Categories
Interviuri

„Sunt puse în circulație foarte multe minciuni despre țara mea” – interviu cu ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó

Aflat de curând la București într-o vizită oficială, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a acceptat să vorbească într-un interviu acordat în exclusivitate jurnalistei Digi24, Cristina Cileacu, despre subiecte delicate precum poziția Ungariei față de Uniunea Europeană, prietenia cu Rusia și China, investițiile guvernului Viktor Orbán în România sau libertatea presei în Ungaria. 

C.C.: Sunteți în vizită în România, aveți întâlniri cu mulți oficiali de la noi, deci ce este pe agenda de discuții.

P.S.: Cred că faptul că aveți un guvern nou la București este o șansă să reluăm, promovăm și îmbunătățim relațiile noastre. Noi avem un mod simplu de a gândi, care spune că dacă vecinul tău este puternic, devii și tu mai puternic. Iar noi suntem foarte interesați de succesul românilor, suntem foarte interesați să creștem această relație în domenii practice, pentru că noi credem că dacă vom avea câteva povești de succes de cooperare practică în domenii precum energia, infrastructura, atunci întreaga relație, chiar și la nivel politic, va fi mai plăcută și bazată pe respect reciproc.

Deci, a fost foarte important pentru mine astăzi să-i întâlnesc pe noii miniștri ai economiei și transporturilor, precum și pe jumătate-noul ministru al energiei, pentru că acestea sunt domeniile unde aceste povești practice de succes pot fi construite. România este a patra piață de export pentru noi și este situată foarte sus în preferințele investitorilor ungari interesați. Multe companii ungare au investit aici, așteptăm mai multe companii românești să investească în Ungaria și avem datoria să construim noi drumuri, căi ferate, noi interconectări pentru gaze între țările noastre. Ce sperăm este ca România să fie unul dintre furnizorii pentru piața noastră de gaz și sperăm să avem o a treia conexiune de autostradă între cele două țări și sunt și câteva chestiuni unde putem să ne unim forțele la Bruxelles, fie că este vorba despre energia nucleară sau procedura juridică împotriva pachetului de mobilitate, care dezavantajează companiile noastre de logistică.

C.C.: Și ce se va întâmpla cu BRUA, dacă tot ați deschis subiectul gazelor, o să construiți conducta spre Austria sau aveți alte planuri?

P.S.: Ceea ce am agreat cu miniștii sunt următoarele lucruri…

C.C.: Cu miniștrii noștri.

P.S.: Da, sigur. Acum am îmbunătățit interconectorul dintre România și Ungaria într-o manieră care ne ajută să livrăm 1,75 miliarde de metri cubi de gaz pe an. În cazul în care orice perimetru din Marea Neagră va fi deschis pentru exploatare, atunci va trebui să creștem această capacitate, noi suntem complet pregătiți pentru asta și vom dori să creștem capacitatea interconectorului la 4,4 miliarde de metri cubi anual, deci am putea să cumpărăm mai mult de la voi și voi veți putea să livrați mai mult Ungariei.

Conform proiectelor de dezvoltare internă din Ugaria, am construit un interconector cu Slovacia, care poate face față unei cantități mai mari, cam 5 miliarde de metri cubi pe an, iar acest lucru vă va asigura vouă ocazia să livrați gazul spre Austria, pentru că interconectorul ungar se leagă de conducta mare, transeuropeană, care pleacă din Slovacia și se termină în Baumgarten, Austria. Deci această sursă de livrare este mai sustenabilă, avem totul gata, singurul lucru nesemnificativ care lipsește este gazul. Atât timp cât nu este o decizie finală de investiții din partea OMV, Exxon sau oricine va deține proiectul Neptun Deep (n.r. perimetru de gaz din Marea Neagră), deci cât timp nu avem o decizie finală de investiții, acestea sunt doar chestiuni teoretice, dar sperăm să trecem la chestiuni mai practice.

C.C: Să revenim la investiții, pentru că știu că ați discutat puțin și cu ministrul nostru de externe despre subiectul investițiilor făcute de guvernul Ungariei în România. Guvernul dvs. are multe investiții în România, de la achiziția de clădiri la construcția de stadioane.

P.S.: Dacă vorbim despre dezvoltarea economică, mai subliniez o dată că, dacă vecinii noștri au mai mult succes, cu atât va fi mai bună poziția noastră.

C.C.: Da, ați spus asta deja.

P.S..: De aceea suntem interesați de succesul economic și de progresul României. Cele mai mari companii ungare, inclusiv MOL, cea mai mare companie de la noi, dar și cea mai mare în domeniul energiei, OTP, cea mai mare bancă ungară, Richter, cea mai mare companie farmaceutică din Ungaria, Hell, cel mai mare producător de băuturi energizante, toate au investiții semnificative în România.

C.C.: Întrebam, dle ministru, despre investițiile guvernului dvs, nu despre companii.

P.S.: Guvernul nostru a alocat resurse financiare pentru o fundație înregistrată conform legilor românești, în conducerea căreia aveți cetățeni români. Ei au dreptul să anunțe licitații pentru producție, agricultură, turism etc, și pot distribui banii pentru cei care îndeplinesc condițiile lor de investiție. L-am informat pe actualul ministru al economiei că un astfel de program se derulează, aceste companii investesc în baza subvențiilor de la guvernul ungar, plătesc taxe aici, angajează oameni de aici, angajează furnizori de aici, lucru care este în beneficiul reciproc al ambelor țări.

C.C.: Dar ce câștigă guvernul dvs?

P.S.: Cum adică?

C.C: Adică ce câștigă guvernul dvs din toate acestea?

P.S.: Cu cât este mai puternică aici comunitatea, cu cât sunt mai puternici aici antreprenorii, cu atât este mai bine pentru noi, pentru că România este a patra piață de exporturi pentru noi.

De ce se contrazice Ungaria cu Uniunea Europeană.

C.C.: Ungaria este un fel de copil rebel când vine vorba despre ce fel de decizii europene respectă sau nu, deci, de ce pare Ungaria mereu împotriva tuturor deciziilor europene importante?

