste comunități pentru binele restului oamenilor. Chiar și trecând peste natura discriminatorie a acestor măsuri, autoritățile nu au asigurat măsurile necesare de igienă.

Un raport recent pe această temă, publicat de Open Society Foundations, scria că, din păcate, comunitățile rome sunt mai degrabă vizitate de poliție și soldați decât de asistente și medici. Trebuie spus însă și că, în România, mai multe comunități de romi au fost izolate de poliție și jandarmerie după ce mai mulți locuitori au refuzat să rămână în izolare. 

Chiar dacă există o anumită justificare, aceste măsuri de securitate nu au fost însoțite de măsuri sanitare și sociale. Mai mulți oameni au fost lăsați fără apă sau medicamente.

Zeljko Jovanovic, unul dintre autorii raportului Open Society Foundations

Deși condițiile de viață ale romilor sunt cunoscute de multă vreme, s-au luat puține măsuri pentru sprijinirea acestor comunități și acest lucru ne-ar putea afecta pe toți. Ne-am obișnuit, poate, să le ignorăm. Dar dacă facem asta acum, nu ajutăm decât la răspândirea virusului.

Soluțiile nu sunt simple și nu le vom discuta aici. Există însă un lucru simplu pe care România l-ar putea face, măcar pentru a înțelege mai bine situația.

Consemnați etnicitatea, cer specialiștii

Rasa și etnia sunt, fără îndoială, subiecte delicate și nu doar în România. În Marea Britanie, spre exemplu, Scoția și Anglia nu sunt deloc de acord în legătură cu menționarea etniei pe certificatul de deces și în statistici sociale.

În Anglia această informație e considerată sensibilă și nu este publicată, în vreme ce Scoția publică regulat astfel de date. Poziția Angliei e greu de înțeles, având în vedere că cercetătorii au publicat de ani buni dovezi că astfel de statistici ajută la înțelegerea și reducerea inegalităților sociale. Un grup de cercetători britanici a cerut, recent, ca astfel de informații să fie trecute pe certificatele de deces, mai ales în contextul pandemiei.

Anglia este una din țările care încearcă în mod activ să înțeleagă de ce minoritățile par să sufere mai rău de pe urma coronavirusului, dar s-a ciocnit de o problemă: nu are toate datele. Practic, nu toate cazurile menționează etnia pacientului și deci nu se știe sigur câți fac parte din care etnie.

E de înțeles că în formularele pe care le completăm zi de zi, etnia e complet irelevantă și poate fi folosită discriminatoriu. Dar în acest caz, scriu Siobhan Morris și Olivia Stevenson de la University College London, e absolut obligatoriu să se consemneze etnia pacienților.

Doar dacă adăugăm etnia pe toate certificatele de deces vom avea o imagine clară asupra impactului suferit de cei din minorități etnice.

Siobhan Morris și Olivia Stevenson:

În România, de asemenea, nu există statistici clare despre efectul asupra minorităților. Nici nu știm cu siguranță câți romi trăiesc în țară, pentru că mulți evită să-și declare etnia de teamă că vor fi discriminați. 

E foarte posibil ca și în România, la fel ca în alte țări, minoritățile să sufere disproporționat de pe urma pandemiei — dar nu știm, pentru că nu există date clare pe această temă. 

Nu există statistici clare pe multe domenii, din păcate. Accesul la date transparente și clare nu a fost niciodată mai important, dar fie din neglijență, incapacitate sau rea-voință, statul român nu a prioritizat transparența în epoca noului coronavirus.

Sursa: libertatea.ro

Categories
Locale Opinii

COVID-19: În Covasna, pandemia a sporit hoția

Pe vremea când lucram ca jurnalist local în județul Covasna, dezvoltasem împreună cu colegii de breaslă fel și fel de glume despre cum în zona aceasta oamenii nu prea săvârșeau fapte care ar fi putut genera știri cancanistice. Rata infracționalității era scăzută comparativ cu alte județe, ceea ce, dincolo de glumele de redacție, ne dădea o stare de confort psihic și de siguranță.

Pe durata perioadei de izolare impusă de autorități la nivel național, am observat însă că în presa locală au apărut surprinzător de multe vești despre furturi și abateri de la litera legii, care par să contrazică declarațiile oficiale conform cărora, la nivel național, rata infracționalității a scăzut simțitor.

