Într-o perioadă în care oamenii stau închiși în case, privați de libertatea de a se deplasa după bunul plac, orice eveniment banal pare să capete proporții și însemnătate în mințile unora. Așa se face că Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor (DSVSA) Covasna a transmis vineri, 24 aprilie, către presă un comunicat prin care a atrăgea atenția asupra câtorva sesizări făcute de cetățeni în această perioadă.
O primă sesizare a fost făcută cu privire la un mistreț găsit mort în apropierea unei localități din județ. Considerând că ar putea fi vorba despre un eventual caz de pestă porcină africană, DSVSA Covasna și-a mobilizat echipa de intervenție care, ajunsă la fața locului, a descoperit în urma unor investigații că era de fapt vorba despre un pui de mistreț, de aproximativ 5-6 kg, pe care îl sfâșiaseră câinii unei comunități din apropiere.
O altă sesizare a venit din partea unui cetățean care informa telefonic instituția că într-un perimetru de aproximativ 20 mp a găsit patru bufnițe moarte, pe marginea unei șosele. În urma analizelor de laborator efectuate de reprezentanții DSVSA Covasna, s-a constatat că bufnițele fuseseră intoxicate cu rodenticide (substanțe otrăvitoare folosite pentru distrugerea rozătoarelor dăunătoare).
Un alt cetățean a semnalat faptul că mai mulți pui de pisici au fost aruncați în tomberon printre blocuri. În acest caz, situația chiar a fost demnă de luat în seamă întrucât, ajunși la adresa indicată, reprezentanții DSVSA Covasna au găsit 13 pui de câine înfășurați într-o pungă și aruncați la gunoi. Din nefericire, numai cinci dintre ei au supraviețuit, fiind salvați de veterinarii care s-au mobilizat la fața locului. În acest caz au fost sesizate organele de urmărire și se așteaptă găsirea făptașului.
Az erdélyi magyarok valószínűleg soha sem bocsájtják meg a kollektív magyarországi balnak az áldatlan emlékű december 5-ét, amikor is 2004-ben úgy alakult, hogy a határon túli magyarok nem kaptak kettős állampolgárságot.
EU-n kívüli országokban pedig jól jött volna, ám itt van folytatásnak a HA, ami jelzi, hogy valaki, valamit végletesen elrontott. Magyarországon ugyanis politikai kérdés lett a határon túli magyarság ügye. Mondhatjuk úgy is, hogy elpolitizálták azt, ami nemzeti minimum lett volna: a magát kultúrája okán együvé soroló nemzetnek volt egy esélye, hogy jelképesen egyesüljön. Hogy mit javított volna ez a kisebbségek lelkivilágán, vagy az összmagyar Trianon bántalmakon? Kérem, nem tudja ezt ma már senki megsaccolni.
Annak, hogy az anyaországi balosoktól ma Erdélyben tömör undora van az átlagos magyarnak, itt keresendő a gyökere. Ez a magyarázat az átlag erdélyi magyar Fidesz barátságára is: a Fidesz ugyanis az ügy mellé állt. Ez az a korszak, amelyben el lehet hinni, hogy az RMDSZ-szel akkoriban még rossz viszonyban lévő párt valóban nem csak politikai tőkét látott a dologban. Orbán Viktor ekkoriban talán kevésbé volt egyeduralkodó, Németh Zsolt, Deutsch Tamás és még sokan mások átlagosan határon túli magyar szimpatizánsok voltak. Az első Gyurcsány Ferenc által fémjelzett kormány és tagjai 800 000 állampolgárságkérővel riogattak – holott nyilván ők is tisztában voltak az állítás valótlanságával. Azt állítani, hogy csak a jobb, netalán csak a baloldal hibája lett volna belpolitikai kérdéssé degradálni a határontúliakat igazságtalan lenne, hiszen mindkét rész sáros az ügyben, ha eltérő mértékben is.
