Categories
Locale Stiri

Gestul cu care câțiva tineri din Sfântu Gheorghe au atins întreaga comunitate de Paștele catolic

În aceste zile, pentru credincioșii catolici, reformați, dar și de alte culte are loc cea mai însemnată sărbătoare a creștinilor, Paștele, care celebrează victoria morții asupra vieții prin Învierea lui Hristos. Cum sărbătorile religioase sunt un prilej de manifestare a iubirii față de aproape, câțiva tineri din Sf. Gheorghe le-au oferit flori cadrelor medicale de la Spitalul Județean, în semn de solidaritate și empatie față de lupta pe care acestea o duc pentru viața fiecărui om, cu precădere în această perioadă de pandemie. 

Gestul tinerilor a impresionat întreaga comunitate, dar i-a mișcat în mod deosebit pe angajații de la spital, pentru care nu există sărbătoare în liniște, salvarea vieții aproapelui lor fiind cu mult mai importantă. 

„Protestele împotriva Covid-19 care au avut loc în ultimele zile (am văzut cazuri în care angajați ai spitalelor au fost claxonați și jigniți), au inspirat un grup de liceeni și studenți, care astăzi i-au surprins pe angajații spitalului nostru, oferindu-le flori și aplauze în semn de apreciere pentru munca depusă zi și noapte, chiar și de Paște. 

Acest gest de bunătate și empatie, venit din partea grupului de tineri, ne-a mișcat profund și suntem recunoscători!”, a fost mesajul transmis de reprezentanții Spitalului Județean de Urgență „Dr Fogolyán Kristóf” Sfântu Gheorghe pe pagina de Facebook a instituției. 

Profităm de acest prilej pentru a le ura și noi sănătate și putere de muncă tuturor cadrelor medicale care de un an încheiat nu mai știu ce e odihna și stau mai mult departe de propriile familii, dar și pentru a le ura tuturor cititorilor noștri care sărbătoresc azi un Paște fericit. Kellemes húsvéti ünnepeket!

Foto: Facebook/Spitalul Județean de Urgență „Dr Fogolyán Kristóf” Sfântu Gheorghe

Categories
Locale Stiri

Primele declarații ale noului prefect al județului Covasna, Ráduly István, imediat după ceremonia de învestire

Fostul primar al comunei Ozun, Ráduly István, a fost învestit joi dimineaţă în funcţia de prefect al judeţului Covasna, ceremonia de depunere a jurământului având loc în cadrul unei videoconferinţe cu ministrul Afacerilor Interne, în prezența reprezentanţilor mai multor structuri, instituţii şi organizaţii, dar şi a președintelui Consiliului Județean Covasna, Tamás Sándor, și a subprefecţilor Cosmin Boricean şi Dulányi-Balogh Szilárd.

Ministrul Lucian Bode a avut un mesaj special pentru noii reprezentanți ai Guvernului în judeţele Harghita și Covasna, pe care i-a numit „factori de echilibru”, declarând că așteaptă din partea acestora asumarea deplină a rolului constituțional care le revine, integritate și profesionalism „la cele mai înalte cote”.

După numirea oficială, noul prefect şi-a asumat angajamentul şi răspunderea pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, declarând, printre altele, că mandatul reprezintă o provocare.

„Am ascultat cu mare atenție și am memorat fiecare cuvânt în parte din mesajul domnului ministru Lucian Bode, şi sunt sigur că o să mă conformez (…) Începând de azi, chiar dacă este Joia Mare, și chiar dacă este 1 aprilie, am realizat că nu este o glumă și că trebuie să îmi intru în atribuții. Suntem o echipă mare de lucru, iar alături de colegii mei din Prefectură vom da dovadă de profesionalism, integritate, transparență și colaborare (…) Vă asigur că împreună cu cei doi subprefecţi, şi colectivul de lucru de aici, vom face tot posibilul să îi ajutăm pe cetăţenii judeţului. Este rolul nostru şi asta aşteaptă Guvernul României de la noi. Programul de guvernare, cu cele 18 capitole, este un program foarte bine pregătit. Îmi asum răspunderea şi voi face tot posibilul ca în judeţul Covasna acest program să nu rămână doar la nivel de hârtie, ci să adoptăm decizii importante din punct de vedere economic, social, şi aşa mai departe, în beneficiul cetăţenilor judeţului”, a declarat Ráduly István.

Acesta a mai declarat că se va axa pe îmbunătăţirea relaţiei dintre autoritățile publice locale şi instituția pe care o conduce, iar unul dintre obiectivele sale va fi sporirea eficienţei în cadrul instituţiilor deconcentrate.

„Nu-mi doresc altceva decât ca lucrurile să funcționeze, să intrăm în normalitate, și fiecare persoană – de la femeia de serviciu și până la director, primar, conducător din serviciile publice deconcentrate, să își facă meseria la un nivel înalt, cu profesionalism, pentru că dacă un conducător dintr-un serviciu public își face treaba, dă un exemplu pentru tot colectivul de lucru”, a mai spus prefectul.

