Categories
Opinii

De ce este Eduard Novak o speranță pentru sportul din România?

Noul ministru al Sporturilor, Eduard Novak, este poate cel mai frumos cadou pe care UDMR l-a făcut României în preajma sărbătorilor de iarnă, când a fost format noul guvern. Deși postul a mai fost ocupat și înainte de sportivi români care au făcut performanță în cariera lor, Eduard Novak este primul de până acum care, în opinia mea, se poziționează ca o adevărată speranță. 

L-am cunoscut personal pe Eduard Novak în 2016, când l-am avut ca invitat la Sfântu Gheorghe într-o serie de întâlniri cu publicul, denumite ApChat. Calitatea sa de sportiv de performanță, speaker motivațional, antreprenor și filantrop ne-a făcut să credem că este potrivit să le insufle oamenilor curajul și încrederea că pot depăși orice obstacole cu care se confruntă. Și, întocmai cum anticipasem împreună cu colegii de echipă de atunci, sala a fost plină cu oameni veniți să îl asculte, iar evenimentul a fost un real succes. 

După numirea sa în  postul de ministru al Sporturilor, presa centrală a pus accentul pe povestea de viață pe care o are Eduard Novak, scoțând în prim-plan accidentul de mașină în care și-a pierdut laba piciorului (cum este exemplul din  digisport.ro) și, pentru prima oară în ultimii ani, am considerat că aceste detalii chiar trebuiau publicate. Nu pentru că fac deliciul oamenilor dornici de senzațional, ci pentru că evenimentele prin care a trecut îl definesc pe Eduard Novak, un om cu o forță psihică rară și cu o mentalitate de învingător. 

Când l-am avut ca invitat, am rămas uluită de noblețea pe care acest om o transmite. De la felul în care își poartă hainele, la discursul sincer și relaxat (ținut într-o limbă română îngrijită și corectă), la zâmbetul cald și amabilitatea neforțată, toate transmit o eleganță care nu poate stârni decât admirație sau invidie. 

E limpede că-l plac pe Eduard Novak, mai ales după ce m-am desfătat cu prăjituri în cofetăria pe care o deține în Miercurea Ciuc și care este amenajată de-așa manieră, încât poți să-i intuiești personalitatea dacă nu îl cunoști. Nu doar că este un exemplu de om care și-a învins destinul și un sportiv cu rezultate remarcabile, dar este și un antreprenor de succes și tocmai asta îl va face să fie mult mai bun decât miniștrii dinainte. 

Nu am știut că Eduard Novak a intrat în politică, iar pentru mine numirea lui a fost o surpriză pe care niciodată nu aș fi anticipat-o. Nu îmi dau încă seama în ce măsură politica are o șansă în plus cu Eduard Novak sau este o neșansă pentru el, însă mizez pe ceea ce le-a spus oamenilor de la Sfântu Gheorghe vorbind despre succesele înregistrate în ciclism, un sport care în România încă nu a ajuns să fie practicat la nivelul din alte state. „Am câștigat într-un sport în care în țara noastră nu există nici măcar un velodrom. Acest lucru pentru mine înseamnă că orice se poate”, spunea noul ministru în 2016. 

Oricât de optimist sună acest „orice se poate”, îndeosebi când vine de la un campion, nu pot să nu mă gândesc și la faptul că medaliile au reversul lor. Desigur, un om ca Eduard Novak ar putea revoluționa sportul de la noi, dacă ar fi lăsat și susținut și dacă ar primi șansa de a elabora strategii pe termen lung și proiecte care să aibă continuitate. Pe de altă parte, la cât de des ne-am obișnuit noi să ne schimbăm miniștri, tare mă tem că valul acesta va fi fost făcut doar într-un pahar cu apă, iar noi vom vedea în scurt timp cum „orice se poate” este o expresie care ne lovește în moalele capului cu sensul ei negativ.

 

Categories
Locale Stiri

Poveste rară de solidaritate umană la Miercurea Ciuc

Un incendiu violent care a mistuit, joi noaptea, aproximativ 20 de locuinţe ale comunităţii de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc a fost punctul de pornire al unui impresionant val de solidaritate al locuitorilor din oraş, care au sărit în ajutorul celor afectaţi, se arată într-un reportaj realizat de jurnaliștii Agerpres.

Flăcările, pornite de la un burlan metalic de fum neizolat termic, au mistuit casele din lemn, improvizate şi şubrede şi au lăsat sub cerul liber aproximativ 260 de oameni, peste jumătate dintre ei fiind copii.

Imediat ce autorităţile au realizat dimensiunea tragediei şi faptul că un număr foarte mare de oameni nu mai are unde să locuiască, au cerut ajutorul cetăţenilor oraşului, pe reţelele de socializare, în paralel cu măsurile administrative luate rapid.

Oamenii au privit pe Facebook imagini cu flăcările uriaşe, cu fumul dens, au aflat că la locul incendiului sunt copii care plâng, aflaţi în stare de şoc.

Şi astfel, valul de solidaritate a cuprins oraşul aproape adormit, iar localnicii au ignorat faptul că e pandemie şi că există restricţii de circulaţie şi au pornit către sala de sport a oraşului, acolo unde urmau să fie cazaţi cei afectaţi de incendiu.

Până după miezul nopţii au fost aduse ajutoare constând în saltele, pături, pilote, perne, obiecte de uz sanitar, haine, încălţăminte, alimente şi ceai cald. Cantitatea de ceai adusă de oameni a fost atât de mare, încât o parte din ea a rămas nefolosită.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea”

Iar dis-de-dimineaţă, încă de la ora 6.00, cetăţenii au continuat să vină la sala polivalentă din oraş cu tot ceea ce e nevoie pentru astfel de situaţii.

