Tag: Antal Árpád

Categories
Opinii

Există sau nu există Ținutul Secuiesc? – gâlceava neînțelepților care nu se mai sfârșește

Vizita întreprinsă de premierul Marcel Ciolacu în județele Harghita, Covasna și Mureș a dat naștere unui nou context pentru declarații controversate, care au aruncat în aer opinia publică.

Ce afirmații a făcut Ciolacu despre maghiarii din aceste județe și despre Ținutul Secuiesc știe deja toată lumea. Cine nu știe poate afla printr-o simplă căutare pe Google. Ce reacții au trezit declarațiile sale, tot așa, se poate afla de pe internet. De partea cui este dreptatea și cu ce argumente și-o câștigă fiecare este prea puțin relevant. Pentru unii. Pentru cei mai mulți însă ele par nu doar să conteze, ci și să trezească – a câta oară oare? – nevoia de a dezbate sau de a se inflama pe subiect.

Locuiesc de 9 ani în Ținutul Secuiesc, cel fără de autonomie teritorială, dar definit prin prezența majoritară a maghiarilor ale căror tradiții, cultură și obiceiuri dăinuie aici de secole. În acești 9 ani, m-am plictisit deja de subiectul „Există sau nu există Ținutul Secuiesc?” – pe care eu, de mult, l-am încadrat în capul meu în categoria non-subiecte. Ceea ce mă consternează însă este faptul că, în continuare, lumea reacționează la o astfel de temă. Practic, episodul Ciolacu din aceste zile este ca vizionarea unui film slab pe care, când nu ai abonament la Netflix sau HBO, trebuie să îl vezi iar și iar pe cine știe ce post de televiziune, pentru că doar de atâta are aceasta buget să cumpere spre difuzare.

Și, pentru că astfel de afirmații apar cu precădere în anii electorali, în loc să spun pe șleau ce cred că se întâmplă, de fapt, prefer să relatez un dialog pe care l-am avut la un moment dat cu o doamnă originară din Africa de Sud. Ne întâlniserăm pe teritoriul Regatului Marii Britanii, ambele în calitate de imigrante, și discutam despre motivele care ne-au determinat pe fiecare să plecăm din țările de proveniență. Numitorul comun era corupția – atât de mare în ambele state, că nu mai putea fi îndurată. Și mai era ceva! Conform celor relatate de doamna respectivă, atunci când în Africa de Sud se încerca redirecționarea atenției maselor de la problemele cu adevărat relevante, se juca mereu cartea rasismului. Așa-i că-i un scenariu care vi se pare cunoscut?

Categories
Interviuri

Antal Arpad: Niciun alt municipiu nu oferă mai mult decât oferim noi pentru investiții! Ce beneficii aveți dacă vreți să puneți pe picioare un bussines în Sfântu Gheorghe

Primarul municipiului Sf. Gheorghe, Antal Arpad, a avut câteva intervenții foarte interesante într-un interviu, transmis vineri la We Radio Sf. Gheorghe. Am reținut din răspunsurile lui Antal Arpad referitoare la beneficiile care există pentru a pentru a începe un business în Sf. Gheorghe faptul că niciun alt municpiu din România nu oferă atâtea facilități pentru investitori.

Astfel, cei interesați pot aplica pentru fonduri europene, pot veni la StartUp Hub pentru consultanță sau să ia legătura cu Camera de Comerț și Industrie pentru mai multe informații. Avantajul municipiului Sf. Gheorghe este parcul industrial, deoarece are terenuri foarte accesibile pentru investitori și programe de ajutor de stat, iar în martie urmează încă o investiție foarte mare în acest parc industrial, motiv pentru care a făcut apel la investitori să solicite mai multe informații Primăriei.

De exemplu, Primăria are o echipă foarte bună care se ocupă de aplicațiile pentru fonduri europene, dar colaborează și cu parteneri externi. Secretul este, în opinia lui Antal Arpad, să știi ce vrei atunci când aplici.

Referitor la muncitorii extracomunitari, primarul a fost întrebat dacă a luat în considerare această resursă pentru suplimentarea mâinii de lucru din oraș. Antal arpad a precizat că Guvernul este cel care decide numărul acestora și domeniile în care pot activa, precum HORECA și construcții. A mai spus că nu autoritatea locală ia această decizie, pentru că nu are interese în aceste domenii, sfera privată fiind cea interesată.

Cu toate acestea, pentru a dezvolta piața muncii, primarul a vorbit despre „Campusul Dual”, realizat prin fonduri europene, care presupune școli profesionale și universități pentru tineri pentru ca mai apoi aceștia să se angajeze pe piața locală. În cadrul acestui campus vor fi laboratoare, săli de clasă, internat, prin care tinerii vor fi pregătiți pentru diverse profesii (brutar, tâmplar). În 2026-2027 acest proiect se va finaliza.

