Categories
Locale Stiri

STUDIU: 29% din români, deranjați când se vorbește maghiară în jurul lor

Potrivit cercetării Minority Monitor 2020, majoritatea românească acceptă minoritatea maghiară, dar se simte incomod când cineva vorbește maghiară în jurul său. Datele referitoare la atitudinea anti-maghiară în România, care reies din studiul făcut recent de echipa de cercetare, au fost prezentatede curând la Sf. Gheorghe de către experții de la Institutul de Politici Publice din Ținutul Secuiesc.

Concluziile cercetării au fost prezentate de sociologul Tamás Kiss, coordonator al studiului, de István Gergő Székely, directorul de cercetare al Institutului de Politici Publice din Ținutul Secuiesc, și de Tibor Toró, directorul de cercetare al Institutului Bálványos.

Studiul s-a desfășurat pe un eșantion reprezentativ, pe baza unui sondaj telefonic și online. Respondenții au fost împărțiți în două grupuri. Un grup a pus întrebări despre minorități în general, celălalt a pus aceleași întrebări, dar despre maghiari.În timp ce majoritatea primului grup a acceptat, de pildă, problema dublei cetățenii fără probleme, majoritatea celui de-al doilea grup a avut o poziție negativă când a oferit răspuns cu privire la dubla cetățenie a minorității maghiare, ceea ce,potrivit lui Tamás Kiss, poate fi interpretat drept atitudine anti-maghiară. 

Din studiul în discuție reiese totodată că majoritatea românilor intervievați acceptă maghiarii în familiile lor, dar și ca angajați sau ca prestatori de servicii de orice fel. Comunitatea maghiară din România este la rândul său deschisă către români, dar manifestă o mai mare retincență când vine vorba de includerea românilor în familie. Potrivit lui Tamás Kiss, acest lucru se poate explica prin faptul că în familiile mixte româno-maghiare predomină de obicei limba maternă a celuicare aparține națiunii majoritare.

Potrivit lui Tibor Toró, cercetarea relevă că 29% dintre românii intervievați sunt deranjați dacă se vorbește maghiară în compania lor sau chiar pe stradă. Două treimi dintre românii chestionați au declarat că, atunci când un român apare într-ungrup de maghiari, aceștia ar trebui să treacă imediat la română. Două treimi dintre ei cred, de asemenea, că maghiarii nici nu vor să vorbească românește. 

În ceea ce privește corectitudinea utilizării limbii române la nivel de limbă nematernă, cercetarea arată că 55% dintre respondenți le tolerează altor naționalități faptul de a vorbi incorect românește, cu accent sau bâlbâială, dar nu șiminorității maghiare. În cazul acesteia din urmă, doar 21% dintre români acceptă greșelile de exprimare în limba română.

O concluzie interesantă ar fi deci aceea că minoritatea maghiară ar fi acceptată mai ușor de majoritatea română dacă ar schimba limba. Potrivit lui Tamás Kiss, societatea românească, în special clasa de mijloc, își definește europenitatea prin faptul că este sensibilă la discriminare. Asta înseamnă că drepturile minorităților și drepturile lingvistice ar trebui să fie strâns legate de discriminare, chestiune la care majoritatea românilor este sensibilă. Cu toate acestea, potrivit cercetătorilor prezenți la Sfântu Gheorghe, în prezent, majoritatea românilor consideră că utilizarea limbii maghiare de către etnicii maghiari nu este un drept, ci un privilegiu.

În timpul prezentării, Tamás Kiss a atras atenția asupra faptului că maghiarii din România nu sunt „conștienți de discriminare”, adică cei mai mulți dintre ei consideră firesc și nu că e nedrept faptul că românii și maghiarii nu sunt egaliîn România – „chestiune pe care statul național român o analizează de mai mult de o sută de ani”, spune coordonatorul studiului. Mai mult decât atât, maghiarii nici măcar nu se așteaptă ca românii din zonele locuite majoritar de maghiari să învețe limba maghiară.

Tibor T. Toró, președintele executiv al EMNP, a declarat că, deși românii acceptă ungurii la nivel individual, ei îi tratează diferit când vine vorba de raportarea la comunitate. În opinia acestuia, este șocant faptul că cercetarea demonstrează că limba maghiară deranjează majoritatea românilor, motiv pentru care consideră că trebuie să se solicite anumite modificări la nivel legislativ în acest sens și să se încerce sensibilizarea națiunii majoritare.