P.S.: Nu este adevărat, nu suntem împotriva tuturor deciziilor europene, sunt și chestiuni unde suntem de acord, sunt chestiuni unde suntem printre cei mai performanți și chestiuni unde vom avea mereu o poziție puternică împotrivă. Îți pot da câteva exemple: migrația, este evident că nu vom fi niciodată de acord cu actuala politică pentru migrație a Bruxelles-ului, nu suntem de acord cu permiterea migranților ilegali să intre în Uniunea Europeană, nu suntem de acord cu redistribuirea obligatorie a migranților între statele membre, ținem la dreptul nostru de a avea o decizie proprie legat de cine poate intra pe teritoriul țării noastre și cine nu; dacă vorbim despre politicile familiale este clar că le avem pe ale noastre, sunt cele care subvenționează familia (n.r. tradițională), nu acceptăm niciun fel de contra-propunere în această privință.

Dar dacă este despre dezvoltare economică, economia verde și alte chestiuni practice suntem printre performerii de top din aceste domenii. Dar, ca stat membru suntem interesați ca Uniunea Europeană să fie puternică și în viitor și credem că multe decizii luate la Bruxelles nu ajută UE să fie puternică. Suntem împotriva abordării federaliste și credem că o Uniune Europeană puternică trebuie să se bazeze pe state membre puternice. Asta înseamnă că nu vom accepta ca alte competențe să fie luate de la statele membre, pentru că asta ar slăbi statele membre, iar asta ar însemna slăbirea Uniunii Europene în sine.

C.C.: Cum stați cu libertatea presei, pentru că știți, este o piesă despre video-ul care „ucide” radioul. În cazul Ungariei, guvernul lui Viktor Orbán a ucis radioul. Ultimului radio independent i s-a suspendat licența săptămâna trecută, aveți multe media sub control guvernamental, deci cum vede de fapt guvernul dvs meseria de jurnalist?

P.S: Îmi pare rău să spun, dar ceea ce ai citat tu aici sunt toate știri false și nu este cinstit, nu este corect.

C.C: În regulă. Și de ce sunt false?

P.S.: Resping complet orice tip de minciună împotriva țării mele și împotriva guvernului meu, că nu asigurăm libertatea presei. Dacă ai vorbi ungurește și te-ai uita la comentariile din media ungară ai vedea că cele mai multe media au poziții antiguvernamentale. Asta este adevărul. Nu poți numi un singur sector media unde cele mai circulate, cele mai văzute, cele mai ascultate, cele mai citite rețele media ar fi mai prietenoase, ar simpatiza sau ar susține guvernul. Sunt puse în circulație foarte multe minciuni despre țara mea.

C.C: Deci ce spuneți este că întreaga media din vestul Europei și Uniunea Europeană mint când vine vorba despre libertatea presei…

P.S.: Absolut, asta spun.

C.C.: Și care este motivul pentru care ar face asta?

P.S.: Nu știu, poate are un motiv politic.

C.C.: Motiv politic pentru cine, pentru care dintre ele?

P.S.: Îți spun ce cred eu. Ce văd este că în ultimii 11 ani, deci pentru perioada de când suntem la conducerea țării, am implementat o politică care merge complet împotriva curentului liberal, în chestiuni precum migrația, politicile familiale și alte lucruri de acest gen. Mergem complet împotriva curentului principal și avem succes, pentru că oamenii ne susțin, am câștigat alegerile continuu, cu două treimi din majoritate.

C.C.: Da, dar acum sondajele sunt mai puțin în favoarea partidului dvs.

P.S.: De ce spui asta?

C.C.: Pentru că am văzut sondaje. Sunt și acelea false?

P.S.: Am câștigat ultimele alegeri locale, ultimele alegeri europarlamentare.

C.C.: În regulă, vom vedea alegerile de anul viitor.

P.S.: Am câștigat și ultimele alegeri și când s-a spus că opoziția unită ne va bate, dar le-am câștigat. Deci prefer să câștig alegerile, nu sondajele. Dar ce voiam să spun este că liberalii nu pot digera faptul că un guvern conservator, cu o politică puternică creștin-democrată și patriotică, are succes. Așa ceva este complet de nedigerat pentru curentul liberal internațional. De aceea, sunt puse în circulație foarte multe minciuni despre țara mea. Realitatea este că majoritatea media ungare sunt antiguvern și dacă tu sau alții care spuneți altceva ați vorbi maghiară și ați intra pe orice platformă de știri, ați vedea că este o majoritate puternică a presei care este împotriva guvernului. Noi acceptăm că este o chestiune democratică, dar cred că dacă vorbim despre libertatea presei nu ar trebui să contestăm dreptul unei media să gândească și pozitiv despre ceea ce face guvernul. Și nu pot accepta ca o media care se poate întâmpla să fie pozitivă la adresa guvernului este imediat calificată de alții ca fiind controlată de guvern, deținută de guvern, înrobită de guvern și tot felul de astfel de lucruri. Deci chiar nu accept că toate rețelele media ar trebui să aibă doar viziuni politice liberale și atunci acestea sunt libere, iar dacă au alte abordări, atunci obligatoriu nu sunt libere. Cred că asta nu este corect.

C.C: Deci ce spuneți, ca să închidem acest subiect, este că Uniunea Europeană sau toată media din Uniunea Europeană are un fel de campanie împotriva Ungariei legată de libertatea presei?

P.S. : Da, absolut.

C.C.: Subiectul următor este politica externă a Uniunii Europene, unde din nou, Ungaria are o altă viziune și să luăm la rând cele trei superputeri. În primul rând, Rusia. Bineînțeles, ViktorOrbán are o relație foarte bună cu Vladimir Putin, este un fapt cunoscut. Dar acum Rusia este într-un război al declarațiilor cu Uniunea Europeană. Care este viziunea Ungariei, cum ar trebui întreaga UE să relaționeze cu Rusia?

P.S: În primul rând, este foarte nedrept să portretizezi poziția noastră ca și cum noi am fi mai aproape de Rusia decât sunt alte țări mari din vestul Europei.

C.C.: Am spus că premierul dvs are o relație bună.

P.S.: Da, dar ar fi trebuit să continui propoziția, precum cancelarul german.

C.C: Precum cancelarul german.

Péter Szijjártó: Precum președintele francez.

C.C: Dar premierul dvs se întâlnește foarte des cu președintele rus, deci..

P.S.: Nu mai des decât liderii vestici. O dată pe an. Și nu am citit niciun comentariu din partea media liberală care se plânge de vreo întâlnire dintre cancelarul german și președintele rus sau una între președintele francez și cel rus.