Nem lehet azt állítani, hogy a Fidesz csupán a saját igazáért küzdve döntött a külhoniak honosításáról: azonban ennek gyümölcsét az alakulat folyamatosan aratja. (Magyarország Csíkszeredai Nagykövetségén pl. név szerint elhangzik Orbán Viktor neve minden egyes honosítási ceremóniánál – furcsaság ez, hiszen mondjuk Svédországban nem létezik állampolgári eskütétel, Románia, Magyarország és általában a nemzetiségi kérdésekkel bajlódó balkáni államokban igen.)
Magyarországon a bal és jobboldal állóháborúja meggyőzte a közvéleményt arról, hogy Erdélyben minden magyar a Fideszre szavaz. A baloldal saját kudarcát is a határontúliakra kente, mai napig tartja magát a toposz, hogy a Fidesz kétharmados többségét így szerezte meg (gyakorlatban a legsötétebb becslések szerint is két képviselőt jelenthettek a határon túlról érkező szavazatok, de valósan inkább egyet).
Így jutunk el 2020-hoz, a Covid-19 által fémjelzett időszakhoz. Mint ismeretes, mi is beszámoltunk a Magyarország által Romániába küldött segélyszállítmányról, illetve az azt övező nyilatkozatháborúról. Ennek a politikai pufogtatásnak lett része Párbeszéd Magyarországért (korábban a Lehet Más a Politika – LMP) képviselője, Szabó Tímea, aki, ha nem is annyira élesen, mint az a Fideszközeli média tolmácsolásában elhangzott, de mégis szóvá tette a határon túlra nyújtott segélyt. Nézzük csak újra, valamelyest hidegebb fejjel:
https://www.youtube.com/watch?v=l3jVWfaAmcM
A képviselő teljes gőzzel futott a falnak, hiszen kezdettől fogva nem fogalmaz tisztán: a Fidesz frakció rá is húzza a vizes lepedőt, később a terebélyes média apparátusát is bevetve. A képviselő utólag ezt írja a Facebook oldalán: „A mondatom másik fele eredetileg az volt: semmi baj nincs azzal, ha a kormány segít másokon, azzal viszont igen, hogy az állítólagos hazai 20 milliós maszkkészlet hetek óta raktárban áll, nem osztják szét, miközben a kórházak, háziorvosok és az emberek nem jutnak hozzá a megfelelő védőfelszereléshez.”
A helyzetet a korábban felvázolt szűrőn át elemezve elég egyértelmű: a képviselő úgy szólalt fel, hogy figyelmen kívül hagyta a határon túli magyarság kérdését, illetve nem mérte fel ennek a kijelentésnek a súlyát. Erdélyben a Fidesz közeli média azonnal ráállt a Szabó szapulására, illetve a leggátlástalanabb Fidesz szócső, a Pesti Srácok Bölöni László futballedző válaszát közli, amelyben terjedelmesen odamond a képviselőnek. (Talán azon is érdemes lenne elgondolkodni, hogy az adott írás mennyire lehet valóban Bölöni tollából, de ez olyan információ, amit nem áll módunkban megszerezni.)
Mi változott 2004-től? Lényegében annyi, hogy az RMDSZ kibékült a Fidesszel, így többé-kevésbé megfelelnek a Budapesten gyártott kommunikációs elveknek. (Tegyük hozzá, hogy a Fidesz támogatás jól jön az alakulatnak, hiszen elősorban a magyar érzelmekre ható retorikára fogékony, tömbmagyar vidéken jelentős választási mozgósítást hoz a Fidesz partnerség). Ami nem változott, hogy a határon túli magyarságot változatlanul politikai eszköznek használják fel, immár a tulajdon hozzájárulásával. A támogatásnak ugyanis van ára: a Fidesz előtti főhajtás, amelyet egyelőre önként és dalolva vállal az erdélyi magyarság. A hosszútávú következményeket nehéz felmérni, minden esetre egy erőforrása van Székelyföldnek, Kárpátaljának, Felvidéknek és a Vajdaságnak, ami az Orbán Viktor víziójában hiánycikk: a magyar ember. Nehéz megítélni most, hogy ezzel mit kíván kezdeni, de nehéz lenne elhinni, hogy hosszú távon a Fidesz nem kívánja nettósítani ezt az erőforrást. Ha a Fidesz egyszer mégis leesik a nyeregből az RMDSZ is megüti magát: ebben a felállásban ugyanis a bal oldal nem állhat mellé. Az állítás fordítva is igaz…
În bâjbâiala pe care Ministerul Educației a demonstrat-o în perioada de izolare generală impusă de COVID-19, bâjbâială care nu surprinde pe nimeni, fiind doar o continuare a unei demonstrate lipse de viziune și profesionalism care se perpetuează de ani buni de la un ministru al altul, adevărul începe să iasă la suprafață.