La finalul interviului, primarul a răspuns la o întrebare despre dezvoltarea pentru tineri. Edilul a punctat că, deși Sf. Gheorghe nu se poate compara cu orașele universitare, precum Cluj-Napoca, în strategia de dezvoltare sunt cuprinse lucruri bune pentru un oraș mică (curățenie, siguranță), iar pe de altă parte există acele servicii de calitate care se găsesc în orașele mari în sfera privată, doare că aici sunt oferite de sfera publică (cultură, sport).

Sursa: weradio.ro

Categories
Stiri

Un proiect al Primăriei Sfântu Gheorghe, model pentru Programul Rabla 2022

Programul Rabla 2022 va fi lansat pe data de 4 februarie 2022 și va veni cu o modificare substanțială față de programele Rabla de până acum.

Conform ministrului Mediului, Tanczos Barna, în programul Rabla 2022 ecobonusul ar putea fi majorat, iar cetățenii care își casează un autoturism mai vechi de 15 ani ar putea primi un bonus suplimentar, după modelul proiectului de succes dinmunicipiul Sfântu Gheorghe.

Potrivit site-ului Primăriei Sfântu Gheorghe, programul local se numește “Dăm valoare rablei tale”. 

Municipiul Sfântu Gherorghe acordă solicitanților, conform HCL 72/2021, o sumă de  3.000 de lei  pentru fiecare autoturism pentru transport de persoane cu o capacitate de 2-7 locuri, predat la un Centru autorizat de casare/colectare autovehicule.

O condiție a acordării acestui bonus este ca mașina să fi ost înmatriculată de cel puțin 10 ani în Municipiul Sfântu Gheorghe, și s-a aflat în proprietatea beneficiarului de cel puțin 3 ani. Solicitanții pot fi persoane fizice sau juridice care au domiciliul/sediul în Municipiul Sfântu Gheorghe.

La Sfântul Gheorghe, programul Rabla are ca scop eliminarea din trafic a autoturismelor uzate mai vechi de 10 ani, poluatoare ale mediului, care ocupă de cele mai multe ori domeniul public și așa supraaglomerat. 

După modelul propus de autoritățile locale din Sfântu Gheorghe, solictanții nu trebuie să aibă restanțe de plată la bugetul local și să nu achiziționeze mașini mai vechi de 5 ani.  

Beneficiarul programului de la Sfântu Gheorghe  trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

  • să aibă domiciliul stabil/sediul în Municipiul Sfântu Gheorghe;
  • să nu aibă restanțe de plată la bugetul local;
  • să declare pe propria răspundere că nu a obținut și/sau nu a depus pentru autovehicolul introdus în acest program acte pentru a obține vouchere în cadrul Programului de stimulare a înnoirii parcului auto național;
  • se angajează că în următorii 3 ani nu va achiziționa autoturism mai vechi de 5 ani, în caz contrar va returna municipiului Sfântu Gheorghe suma de 3000 lei, obținută ca beneficiar al acestui program.

Suma de 3000 de lei este virată de către Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe în contul bancar indicat de beneficiar, în termen de 15 zile de la predarea de către acesta a certificatului care atestă casarea autoturismului, eliberat de Centrul autorizat de casare/colectare autovehicule.

În Sfântu Gheorghe sunt înmatriculate la această dată aproximativ 21.700 de autoturisme, dintre care mai mult de jumătate, adică peste 11.000, sunt mai vechi de 10 ani.

Sursa: stirilekanald.ro

Categories
Locale Stiri

Aprobarea oficială a steagului Județului Covasna, o consecință a participării UDMR la guvernare

Începând din1 octombrie, Județul Covasna are un steag propriu, aprobat recent printr-o hotărâre guvernamentală. Acesta a fost arborat oficial pe clădirea Consiliului Judeţean, din Municipiul Sfântu Gheorghe, în prezența primarului Antal Árpád și a președintelui Consiliului, Tamás Sándor, care a declarat că au trecut aproape şase ani de când steagul a fost aprobat de consilierii judeţeni, însă abia acum a fost „scos din sertar” şi adoptat de Guvern, subliniind că reuşita se datorează participării UDMR la guvernare.

Tamás Sándor a menţionat că unele elemente heraldice din stema judeţului, cum ar fi braţul armat, se regăsesc şi pe blazoanele unor vechi familii româneşti din Transilvania, precum cel al familiei Bogdan din anul 1619, concluzionând că aceia care au încercat să „tragă frâna de mână” sau să tergiverseze adoptarea steagului nu au niciun argument obiectiv pentru a-l contesta.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, care l-a ajutat pe Tamás Sándor să arboreze steagul judeţului alături de drapelul României şi cel al Uniunii Europene la intrarea în sediul Consiliului Judeţean, a subliniat că de acum înainte acest simbol al comunităţii este protejat de lege.