„Am venit pentru a-i ajuta, e frig, nu au unde sta şi aşa au o soartă grea şi mai ales acum, după incendiul acesta, e şi mai greu pentru ei, sărmanii. Am venit cu copilul, e un mod de a-l învăţat că trebuie să ajute, l-am convins şi şi-a donat o parte din haine”, a spus o tânără, venită cu întreaga familie la sala de sport.

Cei 262 de sinistraţi, dintre care 143 sunt copii, privesc cu uimire şi bucurie la dovezile de bunătate ale oamenilor, sentimente pe care, poate, nu le-au mai trăit până acum. Iau micul dejun liniştiţi, în holul sălii de sport, transformat ad-hoc în sală de mese, registratură, dar şi spaţiu de sortare a ajutoarelor.

O fetiţă de câţiva ani zâmbeşte larg după ce primeşte o bluză roz, un adolescent spune că ar avea nevoie de o geacă şi de ceva de încălţat.

Zeci de voluntari sortează cantitatea impresionantă de ajutoare şi împart haine, îmbrăcăminte şi încălţăminte tuturor celor care solicită şi care au nevoie.

De altfel, Primăria Miercurea Ciuc a făcut apel, încă de joi seara, către toţi cei care doresc, să fie voluntari pentru a ajuta atât la distribuirea de alimente, cât şi la celelalte activităţi din zona unde au fost aduşi oamenii afectaţi de incendiu.

Printre voluntari am întâlnit-o pe şefa Centrului Cultural Judeţean Harghita, Ferencz Angela, care spune că a simţit că trebuie să vină să ajute şi să-şi găsească locul într-un mecanism care s-a pus foarte repede în mişcare.

„Am simţit că trebuie să vin aici ca voluntar şi să-mi găsesc locul, să pot ajuta. Se simplifică lucrurile când e o mare nevoie şi eu cred că organizarea şi calmul sunt foarte bune şi sper că în continuare acest proces va avea un final fericit, normal şi omenesc. Eu am cunoscut şi cunosc situaţia de la Şumuleu, pentru că m-am interesat şi sunt câteodată implicată în acţiuni sociale, de caritate şi când am aflat ce s-a întâmplat imediat m-am gândit la diferite căi pentru a fi de ajutor şi cred că în calitate de voluntar eu am un rol iar instituţiile au, de asemenea, rolul lor”, a spus Ferencz Angela.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni”

Un alt voluntar spune că şi-a făcut timp să vină la sala de sport pentru că poate şi pentru că sunt oameni care au nevoie de ajutor.

Nicolae Toşa, implicat frecvent în acţiuni civice, s-a declarat surprins de valul de solidaritate şi şi-a exprimat speranţa că acesta va fi un început în rezolvarea problemei romilor din Miercurea Ciuc.

„Sper să fie un început în rezolvarea acestei probleme a romilor, care a fost neglijată cu bună ştiinţă de politicieni, de autorităţi, de conducătorii oraşului şi sper să fie un moment zero pentru rezolvarea acestei probleme. Ştiu că e nevoie de bani, că e nevoie de foarte multe, dar după cum se vede, oamenii vor să ajute, vor rezolvarea acestei probleme. Şi am cunoştinţe la Şumuleu care mi-au spus că partea pozitivă a tragediei este că acum autorităţile sunt nevoite să rezolve această problemă, pe care până acum au neglijată. Se vorbeşte tot timpul de problema socială, dar nu se spune despre ce este vorba: este vorba de o pătură a societăţii care este neglijată complet, cu bună ştiinţă”, a afirmat Nicolae Toşa.

În cursul amiezii, cele 262 de persoane au fost testate pentru eventuala infecţie cu SARS-CoV-2, în contextul în care se intenţionează mutarea lor în alte spaţii şi este important ca cei pozitivi să fie izolaţi şi trataţi.

Angajaţii Serviciului Judeţean de Ambulanţă, ai Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) şi ai Spitalului Judeţean de Urgenţă, îmbrăcaţi în combinezoane, cu măşti şi viziere, au prelevat probe, în timp ce au liniştit copiii speriaţi, care au început să plângă de teamă şi, astfel, au tratat cu calm şi blândeţe o situaţie dificilă.

În cursul serii se vor cunoaşte rezultatele testelor şi se vor lua măsurile care se impun în astfel de cazuri.

„Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă”

Dacă localnicii au trecut cu brio proba de solidaritate, autorităţile locale şi judeţe s-au mobilizat rapid, la scurt timp după declanşarea incendiului şi au început să ia deciziile necesare.

Mai întâi, în timpul nopţii, s-au mobilizat toate instituţiile cu atribuţii, după care, vineri dimineaţa, s-a întrunit Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, în cadrul căruia s-au înaintat mai multe soluţii de rezolvare a problemei.

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila, a spus că se caută spaţii de locuit unde oamenii să fie mutaţi rapid, iar pe termen mediu se identifică terenuri unde să fie construite locuinţe pentru aceste persoane.

Şi prefectul judeţului Harghita, Ion Proca, a declarat la finalul şedinţei Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă că se caută soluţii pentru transferarea lor în alte spaţii de locuit, iar în cursul serii se vor întruni din nou membrii comitetului, pentru a lua o decizie în acest sens.

Mutarea în spaţii locative mai mici este extrem de importantă, spune şi şefa DSP Harghita, dr. Tar Gyöngyi, întrucât problemele de sănătate pot fi mult mai uşor tratate şi urmărite decât într-un spaţiu mare.

