Născut și crescut în Sfântu Gheorghe, Radu Matei, în vârstă de 36 de ani, este de profesie peisagist și a intrat în politică de puțin timp, convins că poate contribui la o schimbare în bine a felului în care se face politică în România, dar și a mentalității oamenilor care, în opinia lui, au nevoie de o nouă abordare.
La alegerile locale, Radu Matei s-a aflat pe lista pentru Consiliul Local Sfântu Gheorghe din partea alianței USR PLUS, listă care nu a depășit pragul necesar de 7%. Convins că o bătălie pierdută nu este un război pierdut, Radu a decis să candideze din partea aceleiași formațiuni politice pentru poziția de senator Covasna în Parlament.
Am stat de vorbă cu el despre planurile pe care le are pentru covăsneni, în ipoteza că ar fi numit senator, dar mai ales despre ce înseamnă o nouă abordare și care sunt schimbările pe care crede că le poate aduce împreună cu colegii lui.
Reporter: Ai făcut facultatea la București, cum de te-ai întors din Capitală într-un oraș de provincie, așa cum este Sfântu Gheorghe?
Radu Matei: Încă înainte să plec la facultate eram hotărât să mă întorc aici pentru că mi s-a părut mereu că aici mă simt cel mai bine. Am văzut întotdeauna Sfântu Gheorghe ca pe locul meu de baștină. În București, mi s-a confirmat dragostea față de zona asta, care este complet diferită, mai ales prin faptul că îți dă un sentiment de apartenență. Relațiile interumane sunt bine sudate la Sf. Gheorghe. Bucureștiul mi-a dat mereu senzația unui oraș locuit de oameni aflați în trecere, ceea ce m-a făcut să nu simt că fac parte dintr-o comunitate.
R.: Și cărei comunități simți că îi aparții? Celei române?
R. M.: Niciodată nu m-am identificat ca făcând parte dintr-una din comunități, română sau maghiară. Eu mă văd integrat 100% în comunitatea din Sfântu Gheorghe și nu văd diferențe din punct de vedere etnic.
R.: Și cum de ai intrat în politică? Ai cochetat dintotdeauna cu politica sau cum de te-ai hotărât să faci acest pas?
R. M.: Când m-am întors din București, mi-am dat seama că nu prea există un spirit civic în Sfântu Gheorghe, în sensul că părerile critice la adresa raportului cetățean-administrație locală nu prea existau. Lumea aici nu prea își permite să aibă opinii critice.
R.: Nu își permite sau nu își dorește? Putem vorbi despre o pasivitate?
R. M.: Da, poate de o pasivitate în ideea în care mulți nu vor să iasă din zona de confort. Fiind un oraș mic, nu vor să genereze o dezbatere pe idei, cred că din cauza confortului personal. Acesta a fost deci un aspect, lipsa spiritului civic. Dar am și fost dezamăgit de modul arhaic în care se face politică aici. Consider că partidele vechi din județ prea împart electoratul și își formează politicile strict pe criteriul etnic. Adică, în politica covăsneană lucrurile se împart în partid românesc și partid maghiar, lucru pe care noi avem de gând să îl schimbăm.
R.: Și cum aveți de gând să faceți asta?
R.M: Vrem să facem politici pentru toți oamenii, indiferent de etnie sau de apartenențele culturale, rămânând totodată sensibili la particularitățile zonei. Știm că ipostaza în care ne punem, de a împăca și capra și varza, este foarte grea și există riscul ca, din punct de vedere politic, să nu avem succes, dar credem că această cale este calea etică pe care un partid politic trebuie să o abordeze aici.
R.: Vorbind de succes, totuși nu ați avut prea mult succes la alegerile locale de la Sf. Gheorghe. Ce a lipsit?
R.M.: Cred că nu am reușit să coagulăm o echipă destul de puternică pentru a acoperi toate pozițiile respective, dar, la alegerile locale, ne-am bucurat totuși de succesul colegilor din alte localități, cum este Întorsura Buzăului sau Valea Mare. La nivel local, e greu să găsești un competitor capabil să intre într-o competiție cu UDMR-ul.
R.: Dar la parlamentare, ce va fi diferit? Cu ce promisiuni veniți ca să determinați covăsnenii să voteze?
R.M.: La baza ofertei noastre electorale stă un program de guvernare care are 40 de angajamente pe mai multe domenii. În acel program de guvernare, avem stabilite exact măsurile pe care dorim să le implementăm. De ce să ne voteze? Pentru că am demonstrat că putem să ne poziționăm în centrul spectrului politic covăsnean, în sensul în care nu suntem un partid cu o retorică strict bazată pe identitatea etnică a alegătorului. Politicile pe care le propunem noi afectează toți cetățenii județului. De exemplu, corupția din administrație, chiar și incompetența din administrație, nu ține de etnie, ci de modul în care înțeleg acești oameni să își facă treaba.
R.: Dar acești oameni sunt ancorați de ani de zile în pozițiile pe care le ocupă. Este un adevărat păienjeniș cu care trebuie să luptați. Cum credeți voi că îl veți putea înlătura?
R.M.: Pe lângă faptul că noi suntem oameni integri și capabili, instrumentele pe care le avem la îndemână sunt cele legislative. În cazul în care intrăm în Parlament, vom putea iniția proiecte de legi care să rupă acest păienjeniș. Important e pentru noi să ajungem într-o poziție în care să putem exercita această putere legislativă deoarece sunt sigur că vom reuși să rezolvăm multe dintre problemele care ne bântuie pe toți.
R.: USR PLUS Covasna se aliniază la proiectul mare al formațiunii sau vă gândiți să reprezentați în mod expres anumite probleme specifice județului? Covasna este problematică din perspectiva asta în care minoritarii la nivel național se simt majoritari și invers. Cum veți trata acest aspect?
R.M.: Avem stabilită o comisie care se ocupă cu problemele etnice din România. Astfel, am reușit să introducem în programul de guvernare și un capitol legat de provocările comunităților etnice. Ai pomenit de relaționarea asta minoritar-majoritar, pe care o consider greșită deoarece naște foarte multe complexe – de superioritate și de inferioritate. Aici, la nivel local, aceste complex se manifestă câteodată în același timp, ceea ce, la nivel psiho-social, cred că nu e benefic. În ceea ce privește garanțiile pe care le putem oferi, noi vom putea acționa numai în măsura în care o lege sau o hotărâre de CL va fi sau nu aplicabilă tuturor cetățenilor. Altfel spus, dacă se emit legi sau hotărâri discriminatorii, atunci noi putem să le combatem.
R:. Au fost voci care au susținut că sunteți prea modești și cu prea mult bun-simț pentru politică. Nu este acesta un dezavantaj?
R.M.: Noi tocmai acest aspect dorim să îl impunem în politică. Acesta este și motivul pentru care am intrat în politică, să impunem un alt mod de a face politică: cu bun-simț și idei constructive. Acesta ar fi cel mai mare succes al meu în politică, ca împreună cu colegii mei să schimbăm retorica discursului politic și a modului în care partidele abordează politica.
R: Dar electoratul este receptiv la bun-simț?
R.M.: Electoratul cred că vrea adrenalină, dar, împreună cu noi, și electoratul poate evolua, iar raportul dintre clasa politică și societatea civică va fi dictat de o evoluție comună.