„Pe de o parte, este trist că a trebuit să aşteptăm atât de mulţi ani pentru ca legea să fie aplicată şi în judeţul Covasna şi în municipiul Sfântu Gheorghe, respectiv în alte localităţi din judeţ. Pe de altă parte, este un semn de normalitate şi cred că asta ar trebui acum să subliniem, că este un semn de normalitate, că legea se aplică. Dincolo de faptul că suntem cu toţii, oarecum, într-o măsură mai mare sau mai mică, mândri de faptul că suntem europeni şi suntem în Uniunea Europeană, dincolo de faptul că trăim în România, există foarte multe energii la nivel local şi microregional, energii în identităţile locale, iar aceste steaguri reprezintă aceste identităţi locale. Pentru mine, faptul că pe toate instituţiile din municipiul Sfântu Gheorghe am reuşit să arborăm, alături de steagul României şi steagul Uniunii Europene, steagul municipiului Sfântu Gheorghe, iar începând de astăzi vom putea arbora şi steagul judeţului, este o chestiune în care cu toţii putem să ne simţim mai bine. Pentru mine, în acest moment, acest centru al municipiului Sfântu Gheorghe a devenit mai complet, dacă doriţi, prin faptul că aceste steaguri pot fi arborate şi, e foarte important acest lucru, sunt protejate de legea română”, a precizat Antal Árpád.

Sursa si foto: WeRadio Sf. Gheorghe

Categories
Magyar típusú találkozás

Székelyföld autópályái

Még nincs is autópálya, amely Székelyföldet az ország, Európa és a világ többi részéhez kösse – de gond már van körülötte. Egyelőre persze még csak csendesen, de már borzolja a kedélyeket.

A gyrosos okosan találta ki: România vrea autostrăzi, șî eu kampányát. Némi személyi kultusz és nagyobb mennyiségű görög jellegű étel mellé sót is szórt a cég a hazai közlekedés sebébe: csípi is a jónépet a Prahova völgyében és Predeal környékén hétvégente. De Székelyföldön sem jobb a helyzet, Gyergyószentmiklós, Csíkszereda, Sepsiszentgyörgy, Székelyudvarhely összeköttetése sem mondható tökéletesnek, ráadásul az egy szomorú sáv és a rajta zúduló forgalom falvakon, községeken át halad. Nyilván áldatlan állapot, autópálya kellene ennek a sors által üldözött országnak, ha nem is 100, de legalább 20 éve. Az autópályák helyzete…. nos arról a talán az a holgyai (Holdea) domb tud mesélni, amelynek a tövében megszakad az A1-es pálya. Ott bámul ki a fejéből a jó nép, hogy az út, zsupsz, menne egy domboldalnak (alagútnak, felüljárónak), ami nincs. Pont. Maradjunk abban, hogy a Romániai Autópályák Sikertörténete című eposz… egyelőre nem tudott megszületni a sztrádák hiányában.

Azért egy kicsit reménykedtünk, amikor választások környékén, tudja már Isten, hogy melyik PNL lovag, de bejelentették, hogy lesz autópálya, nem is 100, hanem 1000 km. (Hirtelen legooglizva épp ez a november 22-i cikk jött elő a Krónika online kiadásának hasábjairól,(https://kronikaonline.ro/gazdasag/csaknem-ezer-kilometer-autopalya-es-gyorsforgalmi-ut-megepiteset-igeri-kormanyprogramjaban-a-pnl), ami annyiban releváns, hogy a választások előtt pár héttel jelent meg. Aki maszlagot sejt, nem téved nagyot – de valahogy , választások után is téma maradt az autópálya építése, amely egy részén a Gyergyói Medencét, másik része pedig Háromszéket érintené. (A cikk régebbi, de legalább látható rajta az elképzelt nyomvonalak mindegyike: https://www.3szek.ro/load/cikk/137911/a-retyi-nyirt-is-surolhatja-az-autopalya)

Hogy az RMDSZ képes-e átnyomni a projektet valósággá, vagy megmarad tarka vonalnak zöld alapon az autópályák száguldó álma – jelenleg kérdéses. Tekintettel arra, hogy a koalícióból tulajdonképp az egyetlen igazán stabil párt a szövetség, van rá esély – ugyanakkor még a helyi királycsinálók véleménye is számíthat sokat. Ugyanis a legjobb, ha a politikum nem dolgozik, hanem csendben van – erre ugyanis nehéz panaszkodni, mert nem csinálják rosszul. A semmit tökéletesen lehet művelni…