C.C.: Ambii, Macron și Merkel, au fost criticați pentru că au proiecte sau idei de colaborare.

P.S.: Dar nici eu nu sunt de acord cu asta, pentru că aici trebuie să fim practici. Și aici văd că cei care critică Rusia în cel mai dur mod cu putință, la nivel de comunicare, fac cele mai mari afaceri cu Rusia, în subteran. Eu sunt responsabil și de investiții, și de cooperarea internațională (n.r. pentru Ungaria) și văd cu cine concurăm pentru oportunitățile pieței sau pentru investiții când este vorba despre Rusia. Cele mai mari companii din vestul Europei sunt acolo să concureze, să investească și să exporte. Ipocrizia și corectitudinea politică sunt acolo din plin. Noi avem nu o relație specială, ci una practică și corectă cu Rusia.

C.C.: Să trecem la China, pentru că este o altă superputere unde Uniunea Europeană are câteva chestiuni de rezolvat.

P.S.: Dacă vorbim despre China, eu văd o competiție mare în Europa: cine poate coopera cu chinezii în cel mai benefic mod. Concurăm pentru investițiile chineze, iar restul competitorilor sunt restul țărilor europene. Iar companiile chineze din Ungaria, multe dintre ele au devenit chinezești pentru că au avut loc preluări globale, pentru că, companii chineze au cumpărat companii americane, germane, elvețiene, canadiene etc. Relația noastră se bazează pe respect reciproc cu chinezii și facem mai puține afaceri cu ei decât cu restul companiilor vestice din Europa. Nu suntem pentru o politică externă care să fie împotriva interesului nostru național. Interesul nostru național este să avem relații practice și pragmatice cu, să spun, superputerile, cum le-ai numit tu, așa că nu renunțăm la interesul nostru național, mai ales dacă luăm în calcul că nici alții nu fac acest lucru.

C.C.: În ceea ce privește SUA, din moment ce Joe Biden a spus că țara dvs este o autorcrație?

P.S.: Bineînțeles, nu am fost fericiți cu acest lucru, pentru că țara noastră este o democrație.

C.C.: Deci și în cazul lui Joe Biden avem știri false?

P.S.: Nu. Ce îți spun este că noi suntem o democrație.

C.C.: Deci el era neinformat.

P.S.: Nu știu care este motivul, ar trebui să-l întrebi, nu sunt purtătorul lui de cuvânt. Deci, nu știu de ce a spus asta. Ce știu este că eu trăiesc în Ungaria de 42 de ani deja și cred că simt și știu mai multe despre ce se întâmplă în Ungaria, iar Ungaria este o democrație funcțională. Putem avea dezbateri politice. Unii pot spune, și este ceva legitim, că ceea ce guvernul face în Ungaria este displăcut politic de cineva. Dar asta este una, nu trebuie să ne placă ce fac alții. Putem fi conservatori, creștini, democrați etc.

C.C.: Este politică.

P.S.: Dar să caracterizezi ceva ca fiind non-democratic doar pentru că este ceva ce nu ne place nu este ceva ce putem accepta. Îți pot spune că am avut cea mai bună relație politică între SUA și Ungaria în ultimii patru ani, suntem gata și am fi foarte fericiți să menținem asta, dar nu depinde doar de noi. Respectăm SUA enorm, îi respectăm pe americani, decizia lor (n.r. politică) și suntem gata să lucrăm cu orice conducere aleasă de voința poporului de acolo. Şi trebuie să respectăm că americanii au ales această administraţie. Şi am fi fericiţi să lucrăm la creşterea şi îmbunătăţirea acestei relaţii cu Ungaria, pe toate domeniile posibile, în anii care vin.

SUA au o comunitate de investitori mare, în Ungaria, 1.700 de companii americane operează la noi, angajează mai mult de 100 de mii de cetăţeni ungari, avem misiuni comune cu trupele americane în cadrul NATO şi în afara lui, în Irak, deci pilonii de apărare şi cel economic sunt funcţionali.

În ultimii patru ani am avut şi pilonul politic foarte funcţional, de asemenea, şi scopul nostru este să menţinem asta. Şi sperăm că această gen de voinţă a noastră va fi reciproc şi din partea noii administraţii americane, în baza încrederii reciproce şi a respectului reciproc. Pot să îţi spun că în timpul campaniei (n.r. electorale), anumite declaraţii sunt mai dure, faţă de cele care se fac în afara campaniei, deci am mai văzut asta, sigur o să mai vedem asta.

C.C: Dle ministru, mulțumesc pentru acest interviu.

Sursa: digi24.ro

Interviu video: Facebook Péter Szijjártó

Foto: Facebook Péter Szijjártó

Categories
Cultura si lifestyle

Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, alături de artiștii din Belarus

Luni, 15 februarie, pe scena Teatrului „Andrei Mureşanu” (TAM) din Sfântu Gheorghe a avut loc impresionantul spectacol-lectură, INSULTAŢI BELARUS(IA), după un text scris de Andrei Kureicik. Din distribuție au făcut parte actorii Sergiu Aliuş și Alexandrina Ioana Costea, alături de elevii Liceului de Arte Plugor Sandor – Viviana Covalcic, Carla Gancz, Ana Maria Popa, Andra Ropota, Adrian Manole şi Andrei Mihai. Regia i-a aparținut Deliei Dușa.

Prin acest spectacol, TAM s-a alăturat programului Belarus(sia) Worldwide Reading Project – un proiect mondial de lecturi prin care oamenii de teatru din întreaga lume îşi exprimă solidaritatea cu poporul belarus, care în 2020 a luat atitudine împotriva abuzurilor preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, considerat ultimul dictator al Europei, şi a ieşit în stradă cu scopul de a-şi obţine libertatea şi dreptul la alegeri corecte şi libere.

În cadrul acestei acţiuni fără precedent s-au reunit 15 teatre din România şi unul din Republica Moldova. Cei interesați mai pot vedea încă aceste spectacole, care se joacă pe un text identic, ce surprinde prin sensibilitate și acuratețe a unor evenimente de amploarea celor din Belarus, la care am asistat toți de la distanță. 

Până pe 22 februarie 2021, zilnic continuă să se organizeze astfel de spectacole, fie fizic, fie online, deci doritorii nu trebuie decât să se mobilizeze să afle unde pot vedea măcar unul dintre ele, pentru că merită întrucât textul spune în subsidiar povestea încurcată a luptei oamenilor de a obține o guvernare democratică și de a-și garanta lor înșile drepturile și libertățile care li se cuvin. 