În context, primarul municipiului, Árpád Antal, a atras atenția asupra fenomenului de anti-maghiaritate prezent în mediul online, unde se manifestă nestingherit de aproximativ 20 de ani. El și-a exprimat totodată convingerea că, în Ținutul Secuiesc, unde comunitatea maghiară trăiește într-un număr mare, apare discriminarea și la nivelul veniturilor, în opinia edilului, mult mai mulți români ocupând poziții cu venituri mari.

Sursă: slagerradio.ro

Foto: hotnews.ro

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Premierul Viktor Orbán mută centrul de putere în Cartierul Castelului din Budapesta

Premierul Orbán face noi schimbări care atrag critici și suspiciuni din partea opoziției și a unora dintre cetățenii maghiari. Este vorba despre relocarea ministerelor în Cartierul Castelului din Budapesta. În acest scop, se desfășoară deja lucrări majore de construcție. Premierul Orbán urmărește ca districtul să devină noul centru de putere al țării, așa că și-a mutat deja reședința oficială acolo.

Márta V. Naszályi, primar al districtului și politician de opoziție, este împotriva acestui proiect, însă susține că nu poate decât să privească în timp ce guvernul expropriază terenurile deținute de municipalitate. „E un mesaj social periculos. Nu vreau să ne întoarcem la modul în care se făceau lucrurile în 1944 – inclusiv din punct de vedere arhitectural. Aceasta a fost o decizie dictatorială, arbitrară, a guvernului, o decizie care contravine intereselor societății”, declară ea. 

Îngrijorările edilului sunt împărtășite și de o parte a cetățenilor orașului Budapesta, precum Tamás Wagner, care locuiește în zona respectivă de 26 de ani. „Inițial spuneau că va costa 75 de milioane de euro. Acum au cheltuit deja 155 de milioane – și nu au ajuns nici la jumătate cu lucrările”, spune cetățeanul care se teme că nu va mai putea locui acolo după finalizarea lucrărilor.

Clădirea Parlamentului Ungariei se află pe cealaltă parte a fluviului Dunărea. Astăzi, Piața Kossuth arată la fel ca în martie 1944, plină de statui și monumente din epoca lui Miklós Horthy, liderul țării pe aproape întreaga durată a celui de-Al Doilea Război Mondial. Guvernul lui Orbán a reinstalat chiar și Monumentul Martirilor Naționali – care fusese înlăturat după război. 

„Suntem catalogați ca antieuropeni, xenofobi, islamofobi și homofobi doar pentru că ne prețuim tradițiile. Ungaria poate câștiga această luptă doar dacă dușmanii noștri înțeleg că banii lor din străinătate, lipsa lor de evlavie și atitudinea trădătoare nu vor mai guverna niciodată Ungaria!”, spunea László Köver, președintele Parlamentului, la momentul reinaugurării Monumentului Martirilor Naționali. 

Măsura luată de guvernul Orbán este contestată și de istorici, precum Krisztián Ungváry, care consideră că actuala guvernare se distanțează de valorile promovate de UE. „Ei spun că actuala opoziție politică este ca o bandă de teroriști și trădători. Confuză definiție, pentru că astfel de partide se află astăzi la guvernare în întreaga Europă. De ce Ungaria mai este membră a Uniunii Europene, dacă guvernul său pledează pentru valori contrare celor pe care le reprezintă Uniunea?” – se întreabă istoricul, care consideră că Miklós Horthy reprezintă un capitol întunecat din istoria țării. „Sute de mii de oameni au fost deportați din Ungaria și trimiși la moarte. 1944 a fost un an de rău augur!”, arată istoricul.

Sursă: digi24.ro

Foto: slideshare.net

Categories
Nationale Stiri

Cum a încercat UDMR să evite obligația la transparență

Deputații PNL și USR-PLUS din Comisia de Cultură au respins amendamentele UDMR, depuse la proiectul de lege privind informațiile publice. Amenda pentru instituțiile care nu răspund la informațiile publice poate ajunge până la 7.500 de lei. UDMR a rămas singur la susținerea amendamentelor, PNL și USR-PLUS stabilind o strategie comună pentru respingerea lor în Comisia de Cultură.