A valamivel ugyanis rendszerint baj van. Antal Árpád, a sepsiszentgyörgyi polgármester, aki a régió egyik legagilisabb figurája ezt első kézből tapasztalta meg, a várost elkerülő terelőút megépítésével kapcsolatban. Az Átlátszó Erdélyi divíziója balzaci hosszban tárgyalja az esetet (https://atlatszo.ro/kozpenzek/eu-penzek/botranyosra-sikerult-a-szentgyorgyi-terelout-sikertortenete/), amiből lényegében kiderül, hogy annak ellenére, hogy mindenki akart körgyűrűt a városon átguruló nehéz és nagy mennyiségű forgalom miatt a) senki sem akarja a saját területén, b) a polgármester nem tájékoztatott megfelelően, c) nem a megfelelő nyomvonal szerint készül. Hogy a cikknek mennyire van igaza a b. és c. pontok szerint felsoroltakban, azt nehéz lenne eldönteni, az a. pont viszont világos. Legyen, de ne így – a hogyanra viszont nincs igazán jó válasz. Rendszertani problémák vannak bőven: a polgármesteri hivatal sietteti a dolgot, mert a 24. órában van, illetve a bürökrácia csigatempója és visszásságai komolyt veszélyt jelentenek a kivitelezésre, a kisajátítási törvény nem a reális, hanem valami korábbi (és sok estben fiktív) árat vesz figyelembe. Mérnöki szempontokat sorolunk, ugyanis itt a konkrét fizikai akadályok mellett a későbbi kihasználtsági indexet is kellene tudni – ez pedig olyasféle szakmai tudást feltételez, amely e sorok szerőzinek nincs birtokában.

Marad viszont a minta: a szerencsétlen romániai polgár, aki a nehezen összekuporgatott pénzén vett használt autóval dönget (autópálya, terelőút helyett gödröket), dupla akkora eséllyel hagyja ott a fogát közlekedési balesetben, mint az európai átlag (https://szekelyhon.ro/aktualis/romaniaban-a-legmagasabb-a-kozuti-balesetekben-elhunytak-szama#). Ennek a magyarázata egyrészt a hazai közlekedési kultúra – vagy kulturálatlanság. Tudtunk szerint nincs arról statisztikai adat (valljuk be őszintén, nehéz is lenne elkészíteni), hogy hány baleset születik abból a frusztrációból, hogy a sofőr nem tud haladni, ezért rizikós előzésbe kezd, aminek csattanás a vége… de szubjektíven úgy véljük, hogy sok.

Ezt kellene a két, Székelyföldet érintő, majdan épülő autópálya megoldja – azonban a viharfelhők már gyülekeznek. Értesüléseink szerint Kovászna megyében az autópálya a mezőgazdaságnak jelent újra akadályt: szétszabdal szántókat, egyes gazdáknak 20-30 km plusz utat is jelenthet majd ez – hangsúlyozzuk a feltételes módot, mert egyelőre ígéret van, konkrétum pedig nincs, bár tényleg örvendünk annak, hogy Florin Cîţu (és csapata), kibulizta, hogy az EU-s helyreállítási alapból (ami javarészt hitel) lehessen autópályát is építeni. Munka azért volna bőségesen, ugyanis a józan ész azt kívánná, hogy az ország olyan csomópontjai, mint Nagyvárad, Temesvár, Arad, Brassó, Szeben, Marosvásárhely, Jászvásár, Galac, Bákó, Nagybánya, stb. autópályával legyenek a fővároshoz kötve. Ezen az amúgy Bukarestközpontú gondolkodású PSD kormányzatok sem mozdítottak sokat, a többiek meg annyit sem. A miniszterelnök legalább ígéretet tett arra, hogy a Kárpátokat nem csak a sovén dalban megénekelt batalion-ok, hanem autópálya fogja áthágni (https://www.hirmondo.ro/gazdasag/citu-garantalom-hogy-a-pnl-kormany-mandatuma-alatt-autopalya-fogja-atszelni-a-karpatokat/) mégpedig a PNL kormányzata alatt – igaz, azt is meglebegtette, hogy nem feltétlenül az ő mandátuma alatt. A tavalyi kijelentését egyelőre úgy tűnik, hogy tettekkel is igyekszik alátámasztani.