Numai de la începutul lunii mai, în presa locală am citit despre cel puțin patru situații de fapte ilicite, fie că a fost vorba de spargerea unor magazine din mediul rural, de condus fără permis și sub influența băuturilor alcoolice sau de deținere și trafic de droguri. Acum, când oamenii se deplasează numai în caz de nevoie urgentă și numai cu declarații pe proprie răspundere privind motivul deplasării de la domiciliu, semnalarea atâtor fapte ilegale într-un timp atât de scurt și într-un județ atât de liniștit în vremuri de normalitate reprezintă pentru mine un motiv de îngrijoare.

Nu mai este un secret pentru nimeni că județul Covasna, la fel ca și Harghita, este unul dintre cele mai sărace din țară. În perioada aceasta în care locurile de muncă s-au desființat pe bandă rulantă, redresarea economică este vehiculată doar la nivel de promisiune de către autorități, iar statul în casă înfometează la propriu oamenii care nu aveau oricum surse de venit stabile și lucrau ca zilieri sau chiar adunau din gunoaie înainte de a fi păziți de mașini MAI pentru a fi forțați să se conformeze regulilor de izolare, toate mă conduc spre gândul că va urma o perioadă tulbure în care infracționalitatea va crește simțitor în regiunea aceasta. Și nu mă gândesc neapărat la rău-făcătorii care cu asta se îndeletnicesc de când se știu, ci la cei care vor fi împinși la furt de sărăcie și de foame.

Aleg să închei însă într-o notă optimistă, exprimându-mi speranța că numai subiectivismul meu și liniștea care face mult prea vizibile astfel de știri sunt de vină pentru îngrijorarea mea care, cel mai probabil, se va spulbera odată cu revenirea la normalitate, când totul va fi doar amintirea unui vis urât pe care l-am împărtășit cu semenii noștri.

Mirela Cara Dragu

Categories
Cultura si lifestyle Locale

„Trăiește! Ne félj, csak élj!”, cel mai ferm și mai sensibil îndemn bilingv de Zilele Sf. Gheorghe 2020

De câte ori îmi vine în minte COVID-19, în fața ochilor mi se conturează imaginea SF a unei ființe demonice cu ochi strălucitor de răi și înzestrări malefice care-și atacă victimele din mai multe unghiuri în același timp, lăsându-i foarte puține șanse să supraviețuiască, în timp ce-și afișează rânjetul satisfăcut al celui născut pentru a distruge. Și asta pentru că noul virus ne-a lovit pe toți țintind nu doar către sănătatea noastră trupească, ci colateral și către sănătatea noastră psihică, dar și către drepturile și libertățile noastre, către bucuriile și trăirile noastre, către economia și viitorul nostru, către tot ce ne definește ca ființe umane pe această planetă.

În ultima vreme, pe măsură ce timpul, lumea și Pământul însuși au părut a fi rămas încremenite într-o zonă nedefinită, pe o durată greu de estimat, m-am lăsat tot mai mult purtată de imaginația care la rândul său părea și ea atinsă de puterile distrugătoare ale maleficului virus. Și, când eram pe punctul de a mă rostogoli tragic pe panta abruptă a pesimismului, abandonându-mă scenariilor macabre în care devenisem un martor sec al unei speranțe în agonie, m-am trezit brusc, ca dintr-un dureros coșmar, cu revelația că da, Binele există și în realitate și are forța de a se ridica deasupra răului, întocmai cum uleiul plutește sfidător pe luciul apei.