La ceremonie au luat parte, printre alţii, şi primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, dar şi preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor. Acesta din urmă şi-a exprimat convingerea că noul prefect va fi în slujba cetățenilor, iarInstituția Prefectului va înceta să mai fie „frâna de mână a județului Covasna”.  

„Sunt şi eu plin de speranţe, la fel cum sunt şi colegii mei. Suntem siguri că domnul Ráduly István ştie ce înseamnă să fie în slujba cetăţeanului, a fost un primar de succes începând din 2004, ştie ce înseamnă să te lansezi într-o campanie electorală şi să câştigi detaşat, ştie ce înseamnă să fii ales. Aş vrea să îl rog pe domnul prefect să aibă grijă ca şi cei care sunt numiţi, să fie în slujba cetăţeanului, pentru că este o diferenţă enormă între cei care sunt aleşi în slujba cetăţeanului şi cei care sunt numiţi. Vorbesc în primul rând despre dinamizarea activității instituțiilor deconcentrate din județul Covasna, și despre cea a Prefecturii, despre relația dintre Prefectură și autoritățile publice locale. Aceste 3 piloane sunt cele mai importante pentru ca cetățenii județului să meargă înainte, să ne putem rezolva dezideratele și, ca să parafrazez un fost prefect de la noi, să se termine perioada în care Prefectura este frâna de mână în județul Covasna”, a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Covasna.

Noul prefect a preluat oficial conducerea Prefecturii Covasna după aproape o lună de când Guvernul României a aprobat eliberarea din funcție a lui Iulian Todor. Acesta a fost propus în luna februarie, de către UDMR Covasna, în urma votului majoritar obținut în cadrul Consiliului Permanent al formațiunii.

Ráduly István, în vârstă de 52 de ani, va fi secondat de subprefecții Dulányi Balogh Szilárd şi Cosmin Boricean, numiţi în funcţii la propunerile USR, respectiv PNL.

Primul a depus jurământul de învestire în data de 4 martie, iar cel de-al doilea a fost învestit oficial, pentru un nou mandat, pe data de 11 martie.

Sursă și Foto: WeRadio Sf. Gheorghe

.

Categories
Nationale Stiri

„Urmărește Ungaria să desprindă Transilvania de România?” – ce răspund românii

Potrivit unui sondaj realizat recent, aproape jumătate din români consideră că principalul interes al Ungariei față de țara lor este acela de a „desprinde Transilvania de România” pentru a o anexa. Chiar și după un secol, problema Transilvaniei generează discuții și reacții negative nu doar la nivel diplomatic, între cele două state, ci și la nivel național.

INSCOP Research, o companie privată de cercetare sociologică, comunicare publică și științe politice, a publicat recent rezultatele unui nou sondaj. Acesta este parte a unui studiu mai amplu numit „Neîncredere publică: Vest versus Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenul știrilor false”. 

Cel de-al treilea capitol al sondajului are în vedere atitudinea românilor față de companiile străine, relația cu Ungaria, opinia asupra minorităților și spațiul Schengen. 

Una dintre cele mai sensibile întrebări a fost cea referitoare a intenția Ungariei de a anexa Transilvania la teritoriul său. Respondenții cărora li s-a cerut să își exprime acordul sau dezacordul față de afirmația „Ungaria urmărește să desprindă Transilvania de România” au răspuns după cum urmează:

  • 49,5% DA 
  • 43,2% NU 
  • 7,5% nu au răspuns sau nu au știut ce să răspundă. 

Interesant este și faptul că 87,2% dintre români consideră că țara trebuie să protejeze drepturile minorităților care trăiesc pe teritoriul său. 

Majoritatea intervievaților (78%) consideră că românii sunt percepuți ca „cetățeni de rangul doi” în UE. Cu toate acestea, aceeași majoritate consideră că România are locul său în politica internațională și în alianțele militare, dar mai are de lucru în privința protejării intereselor naționale, chiar dacă asta ar însemna uneori periclitarea poziției sale de stat membru al UE.  

Același studiu a mai scos la iveală faptul că 51.6% din respondenți au încredere în Uniunea Europeană și 49,4% au se încred în NATO. 

Cât privește țările din regiune sau de la nivel mondial, nivelul de încredere al românilor în acestea variază semnificativ. Germania este țara care se bucură de cea mai mare încredere (58%), urmată de SUA cu 47%, în vreme ce China (19%) și Rusia ( 16% ) se situează în partea de jos a listei.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research și finanțat de Trustul Mării Negre pentru Cooperare Regională, creat în cadrul unui parteneriat româno-leton-american cu scopul de a sprijini organizațiile civile și proiectele media. 

Sursa: dailynewshungary.com

Foto: activnews.ro

Categories
Interviuri

KELEMEN HUNOR: „Autonomia este un cuvânt care îi enervează pe români”

Într-un interviu acordat marți cotidianului g4media, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a vorbit despre prioritățile Uniunii la guvernare. În context, a discutat și despre problema autonomiei, despre care a afirmat că îi enervează pe români, dar și despre programul economic al Ungariei în Transilvania.  