Záró gondolatként, engedjék meg, hogy a kedvenc összeesküvés elméletem leírjam. Nincs benne sem bilgétsz, sem covidcsipp. A legjobb duma, amit a hazai autópályás fiaskókat lekommunikáló entitások PR részlege kitalált az, hogy a romániai autópályák építését Hollandia ellenzi, a Schengeni Övezetbe történő nyitással együtt. A Schengen csatlakozás megint lekerült témáról, pedig így Covid alatt egészen jól lehetne magyarázni, hogy majd akkor kell gyakorlatba ültetni, ha majd nem kell a járványtól tartani. Milyen jól mutatna a PNL trófeák közt. Ami a hollandok aggódalamit jelenti a konstancai kikötő miatt, még hihető is lenne. Az autópályák építését meggátoló (bolygó)hollandik története azért vicces. Nem kell holland keresztbefeküdjön a vélt, vagy valós nyomvonalakon: gátolja azt a hazai 100 sebből vérző infrastruktúrák kivitelezését szavatoló jogi-bürokráciai útvesztő eléggé. Nem kell oda segítség.

Nagy Kálmán

Categories
Locale Stiri

„Ziua Prieteniei Româno-Maghiare” – proiectul la care visează primarul UDMR, Antal Árpád

Într-un interviu acordat postului local de radio WeRadio Sfântu Gheorghe, primarul Antal Árpád a răspuns mai multor întrebări adresate de cetățenii municipiului. Între temele abordate, a fost atinsă și cea cu privire la relațiile interetnice, dar și la arborarea drapeului de doliu, pe clădirea primăriei, de 1 Decembrie. În context, primarul din Sfântu Gheorghe a vorbit despre o inițiativă prin care să fie instituită „Ziua Prieteniei Româno-Maghiare”, pentru marcarea căreia cea mai potrivită i s-ar părea data de 16 decembrie.

Întrebat când va înceta cu arborarea drapelului de doliu pe clădirea instituției la cârma căreia se află, Antal Árpád a subliniat că lucrurile au fost interpretate în mod eronat. „Drapel de doliu pe 1 Decembrie nu a fost niciodată, nu este și nu va fi. A fost un an când un cetățean care a primit premiul Pro Urbe a decedat și, de fiecare dată, indiferent dacă e 15 Martie sau 1 Decembrie, există această regulă la noi în Transilvania că, dacă dintr-o instituție își pierde viața un angajat sau cineva care a primit premiul Pro Urbe decedează, se arborează drapelul de doliu. Nu are nicio legătură cu Ziua Națională a României”. 

În sprijinul acestei afirmații, primarul din Sf. Gheorghe a adăugat și faptul că, între timp, pe clădirea primăriei s-a creat un loc nou, separat de cel în care se arborează drapele oficiale, dedicat drapelelor coborâte în bernă, astfel încât să se evite apariția unor confuzii cu alte prilejuri similare.  

Edilul a vorbit și despre faptul că actualul context legislativ nu permite arborarea simbolurilor comunității secuiești, alături de cele românești, semnalând totodată și problema steagurilor Ungariei, expuse peste tot în oraș în ziua de 15 Martie. „15 Martie este Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Eu chiar am propus și o să propun și oficial, probabil în săptămânile următoare, să găsim o zi – am și o propunere, 16 decembrie – care să fie Ziua Prieteniei Româno-Maghiare. Este ziua în care a pornit Revoluția – de la Timișoara, de la un etnic maghiar. Pornind de la un etnic maghiar din Timișoara, toți timișorenii, indiferent de naționalitate, s-au solidarizat. După aceea, toată țara”, a precizat Antal Árpád, în opinia căruia o astfel de zi ar permite alăturarea simbolurilor celor două comunități. 

Referitor la  îmbunătățirea relațiilor dintre maghiari și români, Antal Árpád a lăsat să se înțeleagă că nu există deschidere decât din partea sa în această privință și că ar fi necesară și deschiderea celeilalte părți. „Eu simt că nu pot dialoga singur. E foarte important să dialogăm, să existe foarte multă empatie, să dispară prejudecățile”, argumentând în acest sens că i s-a reproșat de-a lungul timpului că discriminează copiii români pentru că nu investește și în reabilitarea singurului liceu cu predare în limba română din municipiu, Colegiul Național „Mihai Viteazul” – care în prezent este în plin proces de reabilitare cu fonduri europene, naționale și locale. 

Antal Árpád a mai afirmat că o soluție pentru a pune capăt disensiunilor interetnice și percepțiilor negative la nivel național ar fi „să începem cu elevii să construim această relație pe termen lung, poate va funcționa mai bine decât cu generația de vârstă mai înaintată”. 

Sursa: WeRadio Sf. Gheorghe 

Foto: shtiu.ro 

Categories
Magyar típusú találkozás

Nemzeti ünnep okán: márciusi sárdobálás

Realistic chess game pieces 3d icons set with reflection vector illustration

Sepsiszentgyörgy, illetve Székelyudvarhely polgármestereit is megbirságolta a Kovászna-, illetve Hargita megyei kormányhivatal. Az ok ezúttal is az, hogy március 15-e alkalmából nem tűzték ki, csupán a magyar nemzeti lobogót a városok központjába.