Proiectul se afla pentru raport suplimentar, iar UDMR a venit cu o serie de amendamente. Dacă erau votate, ele ar fi protejat Uniunea pentru a oferi informații de interes public și ar fi eliminat intenția de a se crea la nivelul instituțiilor de stat a unui registru privind solicitările și informațiile oferite în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Deputatul Ödön Szabó susține că Uniunea ar trebui să beneficieze de statutul de organizație neguvernamentală de utilitate publică dacă e obligată să ofere informații de interes public. „Drepturile și obligațiile merg mână în mână”, afirmă reprezentantul UDMR.

Directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică (CIP), Ovidiu Voicu, a declarat în urmă cu două zile că „UDMR a dorit să se pună la adăpost de transparență”.

„UDMR a pierdut recent un proces în care i se cerea de o organizație civică maghiară informații de interes public. Uniunea a argumentat în instanță că nu este formal recunoscută ca fiind de utilitate publică”, a afirmat Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Ödön Szabó a subliniat că nu a existat o înțelegere în Coaliție pe acest proiect de lege. „Cei care sunt de bună credință au putut răspunde și pe vechea lege, iar cei care sunt rea credință nu vor răspunde”, a afirmat deputatul UDMR.

Comisia de Cultură a decis ca amenzile pe care instituțiile urmează să le plătească dacă nu răspund solicitărilor privind informațiile de interes public să fie cuprinse între 500 și 7.500 de lei. Modul în care se va aplica amenda urmează să fie stabilit de Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Amendamentul a fost votat și de UDMR.

Propunerea inițială a USR-PLUS a fost ca amenda să fie cuprinsă între 2.000 și 10.000 de lei, dar s-a ajuns la un compromis pentru ca UDMR să voteze amendamentul.

Raportul final asupra inițiativei a fost votat de parlamentarii PNL și USR-PLUS, în timp ce PSD și UDMR s-a abținut.

Ce noutăți aduce proiectul depus de USR-PLUS și PSD

  • Apare un registru public la nivelul fiecărei instituții, în format electronic, care conține solicitările și răspunsurile oferite în baza legii 544/2001. Solicitarea și răspunsul trebuie publicat pe site-ul instituției în 15 zile de la primire/ trimitere.
  • Sunt definite mai bine instituțiile care intră sub incidența legii.
  • Informațiile pot să fie cerute și în format electronic.
  • Există sancțiuni financiare pentru departamentul de comunicare, între 500 și 7.500 de lei.

Sursa: europalibera.org

Foto: medium.org 

Categories
Locale Stiri

Grüman Róbert (UDMR), despre colecta pentru plata amenzii primarului Antal Árpád: „Adâncește și mai mult distanța dintre maghiari și români în regiune”

Fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Covasna, Grüman Róbert (UDMR), consideră inoportună colecta de bani lansată la finalul săptămânii trecute de Serviciul de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Mikó Imre”, în sprijinul primarului Antal Árpád, amendat de Prefectura Covasna pentru decorarea orașului Sfântu Gheorghe cu steaguri roșu-alb-verde, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.

Într-o postare pe pagina de Facebook, acesta a scris că, pe de o parte, acțiunea împarte maghiarii din județ în două categorii, în funcție de decizia acestora de a dona sau nu, iar pe de altă parte adâncește și mai mult distanța dintre maghiarii și românii din regiune.   

„Colecta inițiată de Serviciul de Protecție Juridică Mikó Imre nu este oportună. Această acțiune împarte maghiarii din județ în maghiari buni (care donează) și mai puțini buni (care nu donează), totodată adâncește și mai mult distanța dintre maghiari și români în regiune. Cred că în această perioadă marcată de epidemie populația așteaptă mai puține dezbateri despre steaguri și mai multe soluții pentru redresarea economică. Mai ales acum, la un an de la izbucnirea epidemiei, când există încă multe semne de întrebare din toate punctele de vedere, există o nevoie mai mare de solidaritate decât oricând. Trebuie să căutăm cu toții ceea ce ne leagă și nu ceea ce ne separă”, a scris Grüman Róbert.

Potrivit acestuia, sancțiunea impusă de Prefectură este „o consecință clară a afișării steagurilor”, iar amenda ar fi putut fi evitată dacă la decorarea orașului ar fi fost utilizate alte elemente decorative.

Fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Covasna a mai arătat că, potrivit legislației în vigoare, steagurile altor țări pot fi arborate numai alături de steagul României, însă legea nu interzice utilizarea cocardelor, spre exemplu.