În ceea ce privește prioritățile UDMR la guvernare, Kelemen Hunor a vorbit despre o reformă a administrației, o descentralizare. „Autonomia este un cuvânt care îi enervează pe români. Deci trebuie să vedem unde am greșit noi folosind acest termen fiindcă, dacă nu există o discuție, un dialog, între români și maghiari, sigur, nu ai cum să depășești această fază. Eu vorbesc de subsidiaritate și de o reformă a statului. Subsidiaritate ce înseamnă? Deciziile cât mai aproape de comunitățile locale. Acest lucru este valabil pentru toate comunitățile locale”, a precizat liderul UDMR, subliniind că „niciodată n-au propus altceva decât o subsidiaritate, aplicarea subsidiarității, principiului, într-o măsură destul de, hai, cum să spun, accentuată. Dar nu altceva. Deci niciodată nu am spus că e nevoie de altceva.”

Cu privire la implementarea politicii de descentralizare, liderul UDMR a precizat că, în perioada imediat următoare,există alte priorități, dar ulterior vor căuta o cale de a argumenta, precum și parteneri care să susțină formațiunea în vederea punerii în aplicare principiul subsidiarității. „Acest lucru este important pentru mine: cine decide despre problemele care sunt foarte aproape de comunitate. Decide comunitatea sau decide centrul? Centrul care de foarte multe ori, acum știți și dumneavoastră, știu și eu, habar nu are ce e în teritoriu”, a spus Kelemen.

Referitor la programul economic al Ungariei în Transilvania, vicepremierul a declarat că acesta este aproape de final și nu a fost realuat deocamdată. „Nu continuă, deci nu au deschis programe noi, ceea ce era pornit, alea, mă rog, sunt în derulare. La proiectele mici cred că s-a și încheiat încă de anul trecut. Urmează discuțiile. Da, am vorbit ultima dată cu ministrul de externe când a fost la Budapesta, cu Szijjarto, dar urmează să fie întâlniri bilaterale și să fie purtate aceste discuții fiindcă punctul meu de vedere nu s-a schimbat. În acest moment, dacă se investește în România și se investește dintr-un stat vecin, nu se investește nici din Iran, nici din altă parte, din China, din nu-știu-ce, din Uniunea Europeană, înseamnă că aduci bani în țară, nu iei bani din țară.

Aici iarăși vorbim de încredere sau de neîncredere. Ce rău a făcut Ungaria sau ce rău face România dacă investește în statele vecine? Acum, indiferent de ce stat vorbim, nu faci niciun rău dacă investești și produci prin acea investiție. Care-i problema?”, a întrebat retoric Kelemen Hunor. 

Interviul integral pe g4media.ro

Foto: playtech.ro 

Categories
Magyar típusú találkozás

Nemzeti ünnep okán: márciusi sárdobálás

Sepsiszentgyörgy, illetve Székelyudvarhely polgármestereit is megbirságolta a Kovászna-, illetve Hargita megyei kormányhivatal. Az ok ezúttal is az, hogy március 15-e alkalmából nem tűzték ki, csupán a magyar nemzeti lobogót a városok központjába.

A büntetés szokásos, Antal Árpád, Sepsiszentgyörgy polgármestere azt nyilatkozta a sajtónak, hogy ha ez az ára a nemzeti ünnepnek, akkor ő kifizeti minden évben. Gálfi Árpád, Székelyudvarhely polgármestere olcsóbban úszta meg, a székely anyavárosban csak 5000 lejbe kóstált a zászlókifüggesztés, amire a polgármester azt nyilatkozta, hogy „Hagyományőrzés terén jól állunk. Mi hagyományainkhoz híven ünnepelünk, ők hagyományaikhoz híven bírságolnak.”

Ez a mi és az ők fogalom nagyjából hűen mutatja azt, hogyan viszonyulnak egymáshoz az intézmények: a prefektusi hivatal és a polgármesteri szék közt nincs nagy szeretet egyik székelyföldi megyében sem.

Vox populi, vox dei elven működik az önkormányzat, prefektrúra, nemzeti kérdésekben mindenképpen. Olyan kártya, amit az elöljárók mindenképp ki kell játsszanak, elvégre bizonyíthatják, hogy jó magyarok, jó románok, a saját táboruk felé plusz pontokat gyűjtenek.

Nem kisebb személy, mint az aznap Moldova köztársaságban frissen non grata-nak nyilvánított George Simion sétált Sepsiszentgyörgy központjában, ahol a magyar zászlók között kifejtette, hogy elismeri a magyarok nemzeti ünnepének fontosságát, de azért azt mégsem lehet, hogy Románia szívében, román zászló nélkül legyen kitéve a magyar. Van erre törvény is, a törvényt meg … (és így ment ez vaskos perceken keresztül).

Simionnal kapcsolatban két észrevételt szúrjunk ide. 1. vélhetőleg fizikailag is fájt neki kimondani, hogy a magyarok nemzeti ünnepének fontosságát érti 2. de iure igaza van. Tényleg nem lehet közterületre kitenni idegen ország zászlóját, erre van egy törvény is. Hogy mi történne, ha valaki július 4-én csak és kizárólag az amerikai zászlóból tűzne ki 50-et Caracalon? Alighanem nem kapna a polgármester büntetést.