Conform informațiilor transmise de inspectorul șef al IȘJ Covasna, Kiss Imre, într-un comunicat de presă remis Agerpres, aproximativ 1.800 de elevi din județul Covasna nu au instrumente digitale sau acces la internet pentru a putea participa la cursurile online în baza cărora se va încheia anul școlar 2019-2020.
Datele au fost culese direct de la conducerea unităților de învățământ din județ, cărora li s-a cerut completarea unui tabel care a cuprins informaţii cu privire la numărul elevilor care nu pot participa la lecţii online, numărul claselor care nu pot participa la lecţii online şi numărul cadrelor didactice care nu pot aplica lecţii online. Inițial, din interpretarea datelor colectate până la data de 17 martie 2020, a reieşit faptul că aproximativ 3.500 elevi nu participă sau nu pot participa la lecţii din diferite motive. Ulterior, printr-o nouă solicitare adresată directorilor de data aceasta prin intermediul aplicației Whatsapp, și nu prin registrul online al inspectoratului, s-a desprins concluzia că 1.800 de elevi nu deţin astfel de instrumente sau nu au semnal de internet.
Conducerea IŞJ Covasna a solicitat inspectorilor şcolari colectarea unor informaţii de la toate cadrele didactice referitoare la clasele la care predau, numărul elevilor înscrişi şi numărul elevilor participanţi la lecţii online. Din datele centralizate a reieşit faptul că aproximativ 70-75% dintre elevi au participat la cursurile online, mai mulţi în mediul urban şi mai puţini în mediul rural, variaţii ce apar şi în funcţie de disciplina predată, informează Agerpres.
Potrivit agenției de presă, Kiss Imre a adăugat că, în conformitate cu datele transmise de unităţile de învăţământ cu privire la participarea elevilor din clasele terminale de gimnaziu şi de liceu la cursurile de pregătire online, rezultă că la nivelul claselor a VIII-a participarea este de 84% şi de aproape 82% la clasele a XII-a.
Inspectoratul şcolar le-a solicitat unităţilor de învăţământ să identifice soluţii pentru sprijinirea elevilor care, din diverse motive, nu au posibilitatea să participe la activităţile online, astfel încât să beneficieze de şanse egale de pregătire în vederea promovării examenelor naţionale.
„Din analiza datelor primite reiese că din numărul total de elevi înscrişi în clasele a VIII-a participă la activităţile online 84%. Soluţii identificate: legătura telefonică a diriginţilor cu părinţii, acordare de consiliere online de către psihologul şcolar, informarea individuală cu privire la pregătirea pentru Evaluarea naţională, acordarea unui sprijin financiar pentru acoperirea cheltuielilor aferente abonamentului de internet, organele competente să solicite discount-uri pentru abonamentele de internet sau să solicite gratuitate parţială pentru furnizarea serviciilor de internet pentru profesori şi pentru elevi (…) În ce priveşte pregătirea elevilor de liceu pentru susţinerea Bacalaureatului, din numărul total de elevi înscrişi, participă la activităţile online 81,85%. Dintre soluţiile aplicabile identificate la nivelul unităţilor de învăţământ pentru asigurarea participării elevilor cu probleme la activităţile online, putem enumera: discuţii telefonice, sesizarea părinţilor; consilierea elevilor de către diriginţi şi de către profesorii care predau disciplinele de examen, împrumutarea elevilor cu echipamente IT din dotarea şcolilor/ inventarul claselor, introducerea unei practici de monitorizare a prezenţei elevilor la activităţile online şi comunicarea acestui aspect părinţilor, prin intermediul diriginţilor“, mai informează Agerpres.