„De ce consider că această colectă inițiată nu este oportună? Legislația actuală prevede că steagul unei alte țări poate fi arborat numai alături de steagul României. Legea nu interzice utilizarea altor elemente decorative – de ex. cocarde, care pot fi utilizate în orice combinație de culori. În plus față de legislația interpretabilă – dacă steagul este de dimensiune mai mică, ori este drapel oficial sau nu – steagurile expuse pot fi interpretate și ca o provocare față de comunitatea românească (…) În conformitate cu experiența din anii precedenți, și în lumina legislației în vigoare, sancțiunea impusă de Prefectură este o consecință clară a afișării steagurilor. A fost impusă o sancțiune de 5.000 de lei cu referire la legea drapelului (amenda parțial acoperită de legislație), iar alți 5.000 de lei pentru utilizarea simbolurilor roșu-alb-verde în formă de inimă (amendă, care este mai degrabă un abuz). Aceste sancțiuni ar fi putut fi evitate dacă orașul nu ar fi fost decorat cu steaguri, ci cu alte elemente decorative de ex. cocarde”, a scris Grüman Róbert.

În opinia acestuia, „este total incorect” ca Instituția Prefectului să fie percepută ca un inamic al maghiarilor, întrucât prefectul și subprefecții sunt reprezentanții în teritoriu ai Guvernului din care și UDMR face parte.

Soluția, consideră acesta, este modificarea legislației, lucru care „ar rezolva definitiv aceste probleme”, iar UDMR dispune de toate instrumentele necesare, în ultimii 30 de ani fiind formațiunea politică cu cea mai puternică poziție de negociere în Guvern.

„Sancțiunile nu trebuie plătite acum, ele pot și trebuie să fie contestate în conformitate cu legislația în vigoare. (Amenda pentru arborarea steagurilor are mai puține șanse, amenda pentru utilizarea simbolurilor roșu-alb-verde în formă de inimă are mai multe șanse să fie anulată)”, a mai scris Grüman Róbert, care a subliniat că în ultimii 15 ani s-a implicat activ în mișcările pentru apărarea maghiarilor din Transilvania, și a dreptului acestora de a-și utiliza simbolurile și limba maternă.  

La sfârșitul săptămânii trecute, conducerea Serviciului de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Miko Imre”, înfiinţat de Uniunea Democrată Maghiară din România, a anunțat printr-un mesaj postat pe Facebook, lansarea unei colecte de bani, cu ajutorul căreia să poată fi achitată amenda de 10.000 de lei primită de primarul Antal Árpád după data de 15 martie.  

În postare se arăta că amenda „nu este doar o problemă a primarului, ci a întregului oraş”, iar inițiatorii colectei solicitau membrilor comunităţii maghiare să dea dovadă de solidaritate donând, în mod simbolic, câte un leu.

La fel ca în ultimii doi ani, primarul Antal Árpád a fost sancționat de Prefectura Covasna cu două amenzi a câte 5.000 de lei pentru arborarea steagurilor roşu-alb-verde în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, precum şi a cocardelor în aceleaşi culori amplasate pe stâlpii din oraş cu prilejul Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.

Edilul a declarat că va contesta amenda în instanţă, aşa cum a procedat în anii precedenți.

Sursa: WeRadio Sf. Gheorghe

Foto: Grüman Róbert/Facebook

Categories
Locale Stiri

Premieră medicală la Sf. Gheorghe: operație foarte rară în lume de revascularizare a membrelor inferioare

O procedură de revascularizare a membrelor inferioare, realizată printr-o metodă extrem de rar utilizată atât la nivel național, cât și la nivel mondial, a fost posibilă la începutul acestei săptămâni, în premieră pentru Spitalul Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf” Sfântu Gheorghe.

Intervenția, care a fost realizată de o echipă formată din medicul primar în chirurgie cardiovasculară Dr. Sorin Baloș și medicul specialist în chirurgie vasculară dr. Györbíró László, a presupus alimentarea membrelor inferioare ale unei paciente din județul Harghita, în vârstă de 53 de ani, cu sânge transferat din aorta ascendentă.

Antecedentele medicale pe care aceasta le avea nu au permis utilizarea metodei obișnuite în astfel de cazuri așa încât echipa de chirurgi a fost nevoită să apeleze la o soluție „nonconformistă”, respectiv montarea pe aorta ascendentă a unui vas de sânge artificial (proteză vasculară), comandat din Germania, și menit să transporte sângele până la cele două membre.