A büntetés szokásos, Antal Árpád, Sepsiszentgyörgy polgármestere azt nyilatkozta a sajtónak, hogy ha ez az ára a nemzeti ünnepnek, akkor ő kifizeti minden évben. Gálfi Árpád, Székelyudvarhely polgármestere olcsóbban úszta meg, a székely anyavárosban csak 5000 lejbe kóstált a zászlókifüggesztés, amire a polgármester azt nyilatkozta, hogy „Hagyományőrzés terén jól állunk. Mi hagyományainkhoz híven ünnepelünk, ők hagyományaikhoz híven bírságolnak.”

Ez a mi és az ők fogalom nagyjából hűen mutatja azt, hogyan viszonyulnak egymáshoz az intézmények: a prefektusi hivatal és a polgármesteri szék közt nincs nagy szeretet egyik székelyföldi megyében sem.

Vox populi, vox dei elven működik az önkormányzat, prefektrúra, nemzeti kérdésekben mindenképpen. Olyan kártya, amit az elöljárók mindenképp ki kell játsszanak, elvégre bizonyíthatják, hogy jó magyarok, jó románok, a saját táboruk felé plusz pontokat gyűjtenek.

Nem kisebb személy, mint az aznap Moldova köztársaságban frissen non grata-nak nyilvánított George Simion sétált Sepsiszentgyörgy központjában, ahol a magyar zászlók között kifejtette, hogy elismeri a magyarok nemzeti ünnepének fontosságát, de azért azt mégsem lehet, hogy Románia szívében, román zászló nélkül legyen kitéve a magyar. Van erre törvény is, a törvényt meg … (és így ment ez vaskos perceken keresztül).

Simionnal kapcsolatban két észrevételt szúrjunk ide. 1. vélhetőleg fizikailag is fájt neki kimondani, hogy a magyarok nemzeti ünnepének fontosságát érti 2. de iure igaza van. Tényleg nem lehet közterületre kitenni idegen ország zászlóját, erre van egy törvény is. Hogy mi történne, ha valaki július 4-én csak és kizárólag az amerikai zászlóból tűzne ki 50-et Caracalon? Alighanem nem kapna a polgármester büntetést.

Székelyföldön, bármi is a törvény, nem lehet március 15-én a magyar zászlók közé románt tűzni. Nem olyanok Románia szinten az interetnikus viszonyok, de az ünnep természete sem olyan: nagyjából annyira abszurd, mint azt elvárni, hogy ugyanott december 1-én a román zászló mellé kitűzzék a magyart (az utóbbi talán még meredekebb). A nemzeti ünnep lényege ugyanis nem a társnemzet ünnepe.

Székelyföldön ma a helyes ünneplési mód egymás ünnepeinek a tiszteletben tartása – annak megértése, hogy mindez csak az egyik nemzet tagjainak szívügye, az irántuk táplált tisztelet jegyében pedig nem kell borzolni a kedélyeket.

Valami hasonlót fogalmazott meg Grüman Róbert, a Kovászna megyei önkormányzat korábbi elnöke. A Kovászna megyei román sajtó rá is harapott a korábbi elnök Facebook bejegyzésére, aki azt is kifejtette, hogy nem tartja helyénvalónak a helyi RMDSZ vezetők azon reakcióját sem, hogy gyűjtést indítanak, hogy 1 lejesekkel fizessék ki a kiszabott büntetést. Proteszt akció ez az RMDSZ részéről, de nem mentes a populizmustól. Grüman ezt a „most jól megmutatjuk a románoknak” mentalitást kifogásolja. Eddig rendben van a dolog, egye fene, tényleg nem szépek a hasonlóan populista megnyilvánulások. A korábbi alelnök szájából mindez azonban hamisnak tűnik: elsősorban, mert a tavaly még más retorikát használt. Mi történt 2021-ig? Feltételezések szerint megyei, belső politikai csatát vesztett Grüman, aki kiesett a párt kegyeiből, ezért a kérdéses Facebook bejegyzés nem a román-magyar viszony javítását, hanem egy személyes vendetta részét képezi.