Când m-am trezit, era 1 Mai 2020, iar pe toxica rețea de socializare, de care sunt cu fiecare zi mai dependentă, circula un videoclip tămăduitor, pe care îl distribuiseră oameni dragi, unii dintre ei apropiați mie, care, în loc să alunece în visări stupide și inutile, au ales să lupte și să reziste în cel mai frumos mod în care omul a reușit de-a lungul timpului să reziste, de câte ori destinul l-a forțat să traverseze râuri de neputințe și dureri: prin artă, prin muzică, prin spirit, prin cultură – aceste componente ale vieții pământenilor prin care se pot detecta vulnerabilitățile oricărui adversar, indiferent de cât de ostil și invincibil se înfățișează el.

https://www.facebook.com/zilelesfantugheorghe/videos/687774322041721/

Postat pe pagina de Facebook „Zilele Sfântu Gheorghe”, videoclipul era (și încă este) însoțit de un mesaj ce poate părea mai degrabă sec și pragmatic:

„Trăiește!
În mod normal, azi trebuia să înceapă weekendul de festival din cadrul Zilelor Sfântu Gheorghe. Vrem să vă arătăm că, dacă toți locuitorii sunt uniți, se pot naște lucruri minunate. 
Cu toții visăm la vară, a cărei atmosferă caldă e adusă în fața voastră de 51 de artiști locali. Să ajungă bucuria la fiecare locuitor al orașului Sfântu Gheorghe! ”

Mânată ca de fiecare dată de impulsurile greu de stăpânit pe care curiozitatea le deșteaptă înlăuntrul meu, am deschis clipul și am văzut cum, din casele și curțile în care își trăiesc izolarea, zâmbind optimist, dar manifestându-se impresionant de autentic, artiștii din Sfântu Gheorghe, români și maghiari, îndeamnă oamenii prin cântec să trăiască, să se gândească la vară și la frumusețea ei, și deci să nu uite că la un moment dat erau liberi, iar libertatea aceasta trebuie să îi anime ca să meargă mai departe. Împreună-separat, cum ne-am obișnuit să spunem în ultimele săptămâni, cei 51 de artiști, au demonstrat că lumea are încă puls și că momentul în care speranța își predă sufletul este încă departe. În plus, mai mult sau mai puțin voit, toți cei implicați în proiect au arătat subtil – sau cel puțin se poate înțelege și așa – că „Bună ziua!” și „Jó napot kívánok!” știu, pot și vor să trăiască împreună și nu se mai lasă nici intimidate, nici separate de uneltirile celor care în spațiile lor de acțiune își țes nesimțitori pânzele deja îmbâcsite de interese, care de care mai meschine.

Și, în timp ce lăcrimam emoționată ca o gospodină în fața ultimului episod din serialul ei preferat, mi-a trecut prin minte declarația recentă a premierului despre cât de frumos fac artiștii online în această perioadă, motiv pentru care nu trebuie să ne grăbim să le sărim în ajutor. Nu contează că unii poate n-au din ce-și plăti facturile, că va trece mult până vor reuși să se ridice cu adevărat, ei fac frumos și asta n-o să-i lase să moară pentru că ei își spun lor, ceea ce ne spun și nouă: TRĂIEȘTE! Iar asta poate fi de-ajuns.

Mirela Cara Dragu

Categories
Locale Stiri

COVID-19: Ce sesizări mai fac covăsnenii pe timp de carantină

Într-o perioadă în care oamenii stau închiși în case, privați de libertatea de a se deplasa după bunul plac, orice eveniment banal pare să capete proporții și însemnătate în mințile unora. Așa se face că Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor (DSVSA) Covasna a transmis vineri, 24 aprilie, către presă un comunicat prin care a atrăgea atenția asupra câtorva sesizări făcute de cetățeni în această perioadă.

O primă sesizare a fost făcută cu privire la un mistreț găsit mort în apropierea unei localități din județ. Considerând că ar putea fi vorba despre un eventual caz de pestă porcină africană, DSVSA Covasna și-a mobilizat echipa de intervenție care, ajunsă la fața locului, a descoperit în urma unor investigații că era de fapt vorba despre un pui de mistreț, de aproximativ 5-6 kg, pe care îl sfâșiaseră câinii unei comunități din apropiere.

O altă sesizare a venit din partea unui cetățean care informa telefonic instituția că într-un perimetru de aproximativ 20 mp a găsit patru bufnițe moarte, pe marginea unei șosele. În urma analizelor de laborator efectuate de reprezentanții DSVSA Covasna, s-a constatat că bufnițele fuseseră intoxicate cu rodenticide (substanțe otrăvitoare folosite pentru distrugerea rozătoarelor dăunătoare).