Székelyföldön, bármi is a törvény, nem lehet március 15-én a magyar zászlók közé románt tűzni. Nem olyanok Románia szinten az interetnikus viszonyok, de az ünnep természete sem olyan: nagyjából annyira abszurd, mint azt elvárni, hogy ugyanott december 1-én a román zászló mellé kitűzzék a magyart (az utóbbi talán még meredekebb). A nemzeti ünnep lényege ugyanis nem a társnemzet ünnepe.

Székelyföldön ma a helyes ünneplési mód egymás ünnepeinek a tiszteletben tartása – annak megértése, hogy mindez csak az egyik nemzet tagjainak szívügye, az irántuk táplált tisztelet jegyében pedig nem kell borzolni a kedélyeket.

Valami hasonlót fogalmazott meg Grüman Róbert, a Kovászna megyei önkormányzat korábbi elnöke. A Kovászna megyei román sajtó rá is harapott a korábbi elnök Facebook bejegyzésére, aki azt is kifejtette, hogy nem tartja helyénvalónak a helyi RMDSZ vezetők azon reakcióját sem, hogy gyűjtést indítanak, hogy 1 lejesekkel fizessék ki a kiszabott büntetést. Proteszt akció ez az RMDSZ részéről, de nem mentes a populizmustól. Grüman ezt a „most jól megmutatjuk a románoknak” mentalitást kifogásolja. Eddig rendben van a dolog, egye fene, tényleg nem szépek a hasonlóan populista megnyilvánulások. A korábbi alelnök szájából mindez azonban hamisnak tűnik: elsősorban, mert a tavaly még más retorikát használt. Mi történt 2021-ig? Feltételezések szerint megyei, belső politikai csatát vesztett Grüman, aki kiesett a párt kegyeiből, ezért a kérdéses Facebook bejegyzés nem a román-magyar viszony javítását, hanem egy személyes vendetta részét képezi.

A magyar nemzeti ünnep kapcsán felhozott zászlótörvényről nagyon nehéz elhinni, hogy azt nem a magyarok ellen hozta meg a parlament. Régi törvényről van szó, de nehéz elképzelni 2021-ben is, hogy az éppen aktuális, RMDSZ-t is tartalmazó koalíció zárójelbe tenne egy ilyen törvényt. A nacionalista fennhangok nem idegenek a PNL liberálisaitól sem – talán a Mentsétek Meg Romániát (USR) részéről nem hangzott még emlékezetes nackózás el. Mindez csak azért fontos, amit ezen a felületen többször is leírtunk: nemzeti kérdésekben a többség tehet tényleges lépéseket, hisz jelen esetben a románság számbéli fölénye megkérdőjelezhetetlen. Ha a többség lépne, akkor a kisebbség sem tehetne mást, mint a Gálfi megfogalmazásában ők és mi fogalmát lecserélje. Ameddig ez nem történik meg marad az ő és mi állapot, amelyben román és magyarok egymást sértegetik nemzeti ünnepekkor és azon kívül. A Contact – Kontakt pedig részünkről éppen azt akarja bizonyítani, hogy tudunk egymás mellett élni, egymás véleményét, érzékenységeit tiszteletben tartva, akkor is, ha nem értjük, vagy nem értünk vele egyet. Mivel ezt a szerkesztőségben meg tudtuk oldani úgy gondoljuk, hogy nem lehetetlen annak falain kívül sem: egyelőre azonban sem a magyar, sem a román félben nincs meg az akarat rá. Bízunk benne, hogy az idő teltével ez változik: a nemzetiségi sárdobálás mindkét felet lealacsonyítja.

Nagy Kálmán

Categories
Internationale Stiri

Cine este Szilárd Demeter, omul care susține noua eră culturală promisă în Ungaria

Recent, lumea artistică din Ungaria a fost zdruncinată de o inițiativă a guvernului de la Budapesta care își propune alocarea a 62 de milioane de euro pentru susţinerea şi formarea de talente muzicale, finanţarea creaţiei şi a echipamentelor (studiouri, spaţii de concert). Deși lăudabilă, măsura generează temeri și suspiciuni de cenzură, întrucât pare să concretizeze promisiunea noii ere culturale promise de Viktor Orbán în 2018. 

Susținătorul fervent al noului proiect cultural este Szilárd Demeter, un personaj controversat, cunoscut pentru afirmații publice compromițătoare, care au fost la un pas de a genera conflicte diplomatice între Ungaria și Israel. 

Născut la Odorheiu Secuiesc, a lucrat cu poetul János Dénes Orbán într-o comunitate de scriitori din Transilvania și a avut o bogată activitate în domeniul jurnalismului cultural, fiind totodată și directorul Muzeului Literar Petőfi. În perioada, 2008-2014, a fost mai întâi șef de presă, apoi manager de birou al episcopului László Tőkés, pe atunci deputat în Parlamentul European, dar este cunoscut și ca lider al campaniei Partidului Popular Ungar din Transilvania (EMNP) la alegerile municipale din 2012. 