A magyar nemzeti ünnep kapcsán felhozott zászlótörvényről nagyon nehéz elhinni, hogy azt nem a magyarok ellen hozta meg a parlament. Régi törvényről van szó, de nehéz elképzelni 2021-ben is, hogy az éppen aktuális, RMDSZ-t is tartalmazó koalíció zárójelbe tenne egy ilyen törvényt. A nacionalista fennhangok nem idegenek a PNL liberálisaitól sem – talán a Mentsétek Meg Romániát (USR) részéről nem hangzott még emlékezetes nackózás el. Mindez csak azért fontos, amit ezen a felületen többször is leírtunk: nemzeti kérdésekben a többség tehet tényleges lépéseket, hisz jelen esetben a románság számbéli fölénye megkérdőjelezhetetlen. Ha a többség lépne, akkor a kisebbség sem tehetne mást, mint a Gálfi megfogalmazásában ők és mi fogalmát lecserélje. Ameddig ez nem történik meg marad az ő és mi állapot, amelyben román és magyarok egymást sértegetik nemzeti ünnepekkor és azon kívül. A Contact – Kontakt pedig részünkről éppen azt akarja bizonyítani, hogy tudunk egymás mellett élni, egymás véleményét, érzékenységeit tiszteletben tartva, akkor is, ha nem értjük, vagy nem értünk vele egyet. Mivel ezt a szerkesztőségben meg tudtuk oldani úgy gondoljuk, hogy nem lehetetlen annak falain kívül sem: egyelőre azonban sem a magyar, sem a román félben nincs meg az akarat rá. Bízunk benne, hogy az idő teltével ez változik: a nemzetiségi sárdobálás mindkét felet lealacsonyítja.

Nagy Kálmán

Categories
Locale Stiri

Maghiarii din Sf. Gheorghe donează simbolic bani pentru plata amenzii primite de Antal Árpád

Serviciul de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Miko Imre”, înfiinţat de Uniunea Democrată Maghiară din România, a lansat o colectă de bani în sprijinul primarului municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, care, în urmă cu câteva zile, a fost amendat de către Prefectura Covasna cu suma de 10.000 de lei pentru pavoazarea oraşului cu steaguri şi cocarde roşu-alb-verde de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, sărbătorită pe 15 martie.

Conducerea Serviciului menţionează, într-un mesaj postat pe pagina de Facebook, că “nu este doar o problemă a primarului, ci a întregului oraş” şi solicită membrilor comunităţii maghiare să dea dovadă de solidaritate donând, în mod simbolic, câte un leu pentru plata amenzii.

„Solicităm donatorilor să doneze câte un leu. (…) Donaţia poate fi făcută personal în cutia amplasată la sediul Serviciului din Strada Martinovics nr.2, iar de luni va fi posibilă şi plata online pe site-ul www.mikoimre.ro”, se arată în postare.

Primarul Antal Árpád a primit săptămâna aceasta două amenzi a câte 5.000 de lei pentru arborarea steagurilor roşu-alb-verde în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, precum şi a cocardelor în aceleaşi culori, amplasate pe stâlpii din oraş cu prilejul Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.

Antal Árpád a mai fost sancţionat din aceeaşi cauză în ultimii doi ani, tot cu câte 10.000 de lei, de către conducerea Prefecturii Covasna, pe motiv că nu a respectat prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, care stipulează faptul că drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor legale.

Edilul a declarat, pentru Agerpres, că va contesta amenda în instanţă, aşa cum a procedat şi cu cele anterioare, arătând că, potrivit legii, minorităţile naţionale îşi pot folosi însemnele şi simbolurile naţionale la evenimentele proprii şi nu vor renunţa la acestea.

Potrivit acestuia, steagurile arborate sunt simboluri ale comunităţii maghiare de pretutindeni şi nu trebuie confundate cu drapelul Ungariei.

Sursă și Foto: WeRadio Sf. Gheorghe

Categories
Locale Stiri

După mulți ani, tensiunile dintre Prefectura Covasna și Primăria Sf. Gheorghe ar putea lua sfârșit

Pentru primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, faptul că județul Covasna va avea prefect UDMR nu poate fi decât o ușurare. La nivel local, este cunoscut faptul că între Prefectură și Primărie au existat constant disensiuni, mai mult sau mai puțin justificate. Prin urmare, numirea lui Ráduly István la conducerea Prefecturii se conturează ca o speranță de colaborare și ca o oportunitate ca Prefectura și primăriile din județ să fie „de aceeași parte a baricadei”.

Într-o conferință de presă ținută joi, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, care este și președintele UDMR Sfântu Gheorghe, a vorbit exact despre schimbarea pe care o va aduce această numire în județ. 