Un alt cetățean a semnalat faptul că mai mulți pui de pisici au fost aruncați în tomberon printre blocuri. În acest caz, situația chiar a fost demnă de luat în seamă întrucât, ajunși la adresa indicată, reprezentanții DSVSA Covasna au găsit 13 pui de câine înfășurați într-o pungă și aruncați la gunoi. Din nefericire, numai cinci dintre ei au supraviețuit, fiind salvați de veterinarii care s-au mobilizat la fața locului. În acest caz au fost sesizate organele de urmărire și se așteaptă găsirea făptașului.

Mirela Cara Dragu

Categories
Magyar típusú találkozás

Magyarországi bal oldal vs. erdélyi magyarok: soha sem lesz ebből már barátság?

Az erdélyi magyarok valószínűleg soha sem bocsájtják meg a kollektív magyarországi balnak az áldatlan emlékű december 5-ét, amikor is 2004-ben úgy alakult, hogy a határon túli magyarok nem kaptak kettős állampolgárságot.

EU-n kívüli országokban pedig jól jött volna, ám itt van folytatásnak a HA, ami jelzi, hogy valaki, valamit végletesen elrontott. Magyarországon ugyanis politikai kérdés lett a határon túli magyarság ügye. Mondhatjuk úgy is, hogy elpolitizálták azt, ami nemzeti minimum lett volna: a magát kultúrája okán együvé soroló nemzetnek volt egy esélye, hogy jelképesen egyesüljön. Hogy mit javított volna ez a kisebbségek lelkivilágán, vagy az összmagyar Trianon bántalmakon? Kérem, nem tudja ezt ma már senki megsaccolni.

Annak, hogy az anyaországi balosoktól ma Erdélyben tömör undora van az átlagos magyarnak, itt keresendő a gyökere. Ez a magyarázat az átlag erdélyi magyar Fidesz barátságára is: a Fidesz ugyanis az ügy mellé állt. Ez az a korszak, amelyben el lehet hinni, hogy az RMDSZ-szel akkoriban még rossz viszonyban lévő párt valóban nem csak politikai tőkét látott a dologban. Orbán Viktor ekkoriban talán kevésbé volt egyeduralkodó, Németh Zsolt, Deutsch Tamás és még sokan mások átlagosan határon túli magyar szimpatizánsok voltak. Az első Gyurcsány Ferenc által fémjelzett kormány és tagjai 800 000 állampolgárságkérővel riogattak – holott nyilván ők is tisztában voltak az állítás valótlanságával. Azt állítani, hogy csak a jobb, netalán csak a baloldal hibája lett volna belpolitikai kérdéssé degradálni a határontúliakat igazságtalan lenne, hiszen mindkét rész sáros az ügyben, ha eltérő mértékben is.

Nem lehet azt állítani, hogy a Fidesz csupán a saját igazáért küzdve döntött a külhoniak honosításáról: azonban ennek gyümölcsét az alakulat folyamatosan aratja. (Magyarország Csíkszeredai Nagykövetségén pl. név szerint elhangzik Orbán Viktor neve minden egyes honosítási ceremóniánál – furcsaság ez, hiszen mondjuk Svédországban nem létezik állampolgári eskütétel, Románia, Magyarország és általában a nemzetiségi kérdésekkel bajlódó balkáni államokban igen.)

Magyarországon a bal és jobboldal állóháborúja meggyőzte a közvéleményt arról, hogy Erdélyben minden magyar a Fideszre szavaz. A baloldal saját kudarcát is a határontúliakra kente, mai napig tartja magát a toposz, hogy a Fidesz kétharmados többségét így szerezte meg (gyakorlatban a legsötétebb becslések szerint is két képviselőt jelenthettek a határon túlról érkező szavazatok, de valósan inkább egyet).