Medicii au explicat că intervenția a durat aproximativ două ore și jumătate, și a decurs fără complicații, în prezent pacienta fiind în afara oricărui pericol.

Despre procedura în sine, au declarat că: „Intervenția presupune ca din aorta ascendentă – de la aproximativ 4 cm de la inimă – să fie montată o proteză specială, bifurcată, în formă de Y, care să transporte sângele în picioare. Am ales o variantă chirurgicală rară, de a porni de la aorta ascendentă, respectiv vasul principal care aduce sângele de la inimă către toate organele. Am realizat o sternotomie, așa cum procedăm în cazul operațiilor pe cord deschis, și am condus proteza pe sub piele, circa 40 de centimetri, până la vasele importante din zona inghinală, acolo unde se găsesc ambele artere femurale care transportă sângele spre picioare”.

Rezultatul final este îmbucurător pentru echipa care a participat la această intervenție: ambele picioare ale pacientei sunt calde, ceea ce înseamnă că le este asigurată cantitatea necesară de sânge.

Extrem de importantă în reușita acestei operații a fost și munca depusă de echipa de anesteziști, Dr. Buzsi Janka și Dr. Costache Cătălin, a Spitalului Județean de Urgență „Dr. Fogolyán Kristóf”, pe care cei doi chirurgi au catalogat-o drept „o adevărată artă”, menținând tensiunea arterială și funcția inimii stabile pentru ca intervenția să decurgă fără probleme.  

Managerul spitalului, András-Nagy Róbert, s-a declarat mândru de performanța realizată în premieră de echipa de chirurgi: „Nu putem fi deschizători de drumuri în toate situațiile, dar suntem încântați să ne numărăm printre puținele spitale din lume care au realizat o astfel de procedură. Întotdeuna, o astfel de reușită este rezultatul unei munci în echipă. Încă o dată mă declar mândru de colegii mei, care au dovedit din nou că sunt extrem de bine pregătiți și nu se tem să apeleze la metode mai puțin obișnuite, totul în favoarea pacientului. Trebuie să spun că avem o echipă medicală bine pregătită în toate secțiile, în toate specialitățile și că această realizare este și rezultatul muncii a celor aproape 1000 de angajați ai spitalului. Lucrăm în permanență la îmbunătățirea serviciilor oferite de spitalul nostru, și suntem sprijiniți la tot pasul de Consiliul Județean Covasna, dar fără profesionalismul și dăruirea colegilor mei nimic nu ar fi posibil”.

Dr. Sorin Baloş de la Spitalul Judeţean Braşov, care are o experienţă de aproape 20 de ani în chirurgia cardiovasculară, s-a declarat onorat de faptul că a putut face parte din echipa care a realizat această operaţie inedită: „A fost o onoare să particip alături de prietenul şi colegul meu, Dr. Györbíró László, la această provocare terapeutică, o operaţie inedită, în premieră la momentul actual pentru Sfântu Gheorghe. Aici am găsit condiţii de chirurgie cardiovasculară de înaltă calitate, şi o echipă entuziastă. Am fost plăcut surprins de modul în care colegii de la Sfântu Gheorghe au perceput că oriunde se poate face performanţă cu dăruire şi profesionalism”.

Doar două proceduri de acest fel au mai fost realizate de-a lungul timpului în România, iar la nivel mondial există publicații despre aproximativ 50 de astfel de cazuri. 

Sursa: WeRadio Sf. Gheorghe

Categories
Locale Stiri

Maghiarii din Sf. Gheorghe donează simbolic bani pentru plata amenzii primite de Antal Árpád

Serviciul de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Miko Imre”, înfiinţat de Uniunea Democrată Maghiară din România, a lansat o colectă de bani în sprijinul primarului municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, care, în urmă cu câteva zile, a fost amendat de către Prefectura Covasna cu suma de 10.000 de lei pentru pavoazarea oraşului cu steaguri şi cocarde roşu-alb-verde de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, sărbătorită pe 15 martie.

Conducerea Serviciului menţionează, într-un mesaj postat pe pagina de Facebook, că “nu este doar o problemă a primarului, ci a întregului oraş” şi solicită membrilor comunităţii maghiare să dea dovadă de solidaritate donând, în mod simbolic, câte un leu pentru plata amenzii.