„Consider că este un început nou pentru relația dintre administrația locală și Instituția Prefectului. În calitate de primar a avut ocazia să se întâlnească și cu profesionalismul, dar și cu reaua-credință care a venit din când în când dinspre Instituția Prefectului. Noi sperăm că va fi o colaborare corectă, în cadrul legii, al Constituției, și că va dispărea acel rol al Prefecturii pe care l-a enunțat la un moment dat fostul prefect Codrin Munteanu, că Prefectura trebuie să fie cea care trage frâna de mână în dezvoltarea județului și a localităților. Vrem să avem o Instituție a Prefectului care este interesată în dezvoltarea județului și a localităților, și sunt convins că va fi o colaborare corectă și cu cei doi subprefecți care au fost deja nominalizați de colegii din coaliția de guvernare”, a spus edilul care a mai adăugat că de foarte multe ori Prefectura și primăriile se aflau de părți diferite ale baricadei.

În vârstă de 52 de ani, Ráduly István, care a fost selectat din 12 propuneri înaintate de UDMR,  este licențiat în drept, doctor în geografie și specialist în dezvoltare rurală și turism.

Conform informațiilor cuprinse în CV-ului său, între anii 1997 – 2004 a fost profesor de geografie la Şcoala Generală „Gödri Ferenc” din Sfântu Gheorghe, iar începând din 2004 este lector universitar în cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Ştiinţe Economice și Gestiunea Afacerilor. În iunie 2004, acesta a fost ales pentru prima dată primar al comunei Ozun, de atunci câştigând alte 4 mandate de primar (17 ani).

Potrivit Antal Árpád, forul statuar al UDMR Covasna a decis nominalizarea lui Ráduly István abia miercuri seara. CV-ul acestuia a fost transmis și viceprim-ministrului Kelemen Hunor și, cel mai probabil, noul prefect va fi numit oficial în funcție în zilele sau săptămânile următoare. 

„Deocamdată nu pot să răspund la întrebarea ce pot eu să fac din funcția de prefect, dar un lucru este sigur: voi fi cinstit, corect, și voi avea grijă ca legile României să fie respectate, dar aceleași legi care sunt respectate peste tot pe teritoriul României, și la Constanța, și la Timișoara, și în Covasna. O să am un singur scop: dezvoltarea sustenabilă a județului (…) Intru pe ape străine, deși lucrez de aproape 17 ani în administrația publică și am predat și legislație în cadrul universității”, a declarat între altele Ráduly István.

Cât privește locul rămas vacant la Primăria Ozun, până la organizarea unui nou scrutin, conform prevederilor Codului administrativ, dacă numirea lui Ráduly István în funcția de prefect va fi oficializată, atribuțiile în cadrul Primăriei Ozun vor fi preluate de actualul viceprimar, Szabó Anna Mária, care se află la al doilea mandat.

Sursa: WeRadio Sfântu Gheorghe

Foto: covasnamedia.ro 

Categories
Politic

O nouă candidatură la locale pentru tandemul Tamas Sandor – Antal Arpad. Contracandidați timizi din partea altor partide

Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor, va candida pe lista UDMR pentru cel de-al patrulea mandat la şefia acestei instituţii. În cursul zilei de marţi îşi va depune candidatura şi primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, pentru cel de-al patrulea mandat.

Sándor Tamás, în vârstă de aproape 53 de ani, a fost deputat UDMR în Parlamentul României din anul 1996 până în 2008, când a preluat funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna.

Acesta a fost ales de două ori în mod direct şi o dată indirect în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean.

UDMR Covasna a depus listă completă pentru Consiliul Judeţean, printre candidaţi regăsindu-se şi actualii vicepreşedinţi ai instituţiei, Henning Laszlo Janos şi Gruman Robert, precum şi deputatul UDMR Benko Erika, dar şi cunoscuţi profesori, ingineri, medici, contabili, oameni de afaceri şi oameni de cultură.

Reprezentanţii UDMR Covasna au precizat că pentru susţinerea listei de consilieri judeţeni s-au adunat 12.000 de semnături din tot judeţul.

Potrivit acestora, în cursul zilei de marţi îşi va depune candidatura şi primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, pentru cel de-al patrulea mandat.

La alegeri locale anterioare, Antal Arpad a câştigat detaşat cel de-al treilea mandat, obţinând peste 73% din sufragiile electoratului, adică 13.522 de voturi.

Antal Arpad, născut pe 10 august 1975, în oraşul Rupea din judeţul Braşov, a absolvit Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca şi este de profesie sociolog.

Acesta a fost ales pentru prima dată primar al municipiului Sfântu Gheorghe în anul 2008, după patru ani în care a fost deputat UDMR în Parlament.

Avocatul Sabin Calinic este candidatul Partidului Social Democrat (PSD) pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna, iar Laurenţiu Teacă, preşedintele organizaţiei municipale, candidatul pentru primărie, care va deschide şi lista de consilieri locali.

De asemenea, deputatul Alexandru Teacă va candida pe lista Partidului Mişcarea Populară (PMP) pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Covasna.