Így jutunk el 2020-hoz, a Covid-19 által fémjelzett időszakhoz. Mint ismeretes, mi is beszámoltunk a Magyarország által Romániába küldött segélyszállítmányról, illetve az azt övező nyilatkozatháborúról. Ennek a politikai pufogtatásnak lett része Párbeszéd Magyarországért (korábban a Lehet Más a Politika – LMP) képviselője, Szabó Tímea, aki, ha nem is annyira élesen, mint az a Fideszközeli média tolmácsolásában elhangzott, de mégis szóvá tette a határon túlra nyújtott segélyt. Nézzük csak újra, valamelyest hidegebb fejjel:

https://www.youtube.com/watch?v=l3jVWfaAmcM

A képviselő teljes gőzzel futott a falnak, hiszen kezdettől fogva nem fogalmaz tisztán: a Fidesz frakció rá is húzza a vizes lepedőt, később a terebélyes média apparátusát is bevetve. A képviselő utólag ezt írja a Facebook oldalán: „A mondatom másik fele eredetileg az volt: semmi baj nincs azzal, ha a kormány segít másokon, azzal viszont igen, hogy az állítólagos hazai 20 milliós maszkkészlet hetek óta raktárban áll, nem osztják szét, miközben a kórházak, háziorvosok és az emberek nem jutnak hozzá a megfelelő védőfelszereléshez.”

A helyzetet a korábban felvázolt szűrőn át elemezve elég egyértelmű: a képviselő úgy szólalt fel, hogy figyelmen kívül hagyta a határon túli magyarság kérdését, illetve nem mérte fel ennek a kijelentésnek a súlyát. Erdélyben a Fidesz közeli média azonnal ráállt a Szabó szapulására, illetve a leggátlástalanabb Fidesz szócső, a Pesti Srácok Bölöni László futballedző válaszát közli, amelyben terjedelmesen odamond a képviselőnek. (Talán azon is érdemes lenne elgondolkodni, hogy az adott írás mennyire lehet valóban Bölöni tollából, de ez olyan információ, amit nem áll módunkban megszerezni.)

Mi változott 2004-től? Lényegében annyi, hogy az RMDSZ kibékült a Fidesszel, így többé-kevésbé megfelelnek a Budapesten gyártott kommunikációs elveknek. (Tegyük hozzá, hogy a Fidesz támogatás jól jön az alakulatnak, hiszen elősorban a magyar érzelmekre ható retorikára fogékony, tömbmagyar vidéken jelentős választási mozgósítást hoz a Fidesz partnerség). Ami nem változott, hogy a határon túli magyarságot változatlanul politikai eszköznek használják fel, immár a tulajdon hozzájárulásával. A támogatásnak ugyanis van ára: a Fidesz előtti főhajtás, amelyet egyelőre önként és dalolva vállal az erdélyi magyarság. A hosszútávú következményeket nehéz felmérni, minden esetre egy erőforrása van Székelyföldnek, Kárpátaljának, Felvidéknek és a Vajdaságnak, ami az Orbán Viktor víziójában hiánycikk: a magyar ember. Nehéz megítélni most, hogy ezzel mit kíván kezdeni, de nehéz lenne elhinni, hogy hosszú távon a Fidesz nem kívánja nettósítani ezt az erőforrást. Ha a Fidesz egyszer mégis leesik a nyeregből az RMDSZ is megüti magát: ebben a felállásban ugyanis a bal oldal nem állhat mellé. Az állítás fordítva is igaz…

Nagy Kálmán

Categories
Locale Stiri

Predarea online, o durere de cap pentru elevii, părinții și cadrele didactice din județul Covasna

ONLINE EDUCATION CONCEPT

În bâjbâiala pe care Ministerul Educației a demonstrat-o în perioada de izolare generală impusă de COVID-19, bâjbâială care nu surprinde pe nimeni, fiind doar o continuare a unei demonstrate lipse de viziune și profesionalism care se perpetuează de ani buni de la un ministru al altul, adevărul începe să iasă la suprafață.

Conform informațiilor transmise de inspectorul șef al IȘJ Covasna, Kiss Imre, într-un comunicat de presă remis Agerpres, aproximativ 1.800 de elevi din județul Covasna nu au instrumente digitale sau acces la internet pentru a putea participa la cursurile online în baza cărora se va încheia anul școlar 2019-2020.