În august 2019, a fost numit comisar ministerial, calitate în care a fost responsabil pentru „dezvoltarea integrată a profesiei de carte maghiară și a colecțiilor literare publice” Această numire a fost prelungită până la 31 decembrie 2021. În vara anului 2020, a primit și funcția de „comisar ministerial pentru coordonarea și socializarea muzicii ușoare maghiare”. De pe această poziție, Szilárd Demeter, care s-a declarat orbanist 110%, a precizat cu privire la proiectul inițiat de guvernul Orbán că „este vorba de realizarea unor producţii pop şi rock ungare de calitate, de a face din ele o sursă de identitate”. Această afirmație este completată de convingerea comisarului pentru Cultură că identitatea națională maghiară „este slăbită şi trebuie restaurată”, iar „muzica poate exprima ceea ce este diferit în personalitatea, viziunea şi experienţaistorică”, astfel încât să poată fi transformată într-un instrument de resuscitare și conservare a culturii și identității ungare. 

Numele lui Szilárd Demeter  a devenit sonor la nivel internațional în noiembrie 2020, când l-a comparat pe George Soros cu Hitler, pentru ca ulterior să își retragă acuzaţiile. „Camera de gazare Európa Soros György: gazul otrăvitor se scurge din capsula unei societăţi deschise multiculturale, fiind letal pentru modul de viaţă european. … Acum, liberalii doresc să-i excludă pe polonezi şi pe unguri din comunitatea politică în care mai au drepturi. Noi suntem noii evrei,… iar George Soros este Führerul liberal. Armata liberalismului îl venerează într-un mod mai servil decât a fost deificat Hitler”, au fost cuvintele care au stârnit reacții puternice la nivel internațional și care au făcut ca Szilárd Demeter să rămână și fără cont pe Facebook. 

În opoziție cu inițiativa guvernamentală ungară, a intrat Ferenc Megyeri, solist al grupului punk ‘HétkŕznaPI CSAlŕłdŕˇsok’ (Decepţiile cotidianului) înfiinţat în 1990, susținător al lui  Soros. Acesta pretinde că, în timpul unui concert înregistrat în octombrie, înainte de difuzarea lui în decembrie la televiziune, organizatorii l-au rugat să renunţe la tricoul pe care era scris numele „Soros”. „Am refuzat şi postul a făcut gros-planuri cu chipul meu”, evitând cu grijă să filmeze mesajul, a povestit acesta într-un interviu.  Melodiile „Viktor” şi „Absurdistan”, care critică politica din Ungaria, au fost tăiate la montaj, a mai precizat artistul în vârstă de 55 de ani, ceea ce îl face neîncrezător în faţa noului proiect. „Dacă ideea este de a ajuta muzicienii, atunci de ce nu – până la urmă, este vorba despre banii contribuabililor, sunt banii noştri. Dar cred că majoritatea grupurilor vor încasa banii în schimbul tăcerii”, a spus Megyeri.    

Scepticismul lui Ferenc Megyeri este împărtășit și de compozitorul şi chitaristul de renume, Zoltán Czutor, care se teme de o eventuală „îndoctrinare, cu elevi care vor asista la opere rock naţionaliste”, în timp ce muzicienii riscă să nu aibă mijloace de a rezista. 

Surse: cotidianul.ro și adevarul.ro

Foto: maszol.ro

Categories
Locale Stiri

STUDIU: 29% din români, deranjați când se vorbește maghiară în jurul lor

Potrivit cercetării Minority Monitor 2020, majoritatea românească acceptă minoritatea maghiară, dar se simte incomod când cineva vorbește maghiară în jurul său. Datele referitoare la atitudinea anti-maghiară în România, care reies din studiul făcut recent de echipa de cercetare, au fost prezentatede curând la Sf. Gheorghe de către experții de la Institutul de Politici Publice din Ținutul Secuiesc.

Concluziile cercetării au fost prezentate de sociologul Tamás Kiss, coordonator al studiului, de István Gergő Székely, directorul de cercetare al Institutului de Politici Publice din Ținutul Secuiesc, și de Tibor Toró, directorul de cercetare al Institutului Bálványos.

Studiul s-a desfășurat pe un eșantion reprezentativ, pe baza unui sondaj telefonic și online. Respondenții au fost împărțiți în două grupuri. Un grup a pus întrebări despre minorități în general, celălalt a pus aceleași întrebări, dar despre maghiari.În timp ce majoritatea primului grup a acceptat, de pildă, problema dublei cetățenii fără probleme, majoritatea celui de-al doilea grup a avut o poziție negativă când a oferit răspuns cu privire la dubla cetățenie a minorității maghiare, ceea ce,potrivit lui Tamás Kiss, poate fi interpretat drept atitudine anti-maghiară. 