Proiectul a luat naștere în România la iniţiativa Ralucăi Rădulescu, traducătoarea în limba română a piesei INSULTAŢI BELARUS(IA).

Situaţia de la Teatrul Naţional „Ianka Kupala” din Minsk a fost unul dintre motivele principale ale acestei acţiuni de solidaritate: în august 2020, directorul Pavel Latuşko, fost ministru al culturii şi ambasador al Belarusului în Polonia şi Franţa, a fost demis pentru declaraţii de susţinere a protestatarilor. În semn de solidaritate, şi-au dat demisia majoritatea angajaţilor. Pe 26 august, cu doar 20 de zile înainte de a împlini 100 de ani de la înfiinţare Teatrul Naţional din Misnk a încetat să mai existe. Trupa s-a reunit într-un subsol, unde continuă să lucreze, difuzându-şi spectacolele online.

În acest context, dramaturgul Andrei Kureicik a scris, în timp ce mergea la proteste, o piesă despre realitatea în care trăia el însuşi alături de toată ţara, folosind ca punct de pornire declaraţiile lui Aleksandr Lukaşenko şi ale Svetlanei Tihanovskaia, liderul opoziţiei bieloruse şi candidată la alegerile din august 2020, riscându-şi propria libertate şi viaţa familiei ei. De altfel, ea este cea care ar fi câştigat alegerile dacă acestea nu ar fi fost fraudate de conducerea actuală.

INSULTAŢI BELARUS(IA) este o piesă dură, dar plină de demnitate şi umor, în care pe lângă cei doi candidaţi la preşedinţie, mai sunt cinci personaje reprezentative, a căror viaţă a fost afectată în mod tragic de decizia lui Lukaşenko de a înăbuşi revoluţia paşnică a bieloruşilor prin violenţă şi tortură. Este o imagine a ceea ce se întâmplă acum în Belarus, dar se poate întâmpla oriunde, oricând, este un strigăt de ajutor şi un semnal de alarmă, prin care se doreşte conştientizarea de către un public cât mai larg a unei situaţii concrete şi totodată a pericolului reprezentat de orice formă de dictatură.

Mai jos, lista teatrelor programate să mai susțină spectacole-lecutră după același text:

  • 17 februarie 2021 – Unteatru din Bucureşti
  • 18 februarie 2021 – Teatrul de Stat din Constanţa19 februarie 2021 – Teatrul Dramatic „Fani Tardini” din Galaţi
  • 20 februarie 2021 – Teatrul Municipal „Matei Vişniec” din Suceava
  • 21 februarie 2021 – Teatrul pentru Copii şi Tineret „Colibri” din Craiova
  • 22 februarie 2021 – Teatrul Naţional Târgu Mureş – Compania Liviu Rebreanu

Foto: Facebook Teatrul Andrei Mureșanu

Categories
Locale Stiri

1 milion de euro! – atât a investit Viktor Orbán într-un patinoar din Sângeorgiu de Mureș

Un patinoar acoperit de peste 1 milion de euro a fost inaugurat recent la Sângeorgiu de Mureș, în prezența celor doi miniștri ai UDMR, Eduard Novak (Sport și Tineret) și Tánczos Barna (Mediu, Ape și Păduri).  Patinoarul acoperit e destinat Academiei de Hochei „Székely Jégkorong Akadémia”, care e coordonată și finanțată de Fundația Mens Sana.

Patinoarul a fost finanțat în mare parte de Guvernul Ungariei, au informat atât primarul din Sângeorgiu de Mureș, Sófalvi Szabolcs, cât și cei doi miniștri, care le-au și transmis mulțumiri autorităților de la Budapesta.

Primarul din Sângeorgiu de Mureș chiar a ținut să sublinieze rolul autorităților de la Budapesta, dând ca exemplu pationarul din municipiul Târgu Mureș, care „se tot construiește de peste 10 ani, și nici acum nu e gata”, în timp ce în comuna sa, patinoarul a fost realizat în numai câteva luni.

„În Târgu Mureş, de peste 10 ani se construieşte acel teren de hochei acoperit, şi nu e gata, iar acest teren s-a construit în doar câteva luni. Este o investiţie a Guvernului Ungariei, de peste 1 milion de euro, şi tot ce a însemnat dotare, tot ei s-au ocupat. Au găsit aici mulţi parteneri, inclusiv Academia de Hochei şi Asociaţia LIDER, Valea Superioară a Mureşului, din care fac parte cinci primării, printre care Primăria Sângeorgiu de Mureş. Noi ne simţim onoraţi că s-a construit tocmai pe teritoriul comunei noastre, dar nu pentru că se dorea într-o comună, ci pentru că este în imediata vecinătate a municipiului Târgu Mureş şi este o locaţie unde foarte mulţi mureşeni vin aici, pe malul Râului Mureş, la pescuit, la sport, deci este foarte uşor accesibil acest loc pentru toţi mureşenii. La inaugurarea unui teren de hochei evident că am venit pe patine. Nu ştiu să joc hochei, dar unul dintre cei patru copii ai mei va juca, sper (…)”, a comentat Sófalvi Szabolcs, citat de Agerpres.

Miniștrii au adus mulțumiri Guvernului maghiar:

„În numele MTS vreau să mulţumesc Guvernului maghiar pentru această investiţie în copiii unei generaţii viitoare care pot să devină campioni. Nu am avut această şansă acum 30 de ani, ne antrenam pe un frig de minus 20 de grade, de la ora 6 dimineaţa, trei antrenamente pe zi. (…) Azi este o şansă uriaşă pentru voi, părinţi, folosiţi la maximum sportul, este cea mai importantă şcoală de a educa un copil, de a-l face disciplinat, de a-l face să aibă respect, să fie un om de caracter. Nu ezitaţi să-i duceţi la sport! Pentru mine este una dintre cele mai frumoase zile din ultimele săptămâni, să fiu aici. Tot timpul spun că a construi o sală de sport nu înseamnă tot, se poate construi destul de uşor, de acum încolo începe treaba, de acum trebuie să ne dăm silinţa să fie populată de dimineaţa până seara. Şi, pe lângă hochei, puteţi să creşteţi patinajul artistic, short track (patinaj viteză)”, a declarat Novak, în cadrul festivităţii de inaugurare a patinoarului.

