Categories
Stiri

Köszönjük, Magyarország! Klaus Iohannis a discutat cu Viktor Orban despre ajutorul oferit de Ungaria

Klaus Iohannis i-a mulțumit lui Viktor Orban, prin telefon, pentru ajutorul dat de Ungaria României prin preluarea și tratatea unor pacienți COVID în stare gravă.

„Președintele României, Klaus Iohannis, a avut vineri, 15 octombrie 2021, o convorbire telefonică cu Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán, la inițiativa părții române. Președintele Klaus Iohannis i-a mulțumit Prim-ministrului Viktor Orbán pentru ajutorul oferit de autoritățile ungare pacienților români, care reprezintă un gest de adevărată solidaritate europeană în aceste momente dificile ale pandemiei de COVID-19”, se arată într-un comunicat al Președinției.

Șeful statului a apreciat în mod deosebit realizarea rapidă a transferului unor bolnavi de COVID-19, aflați în stare critică, pentru tratament în spitale din Ungaria, la Szeged și Debrecen, se mai precizează în comunicat.

România a transferat până acum 20 de pacienți COVID în stare gravă la spitalele din Ungaria, în centrele universitare din Szeged și Debrecen.

Ungaria va ajuta România să trateze 50 de pacienţi infectați cu Covid-19 care au nevoie de terapie intensivă, a declarat miercuri ministrul de Externe ungar, Peter Szijjarto. El a menţionat „provocările extrem de serioase” şi în creştere cu care se confruntă România în ultimele zile ca urmare a înmulţirii cazurilor de COVID-19.

Categories
Locale Stiri

În mandatul lui Ráduly István, Prefectura Județului Covasna are site bilingv

Până anul acesta, site-ul oficial al Instituției Prefectului Județului Covasna nu avea informații și în limba maghiară. Recent, într-o conferință de presă, prefectului județului Ráduly István, citat de CovasnaMedia, a anunțat că de acum înainte informațiile vor fi publicate pe acest site atât în limba română, cât și în maghiară.

„Cu data de astăzi, tot ce s-a putut traduce, tot ce a permis programul de tradus, este în ambele limbi pentru că consider eu că într-un județ, într-o zonă etno-culturală e bine ca cetățenii să fie înștiințați și în limba lor. Noi nu suntem vânători să vedem dacă este steag sau nu este steag, este scris în română, nu este scris, nu este, este scris în maghiară, nu este scris în maghiară. Pentru noi contează ca cetățenii să aibă siguranță, loc de muncă, venit și o căldură a familiei și o dragoste în sânul familiei și să simtă că în județul Covasna, într-adevăr este acasă”, a declarat reprezentantul Guvernului în teritoriu, precizând că traducerile au fost efectuate de la preluarea mandatului său. 

Totodată, Ráduly István a precizat că le va cere tuturor instituțiilor deconcentrate din subordine să publice informații de interes public în ambele limbi, dar și să își actualizeze site-urile. 

Sursă: CovasnaMedia

Categories
Locale Stiri

Aprobarea oficială a steagului Județului Covasna, o consecință a participării UDMR la guvernare

Începând din1 octombrie, Județul Covasna are un steag propriu, aprobat recent printr-o hotărâre guvernamentală. Acesta a fost arborat oficial pe clădirea Consiliului Judeţean, din Municipiul Sfântu Gheorghe, în prezența primarului Antal Árpád și a președintelui Consiliului, Tamás Sándor, care a declarat că au trecut aproape şase ani de când steagul a fost aprobat de consilierii judeţeni, însă abia acum a fost „scos din sertar” şi adoptat de Guvern, subliniind că reuşita se datorează participării UDMR la guvernare.

Tamás Sándor a menţionat că unele elemente heraldice din stema judeţului, cum ar fi braţul armat, se regăsesc şi pe blazoanele unor vechi familii româneşti din Transilvania, precum cel al familiei Bogdan din anul 1619, concluzionând că aceia care au încercat să „tragă frâna de mână” sau să tergiverseze adoptarea steagului nu au niciun argument obiectiv pentru a-l contesta.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Árpád, care l-a ajutat pe Tamás Sándor să arboreze steagul judeţului alături de drapelul României şi cel al Uniunii Europene la intrarea în sediul Consiliului Judeţean, a subliniat că de acum înainte acest simbol al comunităţii este protejat de lege.