Şi dr. Tar a apreciat „exemplul frumos de solidaritate comunitară” de care au dat dovadă localnicii, cuvinte de laudă având şi prefectul Harghitei, Ion Proca, dar şi primarul Korodi Attila.

Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu

„Printr-un efort foarte mare al tuturor instituţiilor care au abilităţi în acest sens, dar cu o colaborare excepţională a echipei care conduce municipiul şi cu un voluntariat şi o colaborare pur şi simplu impresionantă din partea populaţiei, am reuşit să creăm un spaţiu cât de cât bun de locuit pentru oamenii aceştia, sigur, pe termen scurt. E vorba şi de mulţi copii, aproape 150 sunt minori şi sigur că nevoile în asemenea situaţii sunt multe. Repet, în cursul după-amiezii, al serii vom avea o nouă reuniune unde vom încerca să batem în cuie locaţia la care îi vom transfera în cursul zilei de mâine (sâmbătă – n.r.)”, a spus prefectul Ion Proca.

Primarul a mulţumit oamenilor şi a vorbit de o solidaritate majoră de care au dat dovadă localnicii din oraş, dar şi din satele din împrejurimi.

„Mulţumesc pentru solidaritatea exemplară a locuitorilor oraşului şi a regiunii Ciucului pentru că de ieri seara, de când am făcut un apel în spaţiul public, au început realmente să vină ajutoare necesare. Vorbim de saltele, pături, care deja sunt destule, dar şi de haine pentru iarnă, de încălţăminte, de alimente, detergenţi, săpunuri, scutece, adică tot ce are nevoie un copil, o mamă, o femeie, un bărbat, în această situaţie de criză. (…) Este o solidaritate majoră, toată lumea vine în sprijinul oamenilor care au avut de suferit, probabil zona în care au fost casele improvizate nu mai poate fi refăcută, nici nu este bine să fie refăcută, ci trebuie să găsim în săptămânile următoare realmente un loc în care, cu condiţii optime, poate fi dezvoltat un spaţiu locativ unde accesabilitatea serviciilor sociale şi a altor instituţii să fie facilă şi să fie un ajutor pentru oamenii care au păţit ce au păţit”, a afirmat primarul municipiului Miercurea Ciuc, Korodi Attila.

Şi dovezile de solidaritate au continuat să vină de peste tot. Chiar şi preşedintele României, Klaus Iohannis, l-a sunat pe primarul oraşului şi „a transmis tot sprijinul, pe termen scurt şi mediu, şi a mulţumit pentru solidaritatea comunităţii şi pentru promptitudinea cu care au intervenit autorităţile”.

De asemenea, Asociaţia de Întrajutorare Caritas a organizat şi o colectă financiară, toţi cei interesaţi putând dona atât online cât şi în conturile organizaţiei.

Donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia

„Cetăţenii, instituţiile publice şi private din Miercurea Ciuc s-au unit pentru a ajuta persoanele afectate de incendiul din Şumuleu-Ciuc, astfel că donaţiile financiare sunt colectate de Caritas Alba Iulia. Pe pagina de web a organizaţiei, https://caritas-ab.ro se poate dona şi online, dar sumele pot fi virate în următoarele conturi bancare: RON: RO33 RNCB 0152 0163 3253 0001, EUR: RO30 RNCB 0152 0163 3253 0055. Swift: RNCBROBU, Banca Comercială Română. Beneficiar: Caritas Alba Iulia Asistenţă Medicală şi Socială. CIF: 15070152”, este anunţul făcut de Organizaţia Caritas.

În zona locuită de romi din cartierul Şumuleu al municipiului Miercurea Ciuc e multă tristeţe: locuinţele improvizate din lemn sunt mistuite de flăcări, diverse bunuri sunt aruncate de-a valma, mai multe animale caută ceva de mâncare, iar câţiva bărbaţi, care nu au mers să se cazeze la sala de sport, stau de vorbă.

Unul din liderii comunităţii de romi din regiunea Ciuc, Rostas Janos, care este şi pastor, spune că în zonă locuiesc între 400 şi 500 de oameni şi crede că toată nenorocirea a venit de la Dumnezeu şi tot El îi va ajuta şi pe mai departe.

„În comunitate locuiesc 400-500 de oameni şi jumătate dintre ei au rămas pe drumuri. Am fost acolo, e dezastru, au ars casele, dar şi animalele. Nu am atâtea cuvinte ca să pot să mulţumesc pentru toţi cei care au ajutat. Cred că totul e de la Dumnezeu şi acum tot El ne va ajuta ca situaţia să se îmbunătăţească”, a afirmat Rostas Janos.

Imensa dovadă de solidaritate a localnicilor şi răspunsul rapid al autorităţilor la situaţia creată aduce speranţă în inimile oamenilor greu încercaţi, iar numeroşilor copii care joi seara au plâns mult le pune un zâmbet pe faţă, pe unii făcându-i să creadă că abia acum urmează să vină Moş Crăciun.

Sursa: Agerpres

Foto: Agerpres

Categories
Opinii

Cum reușește etnia să învingă cetățenia, generând conflicte gratuite

Nici n-a început bine noul an, că scandalurile au și început să apară. Și nu în Parlament, între AUR și UDMR, așa cum se așteaptă probabil mulți dintre noi, ci la TVR Cluj, unde conducerea emisiunilor minorităților a fost preluată de la 1 ianuarie de un redactor-șef care nu este maghiar, după cum informează hirado.hu, ceea ce a adus mari nemulțumiri în rândul redactorilor maghiari.