Din studiul în discuție reiese totodată că majoritatea românilor intervievați acceptă maghiarii în familiile lor, dar și ca angajați sau ca prestatori de servicii de orice fel. Comunitatea maghiară din România este la rândul său deschisă către români, dar manifestă o mai mare retincență când vine vorba de includerea românilor în familie. Potrivit lui Tamás Kiss, acest lucru se poate explica prin faptul că în familiile mixte româno-maghiare predomină de obicei limba maternă a celuicare aparține națiunii majoritare.

Potrivit lui Tibor Toró, cercetarea relevă că 29% dintre românii intervievați sunt deranjați dacă se vorbește maghiară în compania lor sau chiar pe stradă. Două treimi dintre românii chestionați au declarat că, atunci când un român apare într-ungrup de maghiari, aceștia ar trebui să treacă imediat la română. Două treimi dintre ei cred, de asemenea, că maghiarii nici nu vor să vorbească românește. 

În ceea ce privește corectitudinea utilizării limbii române la nivel de limbă nematernă, cercetarea arată că 55% dintre respondenți le tolerează altor naționalități faptul de a vorbi incorect românește, cu accent sau bâlbâială, dar nu șiminorității maghiare. În cazul acesteia din urmă, doar 21% dintre români acceptă greșelile de exprimare în limba română.

O concluzie interesantă ar fi deci aceea că minoritatea maghiară ar fi acceptată mai ușor de majoritatea română dacă ar schimba limba. Potrivit lui Tamás Kiss, societatea românească, în special clasa de mijloc, își definește europenitatea prin faptul că este sensibilă la discriminare. Asta înseamnă că drepturile minorităților și drepturile lingvistice ar trebui să fie strâns legate de discriminare, chestiune la care majoritatea românilor este sensibilă. Cu toate acestea, potrivit cercetătorilor prezenți la Sfântu Gheorghe, în prezent, majoritatea românilor consideră că utilizarea limbii maghiare de către etnicii maghiari nu este un drept, ci un privilegiu.

În timpul prezentării, Tamás Kiss a atras atenția asupra faptului că maghiarii din România nu sunt „conștienți de discriminare”, adică cei mai mulți dintre ei consideră firesc și nu că e nedrept faptul că românii și maghiarii nu sunt egaliîn România – „chestiune pe care statul național român o analizează de mai mult de o sută de ani”, spune coordonatorul studiului. Mai mult decât atât, maghiarii nici măcar nu se așteaptă ca românii din zonele locuite majoritar de maghiari să învețe limba maghiară.

Tibor T. Toró, președintele executiv al EMNP, a declarat că, deși românii acceptă ungurii la nivel individual, ei îi tratează diferit când vine vorba de raportarea la comunitate. În opinia acestuia, este șocant faptul că cercetarea demonstrează că limba maghiară deranjează majoritatea românilor, motiv pentru care consideră că trebuie să se solicite anumite modificări la nivel legislativ în acest sens și să se încerce sensibilizarea națiunii majoritare.

În context, primarul municipiului, Árpád Antal, a atras atenția asupra fenomenului de anti-maghiaritate prezent în mediul online, unde se manifestă nestingherit de aproximativ 20 de ani. El și-a exprimat totodată convingerea că, în Ținutul Secuiesc, unde comunitatea maghiară trăiește într-un număr mare, apare discriminarea și la nivelul veniturilor, în opinia edilului, mult mai mulți români ocupând poziții cu venituri mari.

Sursă: slagerradio.ro

Foto: hotnews.ro

Categories
Internationale Stiri

Ungaria: Premierul Viktor Orbán mută centrul de putere în Cartierul Castelului din Budapesta

Premierul Orbán face noi schimbări care atrag critici și suspiciuni din partea opoziției și a unora dintre cetățenii maghiari. Este vorba despre relocarea ministerelor în Cartierul Castelului din Budapesta. În acest scop, se desfășoară deja lucrări majore de construcție. Premierul Orbán urmărește ca districtul să devină noul centru de putere al țării, așa că și-a mutat deja reședința oficială acolo.

Márta V. Naszályi, primar al districtului și politician de opoziție, este împotriva acestui proiect, însă susține că nu poate decât să privească în timp ce guvernul expropriază terenurile deținute de municipalitate. „E un mesaj social periculos. Nu vreau să ne întoarcem la modul în care se făceau lucrurile în 1944 – inclusiv din punct de vedere arhitectural. Aceasta a fost o decizie dictatorială, arbitrară, a guvernului, o decizie care contravine intereselor societății”, declară ea. 

Îngrijorările edilului sunt împărtășite și de o parte a cetățenilor orașului Budapesta, precum Tamás Wagner, care locuiește în zona respectivă de 26 de ani. „Inițial spuneau că va costa 75 de milioane de euro. Acum au cheltuit deja 155 de milioane – și nu au ajuns nici la jumătate cu lucrările”, spune cetățeanul care se teme că nu va mai putea locui acolo după finalizarea lucrărilor.