Datele au fost culese direct de la conducerea unităților de învățământ din județ, cărora li s-a cerut completarea unui tabel care a cuprins informaţii cu privire la numărul elevilor care nu pot participa la lecţii online, numărul claselor care nu pot participa la lecţii online şi numărul cadrelor didactice care nu pot aplica lecţii online. Inițial, din interpretarea datelor colectate până la data de 17 martie 2020, a reieşit faptul că aproximativ 3.500 elevi nu participă sau nu pot participa la lecţii din diferite motive. Ulterior, printr-o nouă solicitare adresată directorilor de data aceasta prin intermediul aplicației Whatsapp, și nu prin registrul online al inspectoratului, s-a desprins concluzia că 1.800 de elevi nu deţin astfel de instrumente sau nu au semnal de internet.

Conducerea IŞJ Covasna a solicitat inspectorilor şcolari colectarea unor informaţii de la toate cadrele didactice referitoare la clasele la care predau, numărul elevilor înscrişi şi numărul elevilor participanţi la lecţii online. Din datele centralizate a reieşit faptul că aproximativ 70-75% dintre elevi au participat la cursurile online, mai mulţi în mediul urban şi mai puţini în mediul rural, variaţii ce apar şi în funcţie de disciplina predată, informează Agerpres.

Potrivit agenției de presă, Kiss Imre a adăugat că, în conformitate cu datele transmise de unităţile de învăţământ cu privire la participarea elevilor din clasele terminale de gimnaziu şi de liceu la cursurile de pregătire online, rezultă că la nivelul claselor a VIII-a participarea este de 84% şi de aproape 82% la clasele a XII-a.

Inspectoratul şcolar le-a solicitat unităţilor de învăţământ să identifice soluţii pentru sprijinirea elevilor care, din diverse motive, nu au posibilitatea să participe la activităţile online, astfel încât să beneficieze de şanse egale de pregătire în vederea promovării examenelor naţionale.

„Din analiza datelor primite reiese că din numărul total de elevi înscrişi în clasele a VIII-a participă la activităţile online 84%. Soluţii identificate: legătura telefonică a diriginţilor cu părinţii, acordare de consiliere online de către psihologul şcolar, informarea individuală cu privire la pregătirea pentru Evaluarea naţională, acordarea unui sprijin financiar pentru acoperirea cheltuielilor aferente abonamentului de internet, organele competente să solicite discount-uri pentru abonamentele de internet sau să solicite gratuitate parţială pentru furnizarea serviciilor de internet pentru profesori şi pentru elevi (…) În ce priveşte pregătirea elevilor de liceu pentru susţinerea Bacalaureatului, din numărul total de elevi înscrişi, participă la activităţile online 81,85%. Dintre soluţiile aplicabile identificate la nivelul unităţilor de învăţământ pentru asigurarea participării elevilor cu probleme la activităţile online, putem enumera: discuţii telefonice, sesizarea părinţilor; consilierea elevilor de către diriginţi şi de către profesorii care predau disciplinele de examen, împrumutarea elevilor cu echipamente IT din dotarea şcolilor/ inventarul claselor, introducerea unei practici de monitorizare a prezenţei elevilor la activităţile online şi comunicarea acestui aspect părinţilor, prin intermediul diriginţilor“, mai informează Agerpres.

Mirela Cara-Dragu

Categories
Nationale Stiri

Patriarhul Daniel, după scandalul protocolului BOR-MAI, mesaj de Paşti: casele credincioșilor din parohii devin paraclise sau capele familiale care, prin rugăciune, țin legătura cu bisericile din parohii

Patriarhul Daniel a transmis în Vinerea Mare un mesaj cu ocazia sărbătorilor, în care vorbeşte despre Învierea Domnului, starea generală a Bisericii,dar şi despre măsurile luate de autorităţi pentru oprirea pandemiei de COVID-19.

Patriarhul Daniel spune că  în această vreme de pandemie cu noul coronavirus, când autorităţile de stat sunt „nevoite să ia măsuri de oprire a răspândirii bolii”, casele credincioşilor devin paraclise, care, prin rugăciune, ţin legătura cu bisericile, mărturisind credinţa în Hristos.

Patriarhul cere binecuvântarea Domnului pentru toți medicii și cei care ajută pe bolnavi, dar și pentru „cei care lucrează pentru binele poporului român”, urându-le românilor și întregii lumi „sănătate și ajutor, speranță, pace și bucurie”, anunță basilica.ro.