Numirea lui Alin Gelmărean, fostul redactor-șef al Redacției Programe, la conducerea Studioului Teritorial Cluj, unde va răspunde și de coordonarea redacţiei minorităţilor, a stârnit un val de reacții negative a căror justificare încă nu reușesc să o dibuiesc. Principala problemă pare să fie apartenența etnică a lui Alin Gelmărean. Nicidecum nu se invocă o lipsă de competență a noului numit, ceea ce ar putea avea sens. 

Mai mult decât atât, cinci membri ai Consiliului de Administraţie al TVR consideră că deciziile președintelui-director sunt ilegale, motiv pentru care ar fi înaintat o plângere către Parlament, cerând demiterea acestuia. 

Dacă o astfel de numire este sau nu ilegală, nu sunt eu în măsură să stabilesc. Dacă însă numirea deranjează doar din perspectivă etnică, atunci pot spune că mi se pare totul de un grotesc incalificabil. Proteste de acest gen am întâlnit frecvent atât în rândul maghiarilor, cât și în rândul românilor în privința profesorilor de limbă română. Deseori am auzit fie că e absurd ca limba română să le fie predată copiilor maghiari de către un român care nu cunoaște maghiară, fie invers. Și de fiecare dată, fiecare versiune și-a găsit argumente mai mult sau mai puțin plauzibile. 

În cazul de la TVR Cluj, vorbim despre ocuparea unei funcții într-o instituție de stat de către un cetățean al acestei țări. Aș fi calificat drept justificată o revoltă care ar fi avut legătură cu desființarea departamentului sau cu schimbarea grilei de programe. Or, în cazul de față, când încă nimic din toate astea nu s-a întâmplat, avem de-a face doar cu temeri nejustificate. Nu doar că numirea a fost făcută provizoriu, pentru 60 de zile, dar nici nu se știe în acest moment dacă se va trasa o linie nouă care să impună perspective diferite de abordare a subiectelor și realizare a reportajelor, astfel încât maghiarii să fie prezentați într-o lumină nefavorabilă sau amenințați în vreun fel. Acestea sunt numai și numai presupoziții, în baza cărora, din păcate, se și trece la fapte. 

Ni se par condamnabile afirmațiile reprezentanților AUR care susțin că UDMR nu are de ce să aibă oameni în guvern, deși ei sunt cetățeni români, dar faptul că maghiarii se revoltă că un etnic român preia conducerea departamentului pentru minoritari maghiari oare cum ar trebui să ni se pară? Dacă vorbim de posturi într-o instituție de stat, oare nu toți cetățenii calificați pentru posturile respective ar trebui să fie bineveniți să le ocupe dincolo de criteriul etnic? Dacă din echipa pe care o va coordona fac parte etnici maghiari care dețin know-how-ul necesar pentru realizarea materialelor, iar noul șef nici nu a apucat să spună ce intenții are, de unde vin aceste temeri și ce justifică acest scandal? Întreb retoric, ca de fiecare dată. 

foto: enago.com

Categories
Istorie

Prima comemorare maghiară în 2021. 257 de ani de la masacrul comis de trupele imperiale habsburgige în 1764

Monumentul Siculicudum, Siculeni, Harghita

În data de 07 ianuarie 2021, în comuna harghiteană Siculeni, a fost comemorat cel de-al 257-lea an de la masacrul de la Siculeni/Siculicidium.

În cursul masacrului din 1764 de la Siculeni, trupele imperiale au măcelărit mai multe sute de secui.

Antecedentul acestui atac a fost ordinul dat în 1760 de împărăteasa Maria Tereza prin care a dispus reorganizarea trupelor grănicereşti secuieşti.

Secuii erau nemulţumiţi de faptul că, potrivit noilor reguli, au fost constrânşi să servească şi sub comandă germană, pe teritoriu străin, fără redobândirea vechilor libertăţi în schimbul serviciului militar.

Mulţi dintre ei s-au refugiat pentru a scăpa de înrolare, însă aproximativ 2500 de secui s-au adunat la Siculeni şi au formulat o petiţie de protest adresată Mariei Tereza.

Trupele împărăteşti au atacat prin surprindere localitatea Siculeni în zorii zilei de 7 ianuarie 1764, reuşind să înfrângă rezistenţa secuilor.

Monumentul la baza căruia se depun an de an coroane de flori, în memoria secuilor uciși, a fost inaugurat în anul 1905.

Sursa: hirado.hu

Categories
Hírek magyarul Magyar típusú találkozás

Minority Safepack: jogalkotásra várva

Remélhetőleg kiemelt fontosságú mozzanat zajlott le december eléjén: az Európai Parlament háromnegyedes többséggel fogadta el a Minority Safepack kezdeményezést, és felkérte az Európai Bizottságot, hogy fogadjon el törvényeket a kisebbségek támogatására.

Nem újdonság, hogy az ügyet az RMDSZ színeiben induló Vincze Lóránt EP képviselő tűzte zászlójára -mindezt úgy, hogy az EU hangadó országaiban kevés szó esik az őshonos kisebbségekről, több európai tagállam is úgy tesz, mintha nem lennének nemzeti kisebbségei.

Arról, hogy Románia hol áll ebben a vonalban, más-más megfogalmazása van az Unió szinten hallható magyar, illetve román képviselőknek. A magyarok rendszerint a kisebbségek diszkriminációját hangsúlyozzák, a román felszólalók pedig mintaértékűnek tekintik Romániát a kisebbségi jogok megoldásában. EU szinten az igazság nagyjából középen van, hiszen elismerik a kisebbségek (itt hangsúlyosan a magyar kisebbség) létét, illetve komplexebb jogszabályok is garantálják az erdélyi magyarok jogait, amelyeknek javarészét be is tartják – ugyanakkor az erdélyi magyarság távolról sem élvez olyan szintű jogokat, mint a finnországi Åland-szigetek svéd lakossága.