Clădirea Parlamentului Ungariei se află pe cealaltă parte a fluviului Dunărea. Astăzi, Piața Kossuth arată la fel ca în martie 1944, plină de statui și monumente din epoca lui Miklós Horthy, liderul țării pe aproape întreaga durată a celui de-Al Doilea Război Mondial. Guvernul lui Orbán a reinstalat chiar și Monumentul Martirilor Naționali – care fusese înlăturat după război. 

„Suntem catalogați ca antieuropeni, xenofobi, islamofobi și homofobi doar pentru că ne prețuim tradițiile. Ungaria poate câștiga această luptă doar dacă dușmanii noștri înțeleg că banii lor din străinătate, lipsa lor de evlavie și atitudinea trădătoare nu vor mai guverna niciodată Ungaria!”, spunea László Köver, președintele Parlamentului, la momentul reinaugurării Monumentului Martirilor Naționali. 

Măsura luată de guvernul Orbán este contestată și de istorici, precum Krisztián Ungváry, care consideră că actuala guvernare se distanțează de valorile promovate de UE. „Ei spun că actuala opoziție politică este ca o bandă de teroriști și trădători. Confuză definiție, pentru că astfel de partide se află astăzi la guvernare în întreaga Europă. De ce Ungaria mai este membră a Uniunii Europene, dacă guvernul său pledează pentru valori contrare celor pe care le reprezintă Uniunea?” – se întreabă istoricul, care consideră că Miklós Horthy reprezintă un capitol întunecat din istoria țării. „Sute de mii de oameni au fost deportați din Ungaria și trimiși la moarte. 1944 a fost un an de rău augur!”, arată istoricul.

Sursă: digi24.ro

Foto: slideshare.net

Categories
Nationale Stiri

Cum a încercat UDMR să evite obligația la transparență

Deputații PNL și USR-PLUS din Comisia de Cultură au respins amendamentele UDMR, depuse la proiectul de lege privind informațiile publice. Amenda pentru instituțiile care nu răspund la informațiile publice poate ajunge până la 7.500 de lei. UDMR a rămas singur la susținerea amendamentelor, PNL și USR-PLUS stabilind o strategie comună pentru respingerea lor în Comisia de Cultură.

Proiectul se afla pentru raport suplimentar, iar UDMR a venit cu o serie de amendamente. Dacă erau votate, ele ar fi protejat Uniunea pentru a oferi informații de interes public și ar fi eliminat intenția de a se crea la nivelul instituțiilor de stat a unui registru privind solicitările și informațiile oferite în baza legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.

Deputatul Ödön Szabó susține că Uniunea ar trebui să beneficieze de statutul de organizație neguvernamentală de utilitate publică dacă e obligată să ofere informații de interes public. „Drepturile și obligațiile merg mână în mână”, afirmă reprezentantul UDMR.

Directorul executiv al Centrului pentru Inovare Publică (CIP), Ovidiu Voicu, a declarat în urmă cu două zile că „UDMR a dorit să se pună la adăpost de transparență”.

„UDMR a pierdut recent un proces în care i se cerea de o organizație civică maghiară informații de interes public. Uniunea a argumentat în instanță că nu este formal recunoscută ca fiind de utilitate publică”, a afirmat Ovidiu Voicu pentru Europa Liberă.

Ödön Szabó a subliniat că nu a existat o înțelegere în Coaliție pe acest proiect de lege. „Cei care sunt de bună credință au putut răspunde și pe vechea lege, iar cei care sunt rea credință nu vor răspunde”, a afirmat deputatul UDMR.

Comisia de Cultură a decis ca amenzile pe care instituțiile urmează să le plătească dacă nu răspund solicitărilor privind informațiile de interes public să fie cuprinse între 500 și 7.500 de lei. Modul în care se va aplica amenda urmează să fie stabilit de Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Amendamentul a fost votat și de UDMR.

Propunerea inițială a USR-PLUS a fost ca amenda să fie cuprinsă între 2.000 și 10.000 de lei, dar s-a ajuns la un compromis pentru ca UDMR să voteze amendamentul.

Raportul final asupra inițiativei a fost votat de parlamentarii PNL și USR-PLUS, în timp ce PSD și UDMR s-a abținut.

Ce noutăți aduce proiectul depus de USR-PLUS și PSD

  • Apare un registru public la nivelul fiecărei instituții, în format electronic, care conține solicitările și răspunsurile oferite în baza legii 544/2001. Solicitarea și răspunsul trebuie publicat pe site-ul instituției în 15 zile de la primire/ trimitere.
  • Sunt definite mai bine instituțiile care intră sub incidența legii.
  • Informațiile pot să fie cerute și în format electronic.
  • Există sancțiuni financiare pentru departamentul de comunicare, între 500 și 7.500 de lei.

Sursa: europalibera.org

Foto: medium.org 

Categories
Locale Stiri

Grüman Róbert (UDMR), despre colecta pentru plata amenzii primarului Antal Árpád: „Adâncește și mai mult distanța dintre maghiari și români în regiune”

Fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Covasna, Grüman Róbert (UDMR), consideră inoportună colecta de bani lansată la finalul săptămânii trecute de Serviciul de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Mikó Imre”, în sprijinul primarului Antal Árpád, amendat de Prefectura Covasna pentru decorarea orașului Sfântu Gheorghe cu steaguri roșu-alb-verde, cu ocazia Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.