„Solicităm donatorilor să doneze câte un leu. (…) Donaţia poate fi făcută personal în cutia amplasată la sediul Serviciului din Strada Martinovics nr.2, iar de luni va fi posibilă şi plata online pe site-ul www.mikoimre.ro”, se arată în postare.

Primarul Antal Árpád a primit săptămâna aceasta două amenzi a câte 5.000 de lei pentru arborarea steagurilor roşu-alb-verde în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, precum şi a cocardelor în aceleaşi culori, amplasate pe stâlpii din oraş cu prilejul Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.

Antal Árpád a mai fost sancţionat din aceeaşi cauză în ultimii doi ani, tot cu câte 10.000 de lei, de către conducerea Prefecturii Covasna, pe motiv că nu a respectat prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, care stipulează faptul că drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor legale.

Edilul a declarat, pentru Agerpres, că va contesta amenda în instanţă, aşa cum a procedat şi cu cele anterioare, arătând că, potrivit legii, minorităţile naţionale îşi pot folosi însemnele şi simbolurile naţionale la evenimentele proprii şi nu vor renunţa la acestea.

Potrivit acestuia, steagurile arborate sunt simboluri ale comunităţii maghiare de pretutindeni şi nu trebuie confundate cu drapelul Ungariei.

Sursă și Foto: WeRadio Sf. Gheorghe

Categories
Locale Stiri

Sfântu Gheorghe se alătură inițiativei ministeriale „Vinerea verde”

Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe şi instituţiile subordonate se implică în campania lansată de Ministerul Mediului sub genericul „Vinerea verde. Stop! Azi, maşina stă pe loc!”.

Startul campaniei a fost dat săptămâna trecută la nivel central printr-o mobilizare fără precedent. Astfel, se doreşte ca în fiecare vineri minim un sfert dintre angajaţii fiecărei instituţii publice din România să vină la locul de muncă altfel decât cu autoturismele personale.

În acest sens, Primăria Sfântu Gheorghe face un apel la cât mai mulţi locuitori să se alăture acestei campanii şi să aleagă metode de transport alternative în fiecare zi de vineri.

Prin acest demers Ministerul Mediului doreşte să instaureze în România „Vinerea Verde!”, programul naţional prin care în fiecare zi de vineri a săptămânii să încurajeze populaţia să opteze pentru mijloace de transport alternative (biciclete, transportul în comun, mersul pe jos).

Sub acest concept, Ministerul Mediului va promova şi un plan de măsuri prin care autoturismele personale să fie înlocuite de biciclete, trotinete electrice, maşini electrice sau mersul pe jos, de cât mai mulţi români.

România se confruntă de mai mulţi ani cu poluarea aerului în mediul urban, aceasta fiind una din provocările de mediu faţă de care toate instituţiile statului trebuie să intensifice eforturile pentru a reda sănătatea şi calitatea vieţii în marile oraşe ale ţării.

Dintre cauzele poluării aerului, transportul rutier este cea mai periculoasă, pentru că emisiile au loc la nivelul solului, foarte aproape de oameni.

Provocarea este cu atât mai mare cu cât maşina personală a devenit, pentru cea mai mare parte dintre noi, o soluţie de deplasare zilnică. În acest context, apare nevoia de a stimula populaţia să opteze cât mai des pentru moduri de deplasare alternative, cu emisii scăzute.

Sursă și foto: Primăria Sf. Gheorghe

Categories
Locale Stiri

Motivul pentru care primarul Municipiului Sf. Gheorghe, Antal Árpád, a fost amendat al treilea an la rând

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, a fost amendat cu suma de 10.000 de lei de Prefectura Covasna pentru pavoazarea oraşului cu steaguri, precum şi cu cocarde roşu-alb-verde de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, sărbătorită pe 15 martie. Subprefectul judeţului Covasna, Cosmin Boricean, a declarat că este vorba de două sancţiuni a câte 5.000 de lei, transmise edilului prin poştă.

Primarul Antal Árpád a mai fost amendat din aceeaşi cauză şi în ultimii doi ani, tot cu câte 10.000 de lei, de către conducerea Prefecturii Covasna, pe motiv că nu a respectat prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, care stipulează faptul că drapelele altor state pot fi arborate pe teritoriul României numai împreună cu drapelul naţional şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădiri oficiale şi în locuri publice stabilite cu respectarea prevederilor legale.