Mesajul patriarhului vine după scandalul privind semnarea de conducerile BOR şi MAI a unui protocol prin care poliţia ajuta preoţii la împărţirea luminii pascale. Şi prin alte comunicate ale Patrarhiei, credincioșii au fost îndemnați să respecte regulile impuse de starea de urgență: „Orice mesaj contrar celui oficial oferit de Patriarhia Română, orice mesaj incitator la încălcarea reglementărilor oficiale ale autorităților, inclusiv de cele ecleziastice, este unul care NU reprezintă Biserica Ortodoxă Română.”

Sursa: basilica.ro

Categories
Hírek magyarul Stiri

Ötezer lejes bírságot kapott csütörtökön Pásztor Sándor, a Bihar megyei tanács elnöke

Az RMDSZ-es politikus elismerte hibáját és a Facebook-oldalán elnézést kért a közvéleménytől. Pásztor Sándor kifizette a bírságot, és ugyanakkora összeget átutalt egy segélyszervezetnek.

„Hibáztam, mert megszegtem a mindannyiunkra vonatkozó szabályokat. Nem lett volna szabad engednem a csábításnak. A rendőrség a helyszínen 5.000 lejre megbírságolt, jogosan. Holnap reggel első dolgom az lesz, hogy kifizetem a büntetést, és ugyanakkora összeget utalok át egy segélyszervezetnek is”- írja Facebookon közzétett bejegyzésében a tanácselnök, majd hozzátette, hogy „őszintén megbánta” a „méltatlan” viselkedését, és elnézést kér mindenkitől.

https://www.facebook.com/pasztor.sandor.1/posts/2998141976914191

Pásztor Sándor a Facebook-oldalán közölte, hogy kifizette a bírságot, és korábbi ígéretéhez híven átulat 5000 lejt egy nagyváradi segélyszervezetnek.

Az ebihoreanul.ro portál szerint a megyei önkormányzat elnöke „több közszolga” társaságában horgászott a hegyközcsatári tavon, amivel megsértette koronavírus-járvány elleni védekezésül elrendelt kijárási tilalmat és a társadalmi távolságtartás szabályait.
A 8-as számú katonai rendelet csak a kereskedelmi célú halászatot engedélyezi a szükségállapot idején, a sporthorgászatot nem. Illetve, utóbbi csak abban az esetben űzhető – a rendőrség egyik korábbi tájékoztatása szerint –, ha a horgász otthona vízparton található, így a lakhelyelhagyási nyilatkozaton a ház körüli sportolás rovatot kitöltve hódolhat szenvedélyének.

A váradi székhelyű újság szerint épp a lap és internetes portál munkatársai érték tetten Pásztorékat – feltehetően ők értesítették a rendőrséget is. A bihari tanácselnököt a helyszínen ötezer lejre bírságolták meg. Pásztor Sándor utóbb a Facebook-oldalán elismerte, hogy helytelenül cselekedett, a bírság jogosságát nem vitatta, s mint írta, péntek reggel be is fizeti a büntetést, sőt egy azzal megegyező összeget egy segélyszervezetnek utal át (nem közölte, hogy melyiknek).

Az ebihoreanul.ro szerint Pásztornak mint az önkormányzat vezetőjének és a Bihar megyei járvány-megelőzési és katasztrófavédelmi bizottság alelnökének a horgászás helyett jó példával kellett volna elöl járnia az óvintézkedések betartását illetően.

Forrás: maszol.ro, transindex.ro.

Categories
Cultura si lifestyle Stiri

Trei cunoscuţi preoţi ortodocşi îndeamnă la responsabilitate socială şi grijă de ceilalţi prin îndemnul să #stămcasă de Paşti: „sfinţim timpul în rugăciune la casele noastre!”

Sunt cunoscuţi şi plac multora, credincioşi sau nu, ortodocşi sau nu, din apariţiile publice pline de savoare, din interviurile care fac audienţă mare sau din postările de pe reţelele de socializare în care tratează în cheie teologică probleme ale zilelor noastre, în mod diferit de cum face majoritatea preoţilor, fiind astfel apreciaţi de foarte mulţi oameni, în special tineri. Aceşti influenceri ai credincioşilor ortodocşi vin acum cu recomandarea de a respecta regulile de distanţare socială, pentru a limita răspândirea COVID-19, chiar dacă pentru mulţi acest lucru este foarte greu de urmat în perioada pascală.