„Sunt preşedintele unei fundaţii care, din 2016, a construit infrastructură pentru hochei, pentru sporturile pe gheaţă. Este al patrulea patinoar pe care îl facem în Ţinutul Secuiesc – avem patinoare la Sfântul Gheorghe, la Miercurea Ciuc, la Gheorgheni şi acum la Sângeorgiu de Mureş. Este o investiţie pe care am realizat-o în proporţie de 90% din banii Guvernului Ungariei, a venit alături de noi Consiliul Judeţean (Mureş – n.r.) şi Asociaţia LIDER, împreună am realizat această infrastructură, exploatarea se va face din banii comunităţii locale, prin CJ Mureş şi din localităţile din această regiune. Este un nou început pentru sporturile pe gheaţă, hochei, patinaj artistic sau pentru short track”, a spus și ministrul  Tánczos Barna.

La inaugurare a participat și Potápi Árpád János, secretar de stat în Cabinetul premierului Ungariei.

Sursă și Foto: g4media.ro

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Libertatea presei, știrbită din nou – Klubrádió încetează emisia

Klubrádió, un post de radio independent din Ungaria, care adesea aduce critici guvernului Viktor Orbán, își va înceta emisia începând cu 14 februarie, potrivit unei decizii a Consiliului ungar pentru media, care supraveghează societățile din domeniul informației din țară. O decizie care îngrijorează Consiliul European, transmite France24.

Consiliul Europei denunță încă un atac asupra libertății presei în Ungaria: primul post de radio independent din acest stat membru al UE, își va înceta activitatea după ce i-a fost respinsă cererea de a-și păstra licența, marți, 9 februarie.

Directorul radioului a reclamat această „decizie ruşinoasă şi laşă” din partea Tribunalului din Budapesta. „Vom cere intervenția Curții Supreme”, a declarat András  Arató pentru AFP. El a promis că de luni va continua activitatea pe internet, invitând ascultătorii să-i „susțină”.

„Într-o dictatură nu este loc pentru vocile libere”, a reacţionat Dési János, unul dintre prezentatorii postului.

În luna septembrie a anului trecut, Consiliul ungar pentru media (NMHH), care supraveghează toate societăţile din domeniul informaţiei din Ungaria, a refuzat să prelungească licenţa de operare a postului de radio, care expiră pe 14 februarie.

Consiliul, creat în 2011 sub egida lui Viktor Orbán, a susţinut că postul de radio a depus de două ori cu întârziere în decurs de un an o serie de documente administrative. Totuși, l-a autorizat să candideze pentru aceeași frecvență, care deservește în principal capitala Budapesta.

 Klubrádió a sesizat tribunalul din Budapesta pentru a cere un permis temporar de emisie, în aşteptarea rezultatului licitaţiei, care va veni probabil abia peste câteva luni. De asemenea, alte două posturi de radio au depus cerere.

Însă instanța a decis că această cerere „depășește domeniul său de competență”. În ceea ce privește încălcarea normelor, a decis în favoarea NMHH, asigurând că reînnoirile licențelor nu au fost automate.

Acesta este încă un obstacol pentru mass-media maghiară independentă, care este sub presiune după revenirea la putere a lui Viktor Orbán în 2010.

Klubrádió a început să transmită începând cu anii 1990 și s-a confruntat cu o serie de obstacole și lupte juridice în ultimii ani pentru a putea să-și continue activitatea.

În afară de acest caz, mai multe mass-media independente au fost nevoite să-și înceteze activitatea și au fost preluate de cei apropiați de guvern, cum ar fi site-ul de știri Index, ai cărui jurnaliști au demisionat în vara anului 2020.

În același timp, presa publică este acuzată că a fost transformată într-un instrument de propagandă.

„O altă voce redusă la tăcere în Ungaria. O altă zi tristă pentru libertatea mass-mediei”, a reacționat pe Twitter comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului, Dunja Mijatovic.

Și Statele Unite și-au exprimat îngrijorarea cu privire la „un nou atac asupra libertății presei în Ungaria”.

„Încurajăm guvernul maghiar să promoveze un spațiu mass-media deschis, să respecte statul de drept și principiul transparenței”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price.

La rândul său, diplomația franceză, apreciază că este vorba de „un mesaj foarte îngrijorător în ceea ce privește pluralismul și independența mass-media” și a solicitat Ungariei să „respecte angajamentele sale europene în acest domeniu”.

În acest moment, Ungaria ocupă locul 89 din 180 în clasamentul mondial al libertăţii presei, publicat de ONG-ul Reporteri fără frontiere. Acum 10 ani, când Viktor Orbán a devenit ministru, țara ocupa locul 23.

La finalul anului 2018, Bruxelles a lansat o procedură excepțională pentru riscul unei „încălcări grave” a valorilor UE, accentuând în special situația pluralismului media în Ungaria.

Sursa și foto: rfi.ro

Categories
Locale Stiri

După mulți ani, tensiunile dintre Prefectura Covasna și Primăria Sf. Gheorghe ar putea lua sfârșit

Pentru primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, faptul că județul Covasna va avea prefect UDMR nu poate fi decât o ușurare. La nivel local, este cunoscut faptul că între Prefectură și Primărie au existat constant disensiuni, mai mult sau mai puțin justificate. Prin urmare, numirea lui Ráduly István la conducerea Prefecturii se conturează ca o speranță de colaborare și ca o oportunitate ca Prefectura și primăriile din județ să fie „de aceeași parte a baricadei”.

Într-o conferință de presă ținută joi, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, care este și președintele UDMR Sfântu Gheorghe, a vorbit exact despre schimbarea pe care o va aduce această numire în județ. 

„Consider că este un început nou pentru relația dintre administrația locală și Instituția Prefectului. În calitate de primar a avut ocazia să se întâlnească și cu profesionalismul, dar și cu reaua-credință care a venit din când în când dinspre Instituția Prefectului. Noi sperăm că va fi o colaborare corectă, în cadrul legii, al Constituției, și că va dispărea acel rol al Prefecturii pe care l-a enunțat la un moment dat fostul prefect Codrin Munteanu, că Prefectura trebuie să fie cea care trage frâna de mână în dezvoltarea județului și a localităților. Vrem să avem o Instituție a Prefectului care este interesată în dezvoltarea județului și a localităților, și sunt convins că va fi o colaborare corectă și cu cei doi subprefecți care au fost deja nominalizați de colegii din coaliția de guvernare”, a spus edilul care a mai adăugat că de foarte multe ori Prefectura și primăriile se aflau de părți diferite ale baricadei.