Deși în primele săptămâni de carantină, toată lumea părea să înțeleagă cât de importantă este, de fapt, cultura în viața omului, care fără filme, cărți, muzică sau teatru online ar fi trecut mult mai greu peste perioada de izolare, se pare că în România, cel puțin la nivelul autorităților centrale, cultura rămâne în continuare un segment demn de neglijat. Municipiul Sf. Gheorghe, recunoscut pentru investiția susținută în cultură, este astăzi pus în fața faptului împlinit de a nu mai primi o sumă însemnată (20 de milioane lei) pe care o aștepta în acest an.
Conform reprezentanților UDMR, care au adus joi, 23 aprilie, în atenția opiniei publice faptul că actualul Guvern liberal a luat decizia de a renunța la o înțelegere pe care o încheiase în decembrie 2019 cu UDMR, bugetele pentru cultură vor avea de suferit în acest an. În urma respectivei înțelegeri, Guvernul ar fi urmat să preia în sarcina Bugetului de Stat cofinanțarea instituțiilor de cultură aflate în subordinea autorităților, ceea ce, în felul acesta, ar fi oferit șansa Municipiului Sf. Gheorghe de a primi o sumă de 20 de milioane de lei, fonduri pentru cultură, care în acest moment sunt sistate. „Bravul Guvern liberal a desființat acel fond creat la solicitarea UDMR-ului, acel fond de 3% din impozitul pe venitul global din care trebuiau finanțate acele localități care au instituții de cultură în subordine. (…) În primul rând nu se respectă o înțelegere politică, pentru că asta a fost o înțelegere între Guvern și UDMR în decembrie anul trecut. (…) Cred că este o problemă și un mesaj foarte prost al acestui Guvern faptul că renunță la a sprijini cultura pentru că până la urmă aici vorbim de niște fonduri care indirect erau pentru a sprijini cultura. (…) Oricum, nu cred că trebuie să omori cultura nici în timp de război și nici în timp de epidemie. Problema este și faptul că nu s-au consultat, deci au luat această decizie fără să se consulte cu cei cu care au adoptat această decizie inițial în decembrie 2019. Din calculele mele, noi trebuia să primim peste 20 de milioane de lei” , a declarat primarul Antal Árpád în cadrul unei conferințe de presă susținute joi.
În context, edilul orașului reședință de județ a completat informația transmisă cu o afirmație extrem de importantă, anume aceea că, în ciuda deciziei adoptate de Guvernul liberal, instituțiile de cultură din Sf. Gheorghe nu vor fi afectate întrucât se vor găsi alte surse de finanțare. Rămâne însă nerezolvată o problemă de principiu, care virează către o sferă a nedreptății, anume aceea că orașele mai mari din țară, cum sunt Timișoara, Cluj sau Iași, au instituții culturale finanțate de la bugetul central prin Ministerul Culturii, în timp ce orașele mai mici și mai sărace au instituții finanțate de la bugetul local, ceea ce pune o presiune suplimentare pentru atragerea altor surse de finanțare.
Acuzațiile UDMR către liberali nu se reduc însă doar la încălcarea înțelegerii privind finanțarea instituțiilor de cultură, ci se extind în direcția refuzării unui dialog. În acest sens, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a transmis faptul că liberalii refuză dialogul, deși solicită sprijin atunci când îl consideră necesar. „Guvernul așteaptă susținere în parlament pentru toate inițiativele, acțiunile și deciziile sale , dar, în același timp, respinge dialogul. Nu este corect modul în care procedează acest guvern, motiv pentru care nivelul nostru de încredere este în scădere. De aceea, este important ca Parlamentul să stabilească data alegerilor”, a transmis liderul UDMR, care a amendat totodată și imixtiunea Guvernului în calendarul alegerilor locale, o chestiune ce trebuie decisă în Parlament, nu prin ordonanțe guvernamentale.
BBC și Fox News au scris despre măsurile drastice luate în România. „România a adunat milioane din amenzile stricte acordate în ultima lună oamenilor care nu au respectat restricțiile impuse ca urmare a pandemiei”, a notat Fox News, potrivit Libertatea.