Primarul Antal Árpád a declarat că va contesta amenda în instanţă, aşa cum a procedat şi cu cele anterioare, arătând că, potrivit legii, minorităţile naţionale îşi pot folosi însemnele şi simbolurile naţionale la evenimentele proprii.

Acesta a mai spus că steagul roşu-alb-verde este simbolul maghiarilor de pretutindeni şi nu trebuie confundat cu drapelul Ungariei.

„Simbolurile comunităţii maghiare sunt simbolurile care au fost folosite de noi în spaţiul public. Statalitatea este dată de stemă pe un steag şi nu aţi văzut niciun steag cu stema Ungariei pentru că nu au fost. (…) În continuare spun acest lucru şi, probabil se va înţelege la un moment dat, deci nu sunt steagurile Ungariei, ci sunt steagurile şi simbolurile comunităţii maghiare pe care le folosim pentru că a fost Ziua Maghiarilor de Pretutindeni. Dacă pentru asta sunt amendat, evident, voi merge în instanţă şi dacă instanţa o să dea dreptate celui care mă amendează voi plăti amenda. E simplu, asta e viaţa. Nu renunţăm la simbolurile noastre şi sperăm că la un moment dat se va înţelege diferenţa dintre steagul unui stat şi steagul unei comunităţi. Legea spune că putem folosi simbolurile noastre, iar simbolul comunităţii noastre nu este simbolul statului maghiar, încă o dată spun. Deci şi comunităţile maghiare din Statele Unite ale Americii şi din Canada şi din Australia pe 15 martie pun acelaşi steag şi nu este steagul Ungariei, numai că la noi nu se vrea să se înţeleagă acest lucru şi se forţează”, a declarat primarul Antal Árpád.

Sursă: WeRadio Sf. Gheorghe

Foto:  libertatea.ro

Categories
Opinii

Gânduri de ziua maghiarilor, la un an de Contact-Kontakt

Supărată pe mersul lucrurilor în România, în 2019, m-am mutat în Anglia. Pe lângă haine, câine și copil, am cărat cu mine toate obiectele de suflet între care și câteva zeci de cărți, pentru ca mai apoi să le car înapoi. Deși Anglia are farmecul ei, iar eu plecasem plină de entuziasm, n-am reușit să mă adaptez la lumea care o compune și la tot ce înseamnă ea. 

Pe măsură ce timpul se scurgea, sentimentul că nu aparțin acelui loc se intensifica într-atât, încât sădea în întreaga mea ființă dorința acută și stupidă de a mă așeza în opoziție cu ceilalți. Mintea mea compunea febril scenarii absurde în care eu, în calitate de personaj principal, le urlam pe stradă oamenilor că sunt româncă, îmi iubesc limba și mă bucur că m-am născut în țara aia pe nedrept criticată. Mă linișteam de fiecare dată la gândul că niciunul dintre acei oameni nu-mi ceruse să mă duc în țara lui. Fusese numai și numai alegerea mea, pe care nu conteneam să o regret. 

Am înțeles din experiența aceea că, de fapt, urla în mine nevoia de a-mi păstra identitatea. Dintr-odată, să provin din țara unde votul se acordă la schimb cu o găleată cu făină, unde micii sfârâie solemn pe grătare în tandem cu hulitele manele, ori de câte ori e ceva de sărbătorit, și unde spitalele sunt „purgatoriul” oamenilor îmi părea o binecuvântare. Îmi priveam cu nostalgie copilul și mă îngrozea gândul că am să-l cresc străin de mine și de rădăcinile noastre, că o să își exprime iubirea și trăirile într-o limbă pe care o îndrăgisem până nu demult, dar care nu putea ajunge niciodată în mod real la sufletul meu. 

Tot reflectând și analizând, mi-au venit în minte maghiarii pe care i-am tot întâlnit din 2015 încoace. Îi înțelesesem mereu rațional și mă împotrivisem valului de ură cu care sunt adesea împroșcați, îndeosebi pentru dorința lor de a-și conserva identitatea și valorile moștenite de la străbuni. Cu bune și cu rele. Însă experiența mea în Anglia m-a ajutat să-i înțeleg de data asta și cu sufletul. 