În vârstă de 52 de ani, Ráduly István, care a fost selectat din 12 propuneri înaintate de UDMR,  este licențiat în drept, doctor în geografie și specialist în dezvoltare rurală și turism.

Conform informațiilor cuprinse în CV-ului său, între anii 1997 – 2004 a fost profesor de geografie la Şcoala Generală „Gödri Ferenc” din Sfântu Gheorghe, iar începând din 2004 este lector universitar în cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Ştiinţe Economice și Gestiunea Afacerilor. În iunie 2004, acesta a fost ales pentru prima dată primar al comunei Ozun, de atunci câştigând alte 4 mandate de primar (17 ani).

Potrivit Antal Árpád, forul statuar al UDMR Covasna a decis nominalizarea lui Ráduly István abia miercuri seara. CV-ul acestuia a fost transmis și viceprim-ministrului Kelemen Hunor și, cel mai probabil, noul prefect va fi numit oficial în funcție în zilele sau săptămânile următoare. 

„Deocamdată nu pot să răspund la întrebarea ce pot eu să fac din funcția de prefect, dar un lucru este sigur: voi fi cinstit, corect, și voi avea grijă ca legile României să fie respectate, dar aceleași legi care sunt respectate peste tot pe teritoriul României, și la Constanța, și la Timișoara, și în Covasna. O să am un singur scop: dezvoltarea sustenabilă a județului (…) Intru pe ape străine, deși lucrez de aproape 17 ani în administrația publică și am predat și legislație în cadrul universității”, a declarat între altele Ráduly István.

Cât privește locul rămas vacant la Primăria Ozun, până la organizarea unui nou scrutin, conform prevederilor Codului administrativ, dacă numirea lui Ráduly István în funcția de prefect va fi oficializată, atribuțiile în cadrul Primăriei Ozun vor fi preluate de actualul viceprimar, Szabó Anna Mária, care se află la al doilea mandat.

Sursa: WeRadio Sfântu Gheorghe

Foto: covasnamedia.ro 

Categories
Magyar típusú találkozás

Lesznek nemzeti régiók?

„Figyeljék a kezemet, mert csalok” – Rodolfó, bűvész  

Azt kérdi, miért emlegetem Rodolfót a Székely Nemzeti Tanács (továbbiakban: SZNT) kezdeményezésével kapcsolatban? Nos nem alaptalan, ugyanis van benne némi szemfényvesztés. 

Kezdjük szépen az elejétől, csupán azzal, amit mindenféle laikus számára (jelen!) megfogalmaznak a https://www.nationalregions.eu honlapon. Mit akar a kezdeményezés egyáltalán? (Most szögezzük le, hiába emlegetik autonómiának, nem erről van szó. De nagyon nem.) 

Első lépésként a kezdeményezők a Kohéziós politika a régiók egyenlőségéért és a regionális kultúrák fenntarthatóságáért címet fogalmazzák meg. Ügyes, olyan értelemben, hogy akár az Európai Fejlesztési régiók is magukévá tehetik – tehát Románia magyarok lakta vidéke is, amely javarészt a Közép Fejlesztési régióban található. A probléma ugyanis az általános megfogalmazás: a regionális kultúra első sorban nem nemzeti. Jelen esetben mondhatjuk, hogy a többségiek, és minden kisebbség nyelvi kultúrája. Vagy foci kultúrája, vagy szotyi evő kultúrája – mindent lehet alatta érteni, mert kellőképp tág a fogalom. 

Második pontként, olyan március 14. a Pilvaxban modorban fogalmaz, mégpedig így: Az Unió kohéziós politikája kezelje kiemelt figyelemmel azokat a régiókat, amelyeket nemzeti, etnikai, kulturális, vallási, nyelvi sajátosságok különböztetnek meg az őket körülvevő régióktól. Na ettől sem kapnak majd csuklógörcsöt az eurokraták az Európai Bizottságban. Szépen el lehet fogadni egy irányelvet, hogy jövő keddtől majd kiemelt figyelemmel kezelik az ilyen kevésbé vagy hangosabban nyavalygó etnikumokat. Megkockáztatom, hogy lazán írnak majd egy jelentést, hogy hát, aztán Erdélyben vannak magyarok, ígértek nekik ezt-azt, meg be is tartottak dolgokat. Jelentés az Erdélyi Magyarok Figyelemmel Kísért Régiójából. Erre mondja a szaknyelv, hogy wtf. Ez kérem semmi más, csak hab – amit Brüsszelben szeretnek.  

Harmadik dolog így hangzik: „A fentiekben jelzett régiók, köztük a közigazgatási hatáskörökkel nem rendelkező földrajzi körzetek lemaradását úgy kell megelőzni, a gazdasági, társadalmi és területi kohézió feltételeit fenntartani, hogy közben sajátosságaik ne változzanak meg. Ehhez biztosítani kell számukra a hozzáférés esélyegyenlőségét a strukturális alapokhoz, minden más EU alaphoz, forráshoz, programhoz, meg kell teremteni a garanciákat sajátosságaik fenntartásához, a megfelelő gazdasági fejlődéshez, hogy az Unió átfogó, harmonikus fejlődése fenntartható legyen, és kulturális sokszínűsége is fennmaradjon.” Mit jelent ez bikkfanyelvről emberi mondatokra átültetve? A kevésbé egyértelműen meghatározott csoportok (legyen ez most székely, de jelzem, ez nincs sehova kőbe vésve, alaposan körülhatárolva, elmagyarázva, ugyanennyi erővel lehetne egy szektához tartozó falu közössége) pályázhatna magukban is némi pénzre (gyakorlatilag bármilyen legitim, vagy annak látszó csoportosulás), igaz, nincsenek erre különösebb megkötések, hogy milyen jelleggel. Nem lenne ez baj távolról sem: mondjuk, ha lenne egy becsületes falura való szász, akkor megpályázhatnának 1 millió eurót a romos erődtemplom felújítására, vagy a romák afterschoolra, vagy, vagy… A gondolat jó, egy közösség jól is járhat vele, csak megint lazán általános.  