„Pe de o parte, este trist că a trebuit să aşteptăm atât de mulţi ani pentru ca legea să fie aplicată şi în judeţul Covasna şi în municipiul Sfântu Gheorghe, respectiv în alte localităţi din judeţ. Pe de altă parte, este un semn de normalitate şi cred că asta ar trebui acum să subliniem, că este un semn de normalitate, că legea se aplică. Dincolo de faptul că suntem cu toţii, oarecum, într-o măsură mai mare sau mai mică, mândri de faptul că suntem europeni şi suntem în Uniunea Europeană, dincolo de faptul că trăim în România, există foarte multe energii la nivel local şi microregional, energii în identităţile locale, iar aceste steaguri reprezintă aceste identităţi locale. Pentru mine, faptul că pe toate instituţiile din municipiul Sfântu Gheorghe am reuşit să arborăm, alături de steagul României şi steagul Uniunii Europene, steagul municipiului Sfântu Gheorghe, iar începând de astăzi vom putea arbora şi steagul judeţului, este o chestiune în care cu toţii putem să ne simţim mai bine. Pentru mine, în acest moment, acest centru al municipiului Sfântu Gheorghe a devenit mai complet, dacă doriţi, prin faptul că aceste steaguri pot fi arborate şi, e foarte important acest lucru, sunt protejate de legea română”, a precizat Antal Árpád.

Sursa si foto: WeRadio Sf. Gheorghe

Categories
Magyar típusú találkozás

Dobrev Klára, minden magyar miniszterelnöke

Az egyik legbefolyásosabb politikai szakportál, a Politico szerint a Fidesz nyeri majd a 2022-es választásokat, egy paraszthajszállal. De vajon így lesz-e? Eljön a pillanat, amikor tényleg a határon túliak döntik el, hogy melyik politikai alakulat lesz a legerősebb Magyarországon? És ha Dobrev Klára lesz a miniszterelnök, akkor mi lesz a kettős állampolgárokkal? Mit gondol minderről egy átlagos erdélyi magyar?

Az világos, hogy a 2022-es választás nehezebben vehető akadály lesz a Fidesz számára Magyarországon, mint az utóbbi három választás bármelyike. Itt minden lépés számít, a Covid helyzet pedig egy pillanat alatt átírhatja az eredményt, leginkább a Fidesz számára negatívan.

A korábbi elsöprő Fidesz győzelmek, ha nem is teljes egészében, de nagyban függtek az ellenzéki pártok összefogásképtelenségétől. Magyarra fordítva, az ellenzék nem volt hajlandó egy falatnyi koncról sem lemondani azért, hogy az Orbán Viktor által vezetett alakulatot ne engedjék győzni.

Magyarországon az ellenzék éppen ezekben a napokban tart előválasztást, amelynek kategorikus győztese nincs, jó eséllyel nem is lehet, egyelőre azonban úgy tűnik, hogy Dobrev Klára lehet az a név, amely mögött a magyarországi baloldal felsorakozik. Ez a Fidesznek nagyban megkönnyítené a dolgát, ugyanis Dobrev a legsebezhetőbb mindegyik jelölt közül.

Szubjektív állítás, de az ellenzék kicsit későn látott munkának, nem építettek fel egy ellenfelet, illetve egy olyan 4-5 főből álló csapatot, akik egységes oldalra tudják állítani a Fidesz ellentábort. A Jobbik elbukta az utolsó választást, a bázisukból elvesztett szavazók tábora javarészt a Fideszre szavaz – egyszerűen közelebb áll hozzájuk ideológiailag a kormánypárt.

A baloldali pártok viszont javarészt a főváros támogatását élvezik, de az ő szavazataik megoszlanak a már említett Dobrev Klára, Budapest főpolgármestere, Karácsony Gergely, a relatív ismeretlen Márki-Zay Péter, a Mindenki Magyarországa Mozgalom arca, a Jobbikos Jakab Péter és Fekete-Győr András, a Momentum elnöke között. Ebből a társaságból a szélsőjobból megszőkített Jobbik kilóg, de ez az ellentmondás egyelőre nem zavarja túlzottan az ellenzéket, egyelőre megingathatatlannak látszik az elképzelés, hogy a Fideszt bármi áron meg kell állítani.

Egyelőre.