De la instaurarea stării de urgență în România, autoritățile au aplicat 200.000 de amenzi cetățenilor, fapt ce a atras atenția presei internaționale. În total, între 24 martie și 19 aprilie s-au aplicat sancțiuni în valoare de 78 de milioane de euro!
BBC a amintit și de cazul primarului Robert Negoiță, care s-a plimbat prin parc cu iubita sa, deși parcurile sunt închise, și a fost amendat cu 10.000 de lei. „Parcurile sunt închise, iar Robert Negoiță a susținut că l-a inspectat. Cu toate acestea, primarul din sectorul dens populat al Capitalei a spus că, precum orice cetățean, trebuie să se supună legii și că este dispus să facă față consecințelor”, au scris britanicii.
Amenzile pentru încălcarea restricțiilor legate de carantină sunt cuprinse între 2.000 şi 20.000 de lei, iar în ultimele 24 de ore s-au aplicat sancțiuni în valoare de 11.385.528 de lei, după ce 5.192 de persoane nu au respectat măsura privind restricționarea circulației.
A szolidaritás a tettekben mutatkozik meg, és a magyar kormány bebizonyította, hogy lehet rá számítani – mondta Kelemen Hunor a Kossuth Rádió Jó reggelt, Magyarország! című műsor szerdai adásában.
A műsorban az RMDSZ elnöke kitért Szabó Tímeának, a Párbeszéd társelnökének hétfői, parlamenti felszólalására. Leszögezte, nem örült a nyilatkozatnak, de arra most nem áll rendelkezésre sok idő, hogy elmagyarázzák Szabó Tímeának, miként került a Kárpát-medencei magyarság jelentős része abba a helyzetbe, amiben él. “Azt sem tudjuk elmagyarázni, hogy mit jelent a nemzeti szolidaritás” – fűzte hozzá. Kelemen Hunor szerint azért támadni a magyar kormányt, mert segít, elítélendő.
Kelemen Hunor szerint azért támadni a magyar kormányt, mert segít, elítélendő.
Szabó Tímea, a Karácsony Gergely vezette Párbeszéd frakcióvezetője az Országgyűlésben azért bírálta a kormányt, hogy pár ezer maszkkal segíti a határon túli magyar közösségeket.
A Párbeszéd országgyűlési képviselője napirend előtti felszólalásában azt vetette volna a kormány szemére, hogy a zömében külhoni magyarság által lakott határon túli területeket is orvosi védőfelszerelésekkel támogatta. A kormánypárti képviselők a támogatásban részesült határon túli területek felsorolása közben tapsviharban törtek ki, így Szabó Tímea kénytelen volt félbeszakítani a felsorolást.
A Párbeszéd nevében Szabó Tímea frakcióvezető kért szót, és arról érdeklődött, miért nincs a parlamentben a miniszterelnök, hogy válaszoljon az azonnali kérdésekre – miért Szijjártó van kijelölve erre a feladatra.
Szabó Tímea azt feszegette hogy miért nem jelent meg lassan egy hónapja a parlamentben Orbán Viktor,„miért nem meri idedugni a képét?” Arról is beszélt, hogy nálunk legmagasabb az igazolt fertőzöttek arányában mért halálozás. Ha annyira jól állunk, ahogyan az egészségügyi miniszter és a külügyminiszter felfesti, akkor hogyan lehet, hogy nálunk 10 százalék az elhunytak aránya a regisztrált fertőzöttekhez képest, míg mindenhol máshol lényegesen alacsonyabb, a németeknél, osztrákoknál ennek ráadásul csupán a harmada? – kérdezte Szabó. Ahogy azt is, miért visz sok maszkot külföldre a magyar kormányzat? Szabó túlnyomórészt határon túli magyarok lakta településeket sorolt, erre a fideszes képviselők hangos tapsolásba kezdtek, Szabó Tímea pedig nem tudta folytatni mondanivalóját, és lejárt a felszólalásra rendelkezésre álló ideje. Kövér László házelnök nem méltányolta a körülményeket, másnak adta meg a szót.