Negyedik tétel, a honlapon igencsak sután megfogalmazott módon így szól (szó szerint idézzük): A szerződések azon rendelkezései, amelyek a szervezők megítélése szerint a javasolt fellépésre vonatkoznak: „Az Európai Unióról szóló Szerződés 2.és 3. cikkelye. Az Európai Unió Működéséről Szóló Szerződés 153., 167., 170., 174., 176., 177. és 178. cikkelye.” Nem kell aggódni, ezeket a cikkelyeket lehetne valóban úgy módosítani, hogy a nemzeti kisebbségekről is szóljanak. Persze kell létezni valahol egy leírásnak a konkrét módosításokkal, de erre nehéz rábukkanni. Valahová le is lehetett volna legalább egy tervezetet írni, hadd férjen hozzá a nép. A honlap egyébként szépen összemossa Izsák Balázs székely autonómiáról szóló kezdeményezéseit ezzel a kezdeményezéssel – innen a Rodolfózás. 

A kezdeményezés amúgy hasznos. Kisebbségiként vallom, hogy minden kisebbségeket segítő kezdeményezés üdvös, a kategórián belül viszont nagyobb hangsúly kell essen a konkrétumokat megfogalmazó kezdeményezésre. Inkább szomorú, mint vicces, hogy az irdala.hu honlap is félremagyaráz, amikor ezt írja: „ÍRD ALÁ A SZÉKELYEK EURÓPAI UNIÓS ALÁÍRÁSGYŰJTŐ KEZDEMÉNYEZÉSÉT! Segítsük együtt a székelyeket, a baszkokat, a katalánokat, segítsük együtt Európa őshonos nemzeti kisebbségeit! Segítsük együtt, hogy ezek a kisebbségi nemzeti régiók európai uniós kohéziós pénzekhez juthassanak közvetlenül a brüsszeli kasszából!” Jól hangzik, csak megint csúsztatás: nincs szó sem baszkokról, sem székelyekről.  

Ha egész őszinték vagyunk, arra kell gondoljunk, hogy a kezdeményezést támogató FUEN nélkül aligha lett volna meg a megfelelő aláírói szám, mert a kezdeményezés ilyen formában fölöttébb ingatag lábon áll. De ugorjunk még egyet. Álmodni lehet, autonómiával foglalkozni erdélyi magyar szempontból szinte muszáj is. A probléma az, hogy ez a kezdeményezés az EU alapokmányait akarja módosítani, nem szögezi le, hogyan, illetve a retroaktivitás határán mozog. Miért baj ez? Miért cinikus ennek a cikknek a hangvétele? Mert ez a kezdeményezés a felsoroltak miatt pénz és emberi remény, lelkesedés fölösleges pazarlása, ráadásul mivel óhatatlan módon kudarcra ítélt, már a gyenge megfogalmazás okán is, csak arra jó, hogy euroszkeptikusokat szül. A székely ember (vagy legyen baszk az illető) azt fogja érezni, hogy ő kért valamit, az EU meg nem hallgatta meg. Jó eséllyel akkor is süket fülekre találna, ha konkrétumokat tartalmazna, mint például a Minority Safepack. Csak az utóbbi legalább alaposan körbe volt határolva – ez meg… Nem lesz az EU jog egyetemi oktatásában a Maastrichti szerződés után emlegetve.  

Ha nem lennék magyar azt látnám, hogy itt valakik, akik vagy rosszindulatúak, vagy rosszul informáltak, ütik a mészárszék pultját sztracsatellás fagylaltért. Nem fognak kapni csak lesajnáló pillantásokat – ha tévedek, becsszó bemegyek a henteshez és kérek egy gombóc fagyit.

Nagy Kálmán

Categories
Internationale Stiri

Conflictul deșeurilor de pe râuri continuă între România, Ucraina și Ungaria

Covoare de deşeuri de plastic au fost aduse de ape peste graniţă în Ungaria în ultimele zile în urma inundaţiilor, conform autorităţilor ungare, în pofida solicitărilor anterioare pentru stoparea poluării adresate vecinilor din amonte, Ucraina şi România, transmite Reuters.


Până luni, unităţile de eliminare a deşeurilor plutitoare au îndepărtat 500 de metri cubi de deşeuri de pe râurile Tisa şi Someş, a declarat Gabriella Siklós, purtătoare de cuvânt a Direcţiei pentru Gestionarea Apelor din Ungaria.


Sticle de plastic ajung în apele Tisei din Ucraina şi pe Râul Someş care curge din România, a spus Gábor Molnár, inginer în cadrul direcţiei, adăugând că deşeurile sunt numărate de colegii săi situaţi în amonte, la intrarea în Ungaria.


„La Tivadar (un sat de pe Tisa), 50-70 de sticle ajung în continuare în fiecare minut, iar cifre similare sunt pe Râul Someş”, a declarat el.


În timp ce o mare parte din resturile care curg în aval sunt materiale organice luate de ape la creşterea nivelului râurilor, Molnár a precizat că există şi deşeuri menajere, inclusiv papuci şi chiar televizoare, alături de sticle de plastic.


Deşeurile plutitoare aduse de ape la graniţa Ungariei la sfârşitul săptămânii trecute au impus desfăşurarea echipelor însărcinate cu eliminarea acestora pentru a şasea oară în ultimul an şi jumătate, a notat Siklós, adăugând că această cantitate de resturi a fost similară cu cea din cazurile anterioare.


În luna iulie a anului trecut, preşedintele Ungariei, János Áder, a solicitat Ucrainei şi României să stopeze poluarea celor două râuri importante care curg pe teritoriul Ungariei după ce inundaţiile au provocat „covoare murdare” din sticle de plastic de la vecinii săi, notează Reuters. Áder a cerut celor doi şefi de stat să le solicite autorităţilor din ţările lor să rezolve problema. 

Sursa: Agerpres

Foto: impactpres.ro 

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Curtea Supremă a decis că Digi Communications nu va primi licență pentru frecvențele 5G

În toamna anului 2019, Autoritatea Maghiară pentru Media şi Telecomunicaţii (NMHH) anunţa lista operatorilor telecom ce vor putea participa la licitaţia pentru utilizarea frecvenţelor 5G din această ţară. Dacă Magyar Telekom, Telenor şi Vodafone au fost acceptate fără probleme, aplicaţia Digi Communications (DIGI) a fost respinsă.