Ilyen körülmények közt általánosan elfogadott, EU-n belüli jogszabályokat kialakítani nem lesz gyerekjáték – mint ahogy az sem volt egyszerű, hogy az érzékenységek kerülése végett kényes témával foglalkozzon az Európai Parlament. Az igazi kérdés az volt, hogy lényegében kényelmetlen kérdést, polgári kezdeményezésre hajlandó napirendre tűzni Brüsszel vagy elsumákolják a problémát.

A számokat tekintve kisebbségi szemszögből biztató eredmény született: 524 igen, 67 nem és 103 tartózkodással fogadták el a kezdeményezést. A számadatok érdekesek más szempontból is: 11 EU tagállamból, 1 123 422 aláírás érkezett az ügyben.

Vincze Lóránt szerint ez az eredmény annál is jelentősebb, mert járványidőben, a brexit alatt és a költségvetési vita mellett született meg a döntés. Az aláírások jelentős része érkezett Erdélyből, ugyanakkor ez nem lett volna elegendő – más országokban is érdeklődést keltett a téma.

Vincze Lóránt FUEN elnök a sajtóban arról is beszámolt, hogy a szavazást megelőző hónapokban a zöld frakciót leszámítva egyetlenegy alakulat sem akart határozatot a Minority Safepack kapcsán, beleértve az Európai Néppártot is. A szocialista frakció, Vincze elmondása szerint, kezdetekben határozottan ellenezte a kezdeményezést és leszögezték azt is, hogy nem fogják megszavazni – a szavazáson ehhez képest a frakcióból mindössze 8 képviselő tartózkodott (mindannyian a PSD színeiben), a liberális frakcióból ugyanakkor mindegyik PNL és két USR képviselő is tartózkodott (a frakció vezetője, Dacian Cioloș például megszavazta a tervezetet). A liberálisok visszafogottságára nyilvánvalóan hatással volt a 2020. december közepén zajló kormányalakítási tárgyalás is, a PNL vezetése láthatóan kerülte az RMDSZ-el történő konfrontálódást, valószínűsíthetően nem akarták a szövetséget olyan helyzetbe hozni, amely nehezítette volna a megegyezés lehetőségét. Az ellenszavazatokból három érkezett román EP képviselőktől (Traian Băsescu korábbi államfő esetében nem csak a diskurzus vált magyarellenessé, hanem kisebb-nagyobb cselekedetek is kísérik az átváltozást, például ebben az esetben is). Szlovákia visszafogottan járt el a kérdésben, Bulgária képviselői azonban határozottan ellenezték a kezdeményezést (Vincze ezt a török kisebbség jelenlétével magyarázza, akik a szervezeteik nevében nem tüntethetik fel a török szót sem – mindezt jogszabály korlátozza).

A legfontosabb kérdés mindezek mellett a jogszabályalkotás: az Európai Bizottságra a magyaroknak lényegében elhanyagolható ráhatása van, azaz eredmény borítékolása egyelőre lehetetlen. Vincze Lóránt elmondása szerint januárban lehet konkrétumokról beszélni, de ez megközelítőleg 1-1,5 éves törvényhozási procedúra, amelyet majd akár EP-n belüli viták is kísérnek.

Nagy Kálmán

Categories
Cultura si lifestyle

Reportaj din Covasna pentru Știrile Pro TV: Tradițiile seculare din Ținutul Meșteșugarilor

Într-un reportaj special, reporterii Pro Tv au ajuns în Secuime, surprinzând puțin din farmecul locurilor și îndemânarea meșterilor locali, fie că vorbim de prelucrarea lemnului sau a fierului, fie că ne gândim la prepararea unor dulciuri de casă delicioase.

Astăzi ajungem în Ținutul Meșteșugarilor – așa cum poate fi numit județul Covasna. În fiecare sat de acolo găsim cel puțin un atelier unde lemnul, lâna, fierul sau aluatul capătă formă datorită unor oameni pricepuți.

Meșterii lucrează cu unelte tradiționale, după metode vechi de sute de ani, și abia așteaptă să primească oaspeți dornici să le afle poveștile și să se bucure de creațiile lor.

Veniți din București pentru numai o noapte în zonă, acești tineri au poposit în satul Tălișoara, unde au aflat că își are atelierul un fierar vestit.

Omul a moștenit forja de la tatăl său și de mic a descoperit tainele acestui meșteșug. Acum, din mâinile lui ies adevărate opere de artă.

”Aicea este un semn de fierar, fierărie care făcea obiecte decorative, după cum vedeți arată o frunză, o nicovală și un ciocan”.

La fierăria cu ușa mereu deschisă, oamenii zăbovesc ore întregi.

Turist: ”E foarte interesant, e prima oară când intru într-o fierărie. Eu credeam că în ziua de azi e totul foarte tehnologizat. Ori realitatea îmi spune că există niște oameni foarte pasionați care știu să facă lucrurile cu mâna lor”.

Meșterul a transformat vechiul atelier într-un muzeu.

Nagy György, meșter fierar: ”Aici sunt, în colecție, obiectele ce le comandau acum 100 de ani clienții. Cum vedeți, o foarfecă de tuns, adică mașină de tuns, lacăt foarte vechi, funcțional”.

E zarvă mai mereu și în această curte de la marginea orașului Târgu Secuiesc. Atrași de mirosul îmbietor al scorțișoarei, turiștii pofticioși trec pragul atelierului de turtă dulce.