Într-o postare pe pagina de Facebook, acesta a scris că, pe de o parte, acțiunea împarte maghiarii din județ în două categorii, în funcție de decizia acestora de a dona sau nu, iar pe de altă parte adâncește și mai mult distanța dintre maghiarii și românii din regiune.   

„Colecta inițiată de Serviciul de Protecție Juridică Mikó Imre nu este oportună. Această acțiune împarte maghiarii din județ în maghiari buni (care donează) și mai puțini buni (care nu donează), totodată adâncește și mai mult distanța dintre maghiari și români în regiune. Cred că în această perioadă marcată de epidemie populația așteaptă mai puține dezbateri despre steaguri și mai multe soluții pentru redresarea economică. Mai ales acum, la un an de la izbucnirea epidemiei, când există încă multe semne de întrebare din toate punctele de vedere, există o nevoie mai mare de solidaritate decât oricând. Trebuie să căutăm cu toții ceea ce ne leagă și nu ceea ce ne separă”, a scris Grüman Róbert.

Potrivit acestuia, sancțiunea impusă de Prefectură este „o consecință clară a afișării steagurilor”, iar amenda ar fi putut fi evitată dacă la decorarea orașului ar fi fost utilizate alte elemente decorative.

Fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Covasna a mai arătat că, potrivit legislației în vigoare, steagurile altor țări pot fi arborate numai alături de steagul României, însă legea nu interzice utilizarea cocardelor, spre exemplu.

„De ce consider că această colectă inițiată nu este oportună? Legislația actuală prevede că steagul unei alte țări poate fi arborat numai alături de steagul României. Legea nu interzice utilizarea altor elemente decorative – de ex. cocarde, care pot fi utilizate în orice combinație de culori. În plus față de legislația interpretabilă – dacă steagul este de dimensiune mai mică, ori este drapel oficial sau nu – steagurile expuse pot fi interpretate și ca o provocare față de comunitatea românească (…) În conformitate cu experiența din anii precedenți, și în lumina legislației în vigoare, sancțiunea impusă de Prefectură este o consecință clară a afișării steagurilor. A fost impusă o sancțiune de 5.000 de lei cu referire la legea drapelului (amenda parțial acoperită de legislație), iar alți 5.000 de lei pentru utilizarea simbolurilor roșu-alb-verde în formă de inimă (amendă, care este mai degrabă un abuz). Aceste sancțiuni ar fi putut fi evitate dacă orașul nu ar fi fost decorat cu steaguri, ci cu alte elemente decorative de ex. cocarde”, a scris Grüman Róbert.

În opinia acestuia, „este total incorect” ca Instituția Prefectului să fie percepută ca un inamic al maghiarilor, întrucât prefectul și subprefecții sunt reprezentanții în teritoriu ai Guvernului din care și UDMR face parte.

Soluția, consideră acesta, este modificarea legislației, lucru care „ar rezolva definitiv aceste probleme”, iar UDMR dispune de toate instrumentele necesare, în ultimii 30 de ani fiind formațiunea politică cu cea mai puternică poziție de negociere în Guvern.

„Sancțiunile nu trebuie plătite acum, ele pot și trebuie să fie contestate în conformitate cu legislația în vigoare. (Amenda pentru arborarea steagurilor are mai puține șanse, amenda pentru utilizarea simbolurilor roșu-alb-verde în formă de inimă are mai multe șanse să fie anulată)”, a mai scris Grüman Róbert, care a subliniat că în ultimii 15 ani s-a implicat activ în mișcările pentru apărarea maghiarilor din Transilvania, și a dreptului acestora de a-și utiliza simbolurile și limba maternă.  

La sfârșitul săptămânii trecute, conducerea Serviciului de Asistenţă Juridică pentru Minorităţi „Miko Imre”, înfiinţat de Uniunea Democrată Maghiară din România, a anunțat printr-un mesaj postat pe Facebook, lansarea unei colecte de bani, cu ajutorul căreia să poată fi achitată amenda de 10.000 de lei primită de primarul Antal Árpád după data de 15 martie.  

În postare se arăta că amenda „nu este doar o problemă a primarului, ci a întregului oraş”, iar inițiatorii colectei solicitau membrilor comunităţii maghiare să dea dovadă de solidaritate donând, în mod simbolic, câte un leu.

La fel ca în ultimii doi ani, primarul Antal Árpád a fost sancționat de Prefectura Covasna cu două amenzi a câte 5.000 de lei pentru arborarea steagurilor roşu-alb-verde în centrul municipiului Sfântu Gheorghe, precum şi a cocardelor în aceleaşi culori amplasate pe stâlpii din oraş cu prilejul Zilei Maghiarilor de Pretutindeni.

Edilul a declarat că va contesta amenda în instanţă, aşa cum a procedat în anii precedenți.

Sursa: WeRadio Sf. Gheorghe

Foto: Grüman Róbert/Facebook