Se pare că Digi Communications a încercat să participe la licitaţie într-o formă neobişnuită. Digi Kft, filiala directă a Digi Communications din Ungaria (RCS & RDS-ul de la noi), a decis să nu participe la licitaţie, hotărâre motivată de faptul că a considerat că există motive de excludere. Totuşi, Digi Communications a decis să se înscrie la procedură, iar în cazul în care ar fi câştigat frecvenţe 5G le-ar fi transferat cu drept de utilizare către filială, Digi Kft.

La acel moment, NMHH a considerat că operatorul telefom are un comportament înşelător şi l-a exclus din licitaţie. Digi Communications a contestat această decizie, însă a pierdut în primă instanţă, iar acum Curtea Supremă din Ungaria a respins definitiv recursul operatorului telecom (nu mai există altă cale de atac).

În martie 2020 NMHH a acordat dreptul de utilizare a frecvențelor 5G către Magyar Telekom, Telenor Ungaria și Vodafone Ungaria.

Sursa: gadget.ro

Foto: new.europawire.eu 

Categories
Locale Stiri

Provocări etnice la Tg. Mureș: Monumentul Secuilor Martiri, vandalizat

UDMR a reclamat vineri seară vandalizarea Monumentului Secuilor Martiri din Târgu Mureş şi a transmis că este păcat că se încearcă din nou crearea unui conflict între comunităţile române şi maghiare. UDMR şi vicepremierul Kelemen Hunor au făcut apel la calm. La rândul său, primarul municipiului Târgu Mureş, Soós Zoltán, a transmis că oraşul se poate dezvolta doar dacă nu se lasă loc provocărilor etnice. „Să nu ne lăsăm păcăliți de cei care ne vor răul”, a transmis primarul.

UDMR şi Kelemen Hunor au reclamat, vineri seară, vandalizarea Monumentului Secuilor Martiri din Târgu oltan, Mureş. „Evident că nu tuturor le-a plăcut asta”, a transmis UDMR, adăugând că este păcat că se încearcă din nou crearea unui conflict între comunităţile române şi maghiare.

„UDMR condamnă toate manifestările extreme”, a mai transmis formaţiunea, anunţând că a depus o plângere la Poliţie şi făcând apel la calm.

La rândul său, primarul municipiului Târgu Mureş, Soós Zoltán, a transmis că oraşul se poate dezvolta doar dacă nu se lasă loc provocărilor etnice. „Cu puțin timp în urmă am aflat că autori necunoscuți au vandalizat Monumentul Secuilor Martiri. Târgumureşenii nu mai pot fi divizați, deşi unii nu renunță. Să nu ne lăsăm păcăliți de cei care ne vor răul. Oraşul nostru se poate dezvolta doar dacă nu lăsăm loc provocărilor pe bază etnică”, a scris vineri seară pe Facebook primarul Soós Zoltán.

Sursă și Foto: g4media.ro

Categories
Nationale Stiri

Clujul și alte patru județe, revendicate de UDMR pentru posturile de prefect

Liderii Coaliției și-au împărțit luni seară funcțiile de prefecți și subprefecți. Conform surselor HotNews.ro Prefectura Capitalei revine USR-PLUS, liberalii au ales Bihorul, iar Clujul revine UDMR.

Prima opțiune a revenit liberalilor, iar Ludovic Orban a ales Sibiul în detrimentul Clujului așa cum s-ar fi așteptat partenerii din Coaliție. Potrivit surselor citate, alegerea liderului PNL a creat nemulțimiri interne la nivelul organizațiilor din Transilvania. Totodată, Orban ar fi cooptat în tabăra sa, prin aceasta alegere, pe Raluca Turcan care este și liderul organizației Sibiu. 

Reamintim că în interiorul PNL există tensiuni între Ludovic Orban și liderii din Transilvania (Cluj, Sălaj, Bihor, Alba, Maramureș).

Prin negocieri, liberalilor le revin prefecturile: Sibiu, Alba, Brașov, Prahova, Bistrița, Mureș, Hunedoara, Bihor, Caraș-Severin, Vrancea, Iași, Botoșani, Neamț, Giurgiu, Călărași, Constanța, Teleorman, Dîmbovița, Ilfov, Olt, Dolj, Vâlcea și Mehedinți. 

USR-PLUS va numi prefecți în București, Timiș, Bacău, Maramureș, Suceava, Argeș, Galați, Brăila, Gorj, Ialomița, Tulcea, Vaslui, Buzău și Harghita.

UDMR a revendicat judeţele Cluj, Arad, Covasna, Satu Mare şi Sălaj.

În urmă cu o săptămână președintele PNL Ludovic Orban anunța că liberalii vor avea 23 de prefecţi şi 47 de subprefecţi, USR-PLUS va avea 14 prefecţi şi 28 de subprefecţi, iar UDMR va avea 5 prefecţi şi 10 subprefecţi.

Guvernul a aprobat în ședința din 27 ianuarie proiectul de OUG care prevede modificarea statutului prefectului și subprefectului, astfel încât aceștia să nu mai fie înalt funcționari publici, ci să aibă funcție de demnitate publică. Prefecţii şi subprefecţii îşi vor păstra calitatea de înalt funcţionar public doar pentru o perioadă de maxim 30 zile de la intrarea în vigoare a actului normativ. 

Principalele prevederi din actul normativ, privind modificarea Codului administrativ, în ceea ce privește statutul prefectului și subprefectului:


Funcţiile de prefect şi de subprefect sunt funcţii de demnitate publică.


Drepturile de natură salarială sunt stabilite prin reglementările privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.


Poate fi numită în funcţia de prefect, respectiv de subprefect, persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

  • este cetăţean român şi are domiciliul în ţară;
  • se bucură de exerciţiul drepturilor electorale;
  • are capacitate deplină de exerciţiu;
  • nu a suferit condamnări penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
  • nu se regăseşte în cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 85 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancționarea corupției;
  • are studii universitare de licență absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;
  • a absolvit programe de formare specializată în vederea numirii într-o funcţie de prefect sau subprefect, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii. Condiţia prevăzută se consideră îndeplinită în situaţia în care persoana care poate fi numită în funcţia de prefect sau subprefect a absolvit programe de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, precum şi dacă persoana a ocupat cel puţin un mandat întreg funcţia de senator sau deputat.

Sursa: hotnews.ro

Foto: digi24.ro