”Facem turtă dulce din 1880, eu sunt a patra generație din familie care duce mai departe acest meșteșug. Coacem tradițional. Astea se pun în turta dulce: scorțișoară, cuișoare și anason”.

Aluatul este așezat în peste trei sute de forme, care ajung la cuptor. Dar măiestria stă și în felul în care este decorată fiecare turtă dulce. Unele par mai degrabă broderii la care s-a lucrat cu migală.

”Elisabeta Szanto, meșter popular: Trebuie făcut prima dată fundalul. Și aici sunt niște linii care trebuie să se potrivească una cu alta.
Reporter: Câte zile lucrați la o astfel de turtă?
Elisabeta Szanto: Nu lucrez toată ziua, dar ține patru zile”.

Oaspeții nu pot rezista tentației și pleacă acasă cu brațele pline.

Cătălina Drescan, turistă: ”Am ales un brăduț foarte drăguț. E prima dată când vin la fabrica de turtă dulce și sunt extrem de încântată. Am să pun în practică tot ce am văzut”.

Georga Panica, ghid de turism: ”Urmează să vedem cum se fabrică pâinea, colacul secuiesc, apoi mergem și la fabrica de ciocolată, la Sfântu Gheorghe o să vedem cum se fabrică palinca”.

În satul vecin – Brateș – într-o casă din anii 1900 încă există un vechi război de țesut și o femeie care din zori și până seara bate cu vătala covoare, perdele sau stofe pentru costume populare.

“Reporter: Ce spun musafirii când intră în locul acesta?
Erzsebet Bartok, țesătoare: Cum ați spus și dumneavoastră: wow! Că încă mai păstrăm tradiția. Apreciază și când zic că e foarte frumos îmi dau așa o putere să duc mai departe”.

În satele din Covasna sunt mai bine de 100 de meșteșugari ale căror ateliere pot fi vizitate oricând.

Toate sunt adunate pe un site, unde găsiți informații, numere de telefon și hărți cu ajutorul cărora vă puteți pune la cale o călătorie în acest ținut în care tradițiile nu s-au pierdut.

Categories
Magyar típusú találkozás

Az AUR nem a Fidesz: még csak nem is a Jobbik

Kolléganőnk egy merész párhuzamot vont az AUR és a Fidesz közt. Nem értek vele egyet. Ha ez nem derült volna ki eddig, akkor leszögezném: egy véleményanyag következik.

Mindenek előtt leszögezném, hogy nem vagyok kártyavető, mert A) a lottó számok jobban érdekelnének, B) előre láttam volna, hogy a (szakmánkat besározandó) magát újságírónak tituláló Dan Tănasă, illetve George Simion komoly lapot kapnak a nagyok közt. Ennek ellenére próbálon Nostradamusba vedleni és felmérni pár jövőbeli eseményt. (Ha bejön, megveszem a 6. Loz în Plic-et. Becsszó.)

Szóval. Mirela kolléganő hasonlata meredek volt: Orbán Viktor magyar kormányfőről nyugodtan el lehet mondani, hogy nem az a nagyon européer alkat. Ő maga sem cáfolja, csak a nemzetállamiság védelmező Hunyadi Jánosának szereti magát értelmezni (ilyen értelemben viszont kicsit sántít a dolog, nem emlékszem, hogy eresz-orgiára járt volna Kinizsi Pál, de sebaj). Orbán azonban a nemzeti erőforrás részének tekint (engem meg is győzött erről) mindenkit, azokat is, akiket a pokolba kíván. Mindezek mellett nagy összefüggéseket keres, nagyban igyekszik pókerezni és néha nyer nagyban (ha pedig nem, a sajtós hadosztály kimagyarázza, hogy mitől lett a pofára esés valójában a balettesek egyik komolyabb mozdulata, a Cabriole bakugrás). Fogalmazzunk úgy: Orbán lehet, hogy pofátlan, de bizonyos helyzetekben megkerülhetetlen – nem erény, de kvalitás.

Miért nem Jobbik az AUR? Hol van már a jó hangosan zsidózó, cigányozó Jobbik… Meghasonult önmagával, a Simicska – Orbán meccsen. Már az O1G sem jön szívből az embereknek.

Az AUR egy Corneliu Vadim Tudor epigon. Személyisége nincs, hisz Vadim önmagában egy intézmény volt, ráadásul bohóc. Hogy egy hasonlatot hozzak: a sátánista black metalt sem vették komolyan a művelőik, egészen addig, ameddig a norvég hideg által beszűkített agyú Varg Vikernes (ha nem mond semmit, akkor Youtube és keresd Burzum-ot) nem gondolt egyet, és nem kezdett többszáz éves fatemplomokat felgyújtani. Vikernes olyannyira belegabalyodott a tulajdon sátánizmusába, hogy egy zenésztársát meg is gyilkolta. A börtönévek kikúrálták valamelyest a sátánizmusból, mostanság náci ideológián él. A lényeg: az AUR is ilyen, komolyan vette azt, amit Vadim csak úgy, pár szomorú szavazat reményében tolt.

Sem George Simion, sem Dan Tănasă személyéről nem akarok értekezni, ugyanis nem tudom megsaccolni, hogy milyen kórtörténettel rendelkeznek. Ahogy azt sem, hogy miként szedett össze az AUR Olaszországból annyi szavazatot az ott dolgozó diaszpórából. Az ember azt hinné, hogy külföldön legalább toleranciát tanulnak a népek.