Később újabb kör következett. Szabó ekkor is szóba hozta, hogy Magyarországon sokkal több ember halt meg, mint Szlovákiában. Egyetlen magyarázat van erre, hogy az elmúlt 10 évben Orbán Viktornak nem az ország felvirágoztatása volt a fontos, hanem a lopás, és hogy „talpnyalókkal vegye körül magát” – jelentette ki. Kásler Miklós kiüríttetett 36 ezer ágyat, hazaküldtek amputáltakat, pszichiátriai betegeket, demenseket, és most az érettségi megtartásával újabb tömegeket veszélyeztetnek – mondta Szabó Tímea, aki az emberierőforrás-minisztert hentesnek nevezte. Kövér László házelnök figyelmeztette a kocsmai hangnemért.
„Ahányszor a miniszterelnök parádézik a sajtó előtt a kórházakban, a fele esetben nincsen a fogadó orvosokon maszk vagy az a sebészi maszk van, amiről az orvosok nagy része azt mondja, hogy nem sokat ér” – mondta Szabó Tímea.
Úgy folytatta: viszont azt hallják, hogy Kolozs megyében 21 ezer maszkot, Maros megyében pedig 60 ezret kaptak, valamint Beregszászban, Csíkszeredában, Kovászna megyében, Zilahon, Horvátországban és Macedóniában is. Ha olyan jól állunk az ellátottságban, akkor miért halnak meg ennyien nálunk? – tette fel a kérdést a képviselő.
A Párbeszéd társelnöke ezt megelőzően Szijjártó Péter külgazdasági és külügyminiszter napirend előtti felszólalására reagálva arról beszélt, nem lehet tudni, hová mennek a Magyarország által beszerzett maszkok.
Dömötör Csaba, Miniszterelnöki Kabinetiroda parlamenti államtitkára, válaszolt Szabó Tímeának: „Most van rá lehetőség, hogy segítő kezet nyújtsunk nekik, és meg is tesszük, mégpedig azért, mert összetartozunk. Szégyelljék magukat!”.
A védelmében, Szabó Tímea facebookon jelezte hogy perét indít Origo és más Médiapublikáció ellen amelyek támogatnak a FIDESZ álláspontot, miután megbántottak őt. Tovább hozzáadta:
„Megjegyzem, már csak azért is alattomos a fideszes képviselők inszinuációja, mert büszke vagyok arra, hogy négy nagyszülőmből hárman erdélyiek; máig emlékszem, milyen érzés volt gyerekként a Ceauşescu-rezsim alatt ételt csempészni a határon át a rokonainknak, hogy legyen mit enniük. Nem először hazudnak Orbán Viktor mamelukjai azért, hogy újabb és újabb ellenséggyártással eltereljék a figyelmet az állandó lopásaikról és arról, hogy nem segítenek az embereken.”
Pe pagina de Facebook a Departamentului pentru Relații Interetnice a fost publicat un mesaj, prin care instituția încearcă să conștientizeze pe toți locuitorii României, indiferent de etnie, de importanța măsurilor de precauție pentru a evita răspândirea COVID-19.
Zilele acestea ne confruntăm cu o situație atipică, față de care învățăm să ne adaptăm și pe care încercăm împreună să o înțelegem. Ne confruntăm cu un ”inamic” fără chip și fără vreo formă palpabilă, virusul SARS-CoV-2.
Seria de mesaje online „#staiacasă” integrează îndemnul autorităților tradus în limbile minorităților naționale și reprezintă un apel către unitate în lupta noastră comună contra virusului SARS-CoV-2.
În acest sens, pe perioada instituirii stării de urgență, Departamentul pentru Relații Interetnice va transmite prin intermediul mijloacelor de comunicare, seria de mesaje bilingve online „#staiacasă”, mesaj tradus în limbile minorităților naționale.
„Diversitatea Reunește Identități”, iar respectarea îndemnului autorităților de a sta acasă, de către toți cetățenii, reprezintă o formă de compasiune pentru aproapele nostru, precum și asumarea unei responsabilități colective la nivelul societății.