Nincs ugyanis semmi garancia arra, hogy az előválasztás után az egyik vesztes játékos sem rúgja fel a korábban lefektetett szabályokat, mert magának jobb pozíciót remél. (Vagy előzetesen külön alkut köt a Fidesszel.)

Jelen pillanatban úgy tudjuk, hogy Dobrev Klára 33,9%, Karácsony Gergely 28,6%, Márki-Zay Péter 20,7%, Jakab Péter 13,3%, Fekete-Győr András pedig 3,5% szavazatot szerzett meg az előválasztásokon.

Az eredmény egyébként sokat segít a Fidesznek, amely eddig a médiaapparátusával Jakab Istvánra és Fekete-Győrre koncentrált – a határon túliakat célzó Pesti Srácok már javában átnyergelt az első három helyezettre, de az index.hu portál és a többi médiaorgánum is diszkréten irányt váltott.

Mire lehet számítani? Jó eséllyel komolyabb meccsre, mint az utolsó ciklusban: ha a Fidesz nyer, nem lesz fölényes, előfordulhat, hogy megtérül a határon túli magyarságba fektetett energiája. Erdélyben, különösen Székelyföldön feltétlen Fidesz szavazó azok többsége, aki élni is fog a magyarországi választásokon való részvételi jogával. Erre rájön az is, hogy amennyiben Dobrev nyeri az előválasztást Erdélyben, a magyarországi baloldalt támogatók sem fogják hangosan támogatni.

Dobrev Klára az erdélyi magyarság számára ugyanis kategorikusan elfogadhatatlan. A DK határozottan az MSZP korábbi, egészen könnyedén határon túli magyarságellenes diskurzusát folytatja, a külhoniak szavazási jogának megszüntetésétől egészen a támogatások megvonásáig. Dobrev Klára a korábbi miniszterelnök, Gyurcsány Ferenc felesége – Gyurcsánynak meg azt Erdélyben soha nem bocsátják meg, hogy a kettős állampolgárság intézménye ellen lépett fel miniszterelnöksége idején, 2004-ben, amikor a népszavazás december 5-én érvénytelen lett.

Magyarországi belviszonyok szempontjából is ideális ellenjelölt Dobrev, éppen a férje okán – a karaktergyilkosságra első osztályú alany, amit a Fidesz nem is fog kihagyni.

Az erdélyi magyarságnak ráadásul anyagi érdeke is fűződik a Fidesz győzelméhez: számos támogatás, projekt, beruházás zajlik, amelyet magyarországi pénzből finanszíroznak – ez egy Fidesz buktával odalenne.

Az ellenzék összefogása lényegében a Fidesz szempontjából a legnagyobb ellenség, amit egyelőre külön-külön, személyre szóló támadásokkal kezelnek, de jó eséllyel más fronton is megpróbálnak majd éket verni ebbe az amúgy is túl sok szereplős koalícióba. Hogy melyik lesz a gyenge láncszem, azt nem lehet még tudni, de az elkövetkező hónapokban garantáltan fény derül arra is: az előválasztások második-harmadik helyezettje jó célpontnak látszik.

Nagy Kálmán

Categories
Fara categorie

Cum i-au contrazis românii așteptările unui turist originar din Budapesta 

Un tânăr originar din Budapesta a vizitat România, unde a avut prilejul să descopere câteva orașe de care s-a îndrăgostit, dar și să constate că românii nu sunt atât de ostili pe cât se crede în rândul cetățenilor din țara vecină. Turistul maghiar a promis că revine anul viitor pentru o vizită în București și un sejur pe litoralul românesc. 


Nagy Zsolt a rămas plăcut surprins de România şi de cele două oraşe în care a petrecut câteva zile. Recunoaşte că, înainte de a veni în România, i s-a recomandat de către mai multe cunoştinţe „să se gândească de două ori înainte” şi i s-a spus că va fi înjurat şi tratat urât pentru simplul fapt că e maghiar. În realitate, spune el, lucrurile nu au stat nici pe departe aşa. Din contră, Nagy spune că s-a simţit foarte bine în România şi că şi-a făcut prieteni.  

„Am intrat în ţară undeva aproape de Timişoara şi am petrecut câteva zile la Deszo şi la Janos, doi prieteni maghiari care locuiesc acolo. Când m-am întors din Cluj, am trecut din nou pe acolo şi am prins două zile din Zilele Maghiare din Timişoara. Acolo venit foarte multă lume şi nu numai maghiari, ci şi români. A fost o atmosferă plăcută, total diferită de ce mi s-a spus că mă aşteaptă”, spune el. 