Aki főállásban nemzetféltő és keresztény, az eleve fura. Az ilyenekből lesz a Borkaizás meg a Szájerezés. Nem igazi keresztények ezek és nem is nemzetféltők: rém keveset tettek a nemzetükért. Nem is fognak – hopp, itt az első jóslat.

Kormányra menni nehéz lenne nekik: pontosabban a többiek nehezen fogadhatják be őket egy koalícióba, mert … büdösek. Európában rendszerint a magyar, lengyel és hasonló izmozások elmennek még, de az egyértelműen szélsőjobb nem vállalható.

Rossz lesz a magyaroknak az AUR, de nem ők az elsők, akik rosszak. A szimbólumháború az aranyoskáim specialitása, mert meg kell védeni ám a románságot az olyan gonosz és revizionista szándéktól, mint amilyen a Polgármesteri Hivatal helyett a Községháza szó használata, vagy az olyan elnyomástól, hogy a román nyelvű felirat mellé és nem alá kerül egy utca neve. A következő Trianon-törvényt is elfogadja majd a parlament, mert a többi pártban sem kedvelik túlzottan a magyarokat, csak ők éppen otthon, a négy fal között.

Az RMDSZ akár jól is járhat az arany ifjúsággal. Ti. végre van egy reális veszély, mert ezek az Úzvölgyelfoglalók, meg Dántönászök hatalomra jutnak, ha nem megyünk szavazni. Tulajdonképpen puszipajtások kellene lenniük az AUR-al, mert egyik a másik szavazatiért dolgozik. Az AUR ellenzékből egyebet úgysem fog tudni tenni, mint bozgorozni – viszont ezt már komoly médiacsatornákon. Ez a tevékenysége pedig öncélú: a közbeszéd romlásán kívül komolyabb előrelépést nem fog hozni. Kérdés persze, hogy mi lesz majd a 2024-es választásokon. Kihátrál-e igazi keresztényként az ortodox egyház az AUR mögül – elvégre a felebaráti szeretetbe a magyarok is bele kellene férjenek. Még Maros, Hargita és Kovászna megyékben is.

Nagy Kálmán

Categories
Locale Stiri

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, în echipa UDMR care va negocia programul de guvernare

Partidele care vor face parte din viitoarea coaliție de guvernare și-au stabilit echipele care vor negocia termenii înțelegerii. Discuțiile încep sâmbătă dimineața, la ora 9, la una dintre vilele de protocol din București. Cea mai numeroasă echipă de negociere este cea a USR PLUS, care trimite la discuții nu mai puțin de 19 persoane.

Printre cei care vor negocia programul de guvernare al viitorului Executiv și împărțirea funcțiilor de la vârful ministerelor și de la conducerea Parlamentului se numără inclusiv lideri politici care s-au atacat în campania electorală și care acum vor sta față-n față.

De exemplu, din echipa USR PLUS fac parte Cristian Ghinea și Cătălin Drulă, doi lideri care înainte de alegeri au criticat în termeni duri PNL. 

Negocierile încep sâmbătă dimineață și este de așteptat ca acestea să se întindă pe mai multe zile. 

Potrivit ultimelor informații de la partide, PNL își dorește în continuare cele două ministere importante din Guvern: Finanțe și Justiție, în timp ce USR PLUS ar vrea măcar unul dintre cele două portofolii. Discuții aprinse vor fi și pe șefia Camerei Deputaților disputată de Ludovic Orban și Dan Barna. 

UDMR cere două sau trei ministere în noul Guvern, însă maghiarii nu mai vor cele trei portofolii pe care le-au mai avut în trecut: Sănătatea, Mediul și Cultura.

Un punct important al discuțiilor va fi armonizarea celor trei programe de guvernare. De exemplu, USR PLUS insistă pentru o măsură cu care au defilat în campanie, taxe 0 pe salariul minim, cu care liberalii nu sunt de acord. 

Cine face parte din echipele de negociere

Echipa PNL este condusă de președintele partidului, Ludovic Orban și din ea mai fac parte secretarul general, Robert Sighiartău, prim-vicepreședinții Rareș Bogdan și Raluca Turcan, dar și premierul desemnat, Florin Cîțu.

Echipa de negociere pentru funcții în Guvern: Ludovic Orban, Florin Cîțu, Rareș Bogdan, Robert Sighiartău.

Echipa de negociere pentru programul de guvernare: Ionel Dancă, Cristian Bușoi, Laurențiu Leoreanu.

Echipa de negociere pentru funcțiile din Parlament: Alina Gorghiu, Florin Roman, Raluca Turcan, Relu Fenechiu.

Echipa USR PLUS este și ea împărțită pe mai multe criterii și din ea fac parte nu mai puțin de 19 persoane. Surse din partid spun că „a fost bataie mare” pe un loc în echipa de negociere și că toți liderii și-ar fi dorit să ia parte măcar la discuții.

Negocierile politice vor fi conduse de cei doi copreședinți Dan Barna și Dacian Cioloș. USR PLUS are o echipă separat pentru discuțiile privind programul de guvernare și o altă echipă pentru împărțirea funcțiilor din Parlament. 

Politic: Dan Barna, Dacian Cioloș, Dominic Fritz, Dragoș Tudorache, Vlad Voiculescu, Ionuț Moșteanu.

Program de guvernare: Cristian Ghinea, Claudiu Năsui, Lucian Viziteu, Stelian Ion, Dragoș Pîslaru, Anca Dragu, Andrei Lupu, Ștefan Pălărie.

Parlament: Cătălin Drulă, Radu Mihail, Cristina Prună, Silvia Dinică, Oana Țoiu, Andrei Lupu, Ștefan Pălărie.