Prin intermediul seriei de mesaje online „#staiacasă”, ne propunem să sprijinim dialogul intercultural și să adresăm un apel la unitate și responsabilitate, doar împreună suntem mai puternici, împreună vom reuși să trecem cu bine peste această perioadă!
Deranjată de felul în care a fost interpretată luarea sa de poziție în Parlament privind ajutorul pe care Guvernul Orbán a decis să îl acorde maghiarilor din România și din alte câteva state, Tímea Szabó, liderul grupului parlamentar Dialog pentru Ungaria (Párbeszéd Magyarországért), a decis să își caute dreptatea în instanță.
Într-o postare pe Facebook, publicată marți, 21 aprilie, aceasta își face cunoscută intenția de a acționa în justiție publicația Origo, precum și publicații despre care afirmă că susțin și promovează poziția FIDESZ, pretinzând în mod fals că, în luarea sa de poziție în Parlament, s-a declarat împotriva furnizării de echipament de protecție pentru maghiarii de peste graniță. Făcând referire la modul abrupt în care a fost întreruptă în timpul discursului său de către preşedintele Parlamentului, Kövér László, Tímea Szabó susține că nu a fost lăsată să își ducă ideea până la capăt, ceea ce a făcut posibilă interpretarea deja vehiculată a discursului său, care ar fi continuat astfel: „Nu este nimic în neregulă cu faptul că Guvernul îi ajută pe alții, dar da, presupusul stoc intern de 20 de milioane de măști este în depozit de săptămâni întregi, nefiind distribuit încă, în timp ce spitalele, medicii de familie și oamenii nu au acces la ele și nu au echipamente corespunzătoare”, a scris liderul grupului parlamentar Dialog pentru Ungaria, subliniind că în opinia sa insinuarea deputaților FIDESZ este insidioasă, având în vedere faptul că trei dintre cei patru bunici ai săi sunt transilvăneni și că încă își amintește vremurile grele ale copilăriei petrecute în timpul lui Ceaușescu. Explicația originilor vine ca replică la răspunsul primit de ea din partea FIDESZ, prin vocea secretarului de stat responsabil pentru relaţiile cu Parlamentul în cadrul Cabinetului Prim-Ministrului Ungariei, Csaba Dömötör, care explicase că, fără voia lor, dincolo de graniţele Ungariei trăiesc milioane de maghiari, care au supravieţuit zeci de ani comunismului şi cărora li s-au ignorat drepturile lor fundamentale, adăugând că este momentul ca acești maghiari să primească o mână de ajutor.
Mai mult decât atât, Tímea Szabó merge chiar mai departe cu afirmațiile sale, acuzându-i pe susținătorii premierului Ungariei de minciuni repetate care nu au alt scop decât acela de a abate atenția publicului de la neregulile pe care le săvârșesc în actul guvernării.
„Nu este prima dată când mamelucii lui Viktor Orbán au mințit pentru a abate atenția de la furtișagurile lor constante și de la eșecul de a ajuta cetățenii, inventându-și noi și noi dușmani. Dar nu vom renunța să luptăm în continuare și vom înlocui acest guvern al inumanității în 2022, cu sprijinul opoziției!”
UPDATE: Ulterior, Tímea Szabó a mulţumit, printr-o nouă postare pe Facebook, susţinătorilor săi şi a celor care i-au trimis încurajări, susţinând că a început deja demersurile legale şi că nu se va opri din această „luptă împotriva guvernării injustiţiei, minciunilor şi a tratamentelor inumane”.
În luna februarie 2020 a apărut o analiză detaliată a conflictului de la Ditrău prin prisma literaturii de specialitate pe tematica relațiilor interetnice. Semnat de către doi cercetători ai ISPMN, Kiss Tamás şi Toró Tibor, textul a apărut inițial în limba maghiară aici. Versiunea tradusă în limba română poate fi lecturată aici.