După tensiunile iscate zilele acestea de înţelegerile dintre conducerea BOR şi cea a MAI, aceste cuvinte vin să ne facă să înţelegem că dacă #stămacasă, nu înseamnă că nu ne putem bucura şi de latura spirituală a Paştelui.

Părintele Ciprian Grădinaru: „Facem să fie pace cu noi, ne bucurăm, sfinţim timpul în rugăciune la casele noastre, căutăm să transmitem pace celor din jurul nostru. Căutăm să-i sunăm pe cei dragi, păstrăm o comunicare frumoasă cu ei, că se bucură fiecare când primeşte un telefon, când primeşte un SMS, o urare de bine de Sfintele Sărbători, ca să vadă că nu este uitat sau părăsit. Pentru că noi, ca persoane raţionale, ne caracterizează comunicarea.

Mai mult decât atât, trebuie să luăm termeni de referinţă cât de mult înseamnă libertatea, libertatea de mişcare şi libertatea de gândire şi să le preţuim ca mari daruri de la Dumnezeu. Aş vrea să păstrăm calmul, liniştea şi trăirea duhovnicească la modul că lucrurile sunt în normalitatea lor şi nu este nimic ieşit din comun”.

Părintele Ciprian Grădinaru

Părintele Vasile Ioana: „Biserica Ortodoxă Română îi îndeamnă pe toți credincioșii să stea acasă, să se roage mai mult și să urmărească sfintele slujbe la televizor sau on-line. Există trei categorii de credincioșii: cei care vin la biserică doar de Paște, pentru a lua Lumina, cei care vin mai rar în casa Domnului și cei pentru care viața Bisericii este viața lor.

Ca preot, i-am îndemnat pe oameni să urmeze trei mari sfaturi duhovnicești: să se spovedească și să se împărtășească des, să se roage neîncetatetat și să fie nelipsiți din casa lui Dumnezeu. Și astfel sufletele lor vor fi mântuite. Ei bine, astăzi, în vreme de pandemie, îi îndemn pe credincioși (mai cu seamă pe cei vulnerabili) să stea acasă. Cu toate acestea, viața Bisericii continuă, rugile fierbinți ar trebui să se înalțe acum mai mult ca oricând. Biserica este spital pentru suflete, este locul vindecării, locul în care harul coboară peste întregul popor român binecredincios.”

Părintele Vasile Ioana

Părintele Constantin Necula: „Poate fi şi o lecţie de distanţă care creşte responsabilitatea socială şi pastorală. Eu ştiu că aceia care aveau în prim-plan iubirea de slujbă şi aşezarea sufletească pentru primirea lui Hristos ca Paşte sunt foarte afectaţi de aceste măsuri restrictive. Nimeni nu spune că asta ar fi semn de normalitate. Dar nici perioada prin care trecem nu este una de normalitate. Avem de învăţat, nu doar în plan uman, foarte mult din această provocare. Una din lecţii este aceea a ascultării civice, ascultare care a fost identificată de Însuşi Domnul Hristos în acele cuvinte celebre- „daţi ce este al Cezarului, Cezarului şi cele ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu”- care aplicate corect ne-ar fi scutit de multe dictaturi ori devieri ideologice.

Îi rog să rămână în case. Nu din frica morţii, ci pentru că-şi iubesc viaţa. Îndrăznesc să cred că îşi iubesc Biserica. Pentru a nu fi prilej de scandal şi sminteală celor care nu cred în civismul Ortodoxiei. Pentru că-şi iubesc părinţii, familia şi Patriarhul, pe arhierei şi preoţii parohi, pentru că-şi iubesc rădăcina străbună a bunului simţ. Nu din ameninţări se schimbă mentalităţi sociale, ci din educaţie. De aceea, primiţi, vă rog, cuvânt bun. De sănătate şi pace. Iar celor pentru care Paştile e doar o altă zi din calendar vă doresc o zi bună. Cu frumuseţi pe suflet şi pace în gând”.

Părintele Constantin Necula

Surse: digi24.ro, doxologia.ro, basilica.ro.