În Timişoara i-a cunoscut şi pe George şi Laura, doi tineri români cu care s-a împrietenit. „Timişoara e un oraş frumos, are arhitectură foarte asemănătoare cu oraşele de la noi din Ungaria. Şi oamenii seamănă, iar în Timişoara sunt foarte mulţi maghiari. Dar aş vorbi în primul rând despre românii pe care i-am cunoscut. Oameni serioşi, simpatici şi foarte de treabă. Prin Ungaria se mai vorbeşte de Transilvania Mare, care include şi Timişoara şi care ar fi fost maghiară, dar înţeleg că şi în România se discută acest subiect. Ei bine, habar nu am a cui a fost Transilvania, dar ştiu că m-am înşelat în privinţa românilor. Majoritatea sunt oameni de treabă”, a scris el pe Facebook. 

Din Timişoara, tânărul ungur s-a dus la Cluj. Şi aici a fost impresionat de oraş şi de oameni şi a cunoscut câţiva români cu care s-a împrietenit. „În Cluj am fost la Andreea, o tânără maghiară care locuieşte într-un cartier sus pe un deal, într-o zonă superbă a oraşului. De fapt, oraşul Cluj e superb, e înconjurat de dealuri şi de munţi, iar clădirile din zona centrală te duc cu gândul la Budapesta şi Viena. Aici i-am cunoscut pe Mihai şi Cristian, doi români simpatici. Cristian e soţul Andreei şi am putut să văd cu ochii mei că ungurii şi românii pot să aibă familii frumoase şi să se înţeleagă exemplar”, a mai scris el. 

Din Cluj, Nagy Zsolt ar fi vrut să ajungă şi la Bucureşti, dar până la urmă a decis să amâne şi să viziteze capitala României anul viitor. S-a întors în schimb la Timişoara, unde a luat parte la evenimentul Zielelor Maghiare din Timişoara. „La vară vreau să merg pe litoralul românesc şi să mă opresc câteva zile şi la Bucureşti. Am văzut nişte imagini pe Youtube cu Bucureştiul şi mi-au placut mult”, a adăugat el.

   
Sursă: adevarul.ro

Foto: stiridetimisoara.ro 

Categories
Nationale Stiri

Kelemen Hunor: „Criza politică, faţă de criza ce ne aşteaptă în această iarnă la preţul energiei electrice şi la gaze, este o criză minoră”

Vicepremierul Kelemen Hunor a declarat marți, 28 septembrie, că actuala criză politică este „minoră” faţă de criza care va fi generată de creşterea preţurilor la energie și gaze. Kelemen crede că „matematic”, moţiunea ar putea fi votată, dar susţine ideea refacerii coaliţiei cu USR PLUS.

„Este o situaţie delicată, să nu spun gravă, dar este delicată. (…) Criza politică, până la urmă, faţă de criza ce ne aşteaptă în această iarnă la preţul energiei electrice şi la gaze, este o criză minoră. Guvernul actual, indiferent câte moţiuni de cenzură se depun, trebuie să găsească o soluţie foarte rapid, în două săptămâni, pentru această situaţie care ne aşteaptă şi asta este prima noastră preocupare în Guvern. Chiar astăzi am avut discuţii şi cu premierul şi cu ceilalţi colegi. Sigur, după moţiunea de cenzură vom vedea ce se va întâmpla, dar şi lipsa majorităţii, criza guvernamentală trebuie rezolvată”, a afirmat Kelemen Hunor, marţi seară, la Digi 24.

Kelemen a susţinut că, din punct de vedere matematic, moţiunea de cenzură are şanse de a fi votată.

„Dacă adunăm matematic ce are PSD-ul, cei care au depus moţiunea – şi dacă au depus sigur că o să meargă, că nu o să se facă de râs la vot -, cei care au anunţat că vor susţine orice moţiune – ok, mai lipsesc doi, trei, patru după alegerile interne care sunt în desfăşurare, nu ajung toţi -, cei de la AUR nu ştiu ce or să facă, dar probabil că la cum au zis Jos guvernul condus de Cîţu, teoretic are şanse să treacă această moţiune de cenzură, dar până când nu se numără voturile nu avem de unde să ştim”, a declarat Kelemen Hunor.