Deşi are ca punct de plecare situaţia de la Ditrău, studiul celor doi cercetători este o analiză lucidă a problemelor existente în interiorul comunităţii maghiare, a modului în care această comunitate este privită de către majoritatea românească, dar şi a modului în care acest tip de situaţii pot fi dacă nu evitate, măcar limitate ca intensitate în viitor:
„rolul comunităților minoritare nu este doar acela de a construi instituții, ci de a lupta împotriva excluderii prin construirea de solidarități și alianțe atît cu alte comunități minoritare, cît și cu cei din rîndul majorității dispuși la astfel de solidarități și alianțe.”
Principalele idei ale articolului sunt:
– Evenimentele din Ditrău sînt discutate într‑un cadru cu totul neadecvat. Se vorbește despre Ditrău de parcă nu ar fi în România. Se vorbește despre Ditrău de parcă ar fi vorba exclusiv de o problemă a comunității maghiare sau a secuilor. Se vorbește despre enclavizare, reproducîndu-se totodată procesul de enclavizare la un nivel cognitiv;
– Trebuie să recunoaștem însă că evenimentele din Ditrău sînt simptomatice pentru comunitatea maghiară din România. Apariția unui astfel de caz era doar o chestiune de timp. Situații în care „migranții“ sînt personificați în mod denigrator cu ocazia petrecerilor de recoltare sau a carnavalurilor din satele maghiare ori cele în care localnicii s-au speriat de turiști non-albi nu sînt excepții;
– Atît în Transilvania, cît și în Bazinul Carpatic sentimentul de superioritate este un element important al identității naționale maghiare. În raport cu Occidentul, maghiarii – la fel ca și românii – au un sentiment puternic de (semi)periferie. Însă, pe lîngă acest sentiment, o altă componentă importantă și profundă a discursurilor identitare maghiare este convingerea că totuși sîntem mai avansați (civilizați etc.) față de popoarele vecine;
– Elitele românești, care resping rasismul (sau mai precis încearcă să ascundă rasismul și intoleranța existente în România), au un scop similar: încearcă cu disperare să intre în clubul celor civilizați, disociindu-se de și rupînd orice tip de solidaritate față de membrii considerați „mai înapoiați“ ai comunității proprii (elementul rural, „PSD-iștii“, „maneliștii“, „teleormănenii“ etc.);
– Consecințele asupra comunității sînt destul de grave. Maghiarii ardeleni afirmă în mod constant că cei din exterior (românii și cam toți ceilalți) nu sînt capabili să înțeleagă situația lor și nevoile lor speciale. Problema este că în situația actuală acest lucru este nu numai real, ci și inevitabil. Poate că segmentul intelectual conservator din Ungaria atașat de Viktor Orbán are dreptate și populismul îmbinat cu civilizaționism este în ascendență la nivel european, însă un astfel de discurs identitar este, totuși, unul de extrema dreaptă.
Concluzia celor doi cercetători este una care mişcă şi, în acelaşi timp, invită la reflecţie şi la acţiune, atât din partea liderilor maghiarilor din România, cât şi din partea majorităţii româneşti:
„Depinde de noi dacă măcar încercăm să schimbăm starea actuală de spirit a comunității noastre. Depinde nu doar de liderii politici sau religioși, ci și de cei care lucrează în învățămînt sau în comunitățile religioase locale. Poate depinde și de noi, cercetătorii sociali, care rareori sîntem dispuși să ne expunem în dezbateri publice și cu siguranță de noi, maghiarii ardeleni, care avem nevoie de o abordare nouă – atît intelectuală, cît și emoțională – ca să depășim ura care ne asediază din interior și din exterior.”
Tamás KISS este sociolog, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN) de la Cluj-Napoca. Licență în sociologie și doctorat în studii culturale. Arii de cercetare: managementul diversității etno-culturale, inegalități etnice și rasiale, migrație, etno-politică.
Tibor TORÓ este politolog, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale (ISPMN) de la Cluj-Napoca, lector la Universitatea Sapientia din Cluj‑Napoca. Licență în sociologie și doctorat în filozofie. Arii de cercetare: etno-politică, politică lingvistică, drepturi lingvistice și minoritare.
Acest site folosește "cookies". Navigând în continuare, vă exprimați acordul asupra folosirii acestora. Cookie settingsACCEPT
Privacy & Cookies Policy
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