E greu să descrii în cuvinte cum te simți când un context pe care nu-l poți controla încearcă să dizolve ceea ce ești. Ai o tendință naturală de a te opune și a rezista. Vrei cu tot dinadinsul să spui lumii în gura mare că ăsta ești tu și cine ești te face să te simți mândru, în timp ce orice gest ostil al celorlalți capătă în mintea ta amploarea pe care cel mai probabil nici n-o are. 

Din 2019 încoace, m-a urmărit mereu un singur gând: dacă pentru mine, care am ales să mă stabilesc într-un alt teritoriu, în doar jumătate de an, a fost atât de greu să nu fiu eu, oare cum trebuie să fie pentru acești oameni sentimentul că sunt adesea nedoriți în propria lor casă? Pentru că da, ne convine sau nu, maghiarii din România sunt la ei acasă ca și noi și nu sunt altceva decât victimele nemiloasei istorii, care ne poate lovi și pe noi în orice clipă. Nimic și nimeni nu ne garantează siguranța pe vecie, iar asta nu ar trebui să ignorăm. 

Azi, este 15 martie, iar prietenii mei maghiari sărbătoresc. Poate cu noduri în gât și cu tristețe în suflet, știind cât de hulită este sărbătoarea lor și cât de ostil sunt priviți pentru nevoia lor de a își conserva identitatea. De aceea, azi, pe lângă „Tisztelet a magyar hősöknek!” și „La mulți ani!”, eu le urez să aibă în continuare forța și voința de a rămâne ceea ce sunt, precum și cutezanța de a le spune tuturor „Magyar vagyok és büszke vagyok erre!”. 

Foto: digi24.ro 

Categories
Nationale Stiri

Ministrul Mediului, Barna Tánczos, invită cetățenii la acțiune împotriva poluării

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) lansează campania „Vinerea Verde”, o iniţiativă menită să reducă poluarea cauzată de transportul cu maşinile personale în marile oraşe, transmite Agerpres.

Sub sloganul „STOP! Azi maşina stă pe loc!”, această campanie încurajează utilizarea transportului alternativ de către angajaţii din instituţiile publice în scopul reducerii poluării şi, implicit, a emisiilor de carbon, informează un comunicat al MMPS.

Vinerea Verde îşi propune ca, până la sfârşitul acestui an, cel puţin unul din patru angajaţi să vină în ultima zi lucrătoare a săptămânii la serviciu pe jos, cu bicicleta sau cu transportul în comun şi să renunţe astfel, pentru o zi, la autoturismul personal.

„Ne confruntăm cu o mobilitate poluantă şi aglomerată, motiv pentru care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor doreşte să instaureze în România Vinerea Verde, ca o iniţiativă voluntară prin care invităm toţi cetăţenii să renunţe în ziua de vineri la deplasarea clasică cu maşină personală şi să aleagă mijloace mai puţin poluante poate chiar cu amprentă zero de carbon, mijloace de transport nepoluante însemnând trotinetă, mersul pe jos sau cele care sunt la îndemâna tuturor, mijloacele de transport în comun. Vinerea Verde este o invitaţie la un alt fel de comportament, o iniţiativă care încearcă să schimbe mentalităţi”, a declarat ministrul Barna Tánczos.

De asemenea, această iniţiativă este o invitaţie la mişcare, atât pentru angajaţii MMAP şi angajaţii instituţiilor publice din subordine, dar şi pentru cei din mediul privat.

„Este un exemplu dat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi aş vrea să fie îmbrăţişat şi de celelalte instituţii. Cei care vin cu alte mijloace de transport decât maşina proprie să aibă avantaje şi să poată beneficia de parcare sau acces la instituţia publică. Vom lucra împreună cu companiile private, cu ONG-urile, astfel încât mesajul să ajungă la fiecare cetăţean şi să fie multiplicat nu doar prin instituţiile publice, ci şi prin companiile private. Vrem să instaurăm, de asemenea, o nouă cultură, o nouă gândire spre o mobilitate zero, cu zero emisii sau cu emisii cât mai mici”, a spus Barna Tánczos.

În afara măsurii voluntare de a impulsiona mobilitatea alternativă a angajaţilor din instituţiile publice şi private, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor are în plan şi un program dedicat care prevede parcări pentru biciclete şi infrastructură de alimentare a maşinilor electrice pentru angajaţii acestor instituţii.

Sursa: g4media.ro

Foto: carro.sg