Vicepremierul a precizat că Guvernul continuă să lucreze, iar săptămâna viitoare va avea loc o şedinţă de Guvern înainte de votul privind moţiunea de cenzură.

Kelemen Hunor consideră că „prima opţiune şi prima posibilitate” este refacerea coaliţiei cu USR PLUS după congresul din acest partid. Kelemen crede că Dan Barna a ”greşit, el nu trebuia să-l depăşească pe colegul Cioloş pe dreapta: ieşirea de la guvernare”.

„Nu poţi să pui pe partenerul tău într-o situaţie total fără ieşire, să spui: fără Cîţu, fără Cîţu. Nu merge această variantă, pentru că nici PNL-ul nu are de ales. Aici trebuie să mai laşi din orgolii şi din supărări personale şi să te uiţi ce urmează şi care e aşteptarea oamenilor”, a mai afirmat liderul UDMR.

Conform vicepremierului, fără susţinere parlamentară „nu există o guvernare eficientă pe termen mediu, pe termen lung”.

Preşedintele UDMR nu crede că PSD doreşte în acest moment alegeri anticipate.

Vicepremierul a mai afirmat că susţine ideea adoptării înainte de votul privind moţiunea de cenzură a unei Ordonanţe de Urgenţă care să reglementeze susţinerea de la buget a unei părţi din facturile la energie, iarna aceasta.

Sursă: ziare.com

Foto: digi24.ro

Categories
Internationale Stiri

Pașapoartele ungurești, subiect de dispută între Ungaria și Ucraina

Noi tensiuni între Ungaria și Ucraina au fost confirmate de ministrul de externe ungar, Peter Szijjartó, care a admis vineri că disensiunile au apărut pe fondul eliberării de paşapoarte ungureşti cetăţenilor ucraineni de etnie maghiară,într-una din localităţile de la graniţa dintre cele două ţări.


Într-un interviu acordat postului de televiziune rusesc Rossia-24, şeful diplomaţiei ungare a declarat că ţara sa nu a făcut nimic rău, după ce Kievul a ameninţat cu expulzarea consulului Ungariei.

„Dacă Ucraina va ordona expulzarea consulului nostru, cu siguranţă vom proceda în mod similar faţă de unul dintre consulii ucraineni. Datoria mea este să răspund cu măsuri simetrice la astfel de acţiuni, astfel de gesturi nu pot fi lăsate fără răspuns”, a afirmat Szijjartó.


În opinia sa, nu există niciun motiv pentru care Ucraina l-ar putea declara persona non grata pe consulul ungar din Beregovo (Transcarpatia), reiterând că el „nu a comis nicio infracţiune”.


La 20 septembrie, agenţia ucraineană de presă (oficială) Ukrinform a publicat o înregistrare video cu o ceremonie la Consulatul Ungariei din Beregovo (oraş situat la frontiera dintre Ucraina şi Ungaria), în cadrul căreia au fost înmânate paşapoarte ungureşti unor etnici maghiari, care au depus jurământ de credinţă Ungariei, înregistrare în care se afirma că acestora li s-ar fi cerut să nu informeze autorităţile ucrainene în legătură cu obţinerea dublei cetăţenii.


Ucraina, care interzice dubla cetăţenie, deşi nu are prevăzute sancţiuni legale pentru cei care au primit-o, a declanşat o anchetă privind eliberarea de paşapoare ungare la Beregovo, iar ministrul de externe ucrainean Pavlo Klimkin a ameninţat cu expulzarea consulului Ungariei pentru ceea ce el consideră a fi „o provocare pentru securitatea naţională”.


În interviul pentru Rossia-24, Peter Szijjartó a declarat că „dubla cetăţenie este un lucru obişnuit în Europa”, inclusiv în Ungaria şi România.


Béregovo, care a făcut parte din Ungaria până în 1945, este situat în regiunea Transcarpatia şi are aproximativ 24.000 de locuitori, în majoritate maghiari.


În august, Ucraina a protestat faţă de numirea unui „comisar ministerial pentru Transcarpatia” de către Ungaria, fapt pe care Kievul l-a interpretat drept o ingerinţă în afacerile sale interne.

Sursă: Agerpres.ro

Foto: dailynews24.ro 

Categories
Opinii

UNGARIA: Guvernul FIDESZ vrea să obțină bunăvoința milenialilor cu drept de vot

Guvernul de la