Echipa UDMR este condusă de Kelemen Hunor și este împărțită, de asemenea, în funcție de negocierile purtate: o echipă pentru discuțiile despre funcții și o altă echipă pentru programul de guvernare.

Guvern și Parlament: Kelemen Hunor, Cseke Attila, Benedek Zakarias, Rozalia Biro.

Program de guvernare: Tanczos Barna, Balint Porcsalmi, Hegedus Csilla, Antal Arpad, Csoma Botond.

Sursa: WeRadio.ro

Foto: Facebook Antal Arpad

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: FIDESZ vrea să iasă din PPE

În scrisoarea publicată de cotidianul www.magyarnemzet.hu, Orbán Viktor îi propune liderului grupului PPE din Parlamentul UE o colaborare de genul celei avute de populari cu britanicii conservatori.

În scopul prevenirii diferendelor și a problemelor de colaborare, premierul Ungariei înaintează această propunere, confirmată de directorul de comunicare a grupului parlamentar PPE, Pedro Lopez de Pablo, care la solicitarea portalului www.telex.hu a arătat că: „Pot să confirm primirea scrisorii lui Orbán Viktor. Orice dorește să obțină cu această propunere, trebuie să-l întrebați pe el”.

Potrivit cotidianului www.nepszava.hu, condiția pentru a avea o colaborare asemănătoare celei pe care au avut-o conservatorii britanici cu grupul parlamentar PPE, este de a nu face parte din nicio familie politică din Parlamentul UE.

„Dacă europarlamentari FIDESZ doresc să părăsească grupul parlamentar, și doresc să discutăm despre un astfel de acord, atunci pot să o facă liber, nu obligăm pe nimeni să fie membru PPE. Pentru un astfel de acord este nevoie de un vot în grupul parlamentar, dacă nu există un consens, nu există posibilitatea de accepta o astfel de asociere.”

Ca atare, pentru a avea un parteneriat de cel propus de Orbán Viktor, prima dată FIDESZ trebuie să părăsească PPE, după care să obțină o asociere de tipul celei a britanicilor conservatori.

foto: euractiv.com

Categories
Opinii Politic

AUR-ul lui Dan Tănasă, FIDESZ-ul care le lipsea românilor

Marea surpriză a alegerilor parlamentare din acest decembrie a reprezentat-o succesul unei formațiuni politice obscure, care a surclasat fără drept de apel partide ale unor politicieni cu state vechi precum Victor Ponta, Traian Băsescu sau Călin Popescu Tăriceanu. 

Din punctul meu de vedere, mirarea nu ar avea de ce să fie așa de mare. O dată, pentru că membrii partidului au acționat foarte intens pe rețelele de socializare și au ajuns exact la cei pe care îi vizau, și a doua oară, pentru că, pe lângă celebra carte a valorilor tradiționale, a familiei, a creștinismului și naționalismului și patriotismului în forma predată nouă în comunism, AUR a profitat din plin de criza sanitară și de nemulțumirea oamenilor față de încorsetările pe care măsurile guvernamentale le-au impus în toată această perioadă, înfățișându-se ca niște adevărați eroi ai neamului, salvatori de la sufocarea cu măști și de la pericolul vaccinării obligatorii. 

Cum, necum, scopul AUR a fost atins, iar de acum înainte Dan Tănasă, al cărui nume este mai ales pentru membrii comunității maghiare mai demn de hulit decât al lui Ucigă-l Toaca, se va afla cel puțin pentru următorii patru ani în Parlament. 

Și, pentru că tot îmi place să fac paralele între oameni și situații, nu pot să nu remarc cum, din marele război pe care celebrul jurnalist l-a purtat în scris și în instanțe împotriva etnicilor maghiari de la noi, a ajuns să întemeieze un FIDESZ al românilor, cu totul și cu totul din AUR. Nici n-a fost greu căci, cum am arătat în repetate rânduri, noi, românii, semănăm cu frații noștri unguri, iar la șovinism, homofobie, valori creștine și conservatorism în forme acute, excelăm și unii, și alții – păstrând, desigur, loc și pentru excepțiile de rigoare din ambele tabere. 

Nu știu cât de mult va contribui Dan Tănasă la soluționarea crizei sanitare pe placul celor care au votat pentru partidul din care face parte, dar sunt aproape convinsă că lupta cu UDMR se va da fățiș, mai ceva ca pe vremea lui Vadim Tudor. Alături de Claudiu Târziu, cunoscut de când cu CpF și schimbarea Constituției, și de George Simion, cunoscut dreptfondator al platformei Acțiunea 2012, care militează pentru unirea cu Republica Moldova, Tănasă va forma un trio perfect care ne va furniza din plin „pâine și circ”. 

Spun asta pentru că nici nu s-au încheiat bine alegerile și, în presă, au apărut deja declarații „de aur” ale AUR, cum este cea publicată ieri de digi24, prin care copreședintele George Simion afirmă că „UDMR nu își are locul în Parlamentul României. Respectăm comunitatea maghiarilor din România și avem candidați etnici maghiari în AUR care intră în Legislativ. AUR se opune, însă, constituirii și funcționării formațiunilor politice pe criterii etnice iar în acest sens va demara o campanie națională pentru modificarea Constituției în sensul interzicerii formațiunilor politice pe criterii etnice”.

Până la următorul episod, nouă, muritorilor de rând, nu ne rămâne decât să ne continuăm traiul nostru cel de zi cu zi într-o Uniune Europeană a mileniului III, scotocind febril listele noii formațiuni pentru a-i detecta pe maghiarii cu cetățenie română dornici să se unească cu Basarabia. 

foto: Dan Tănasă/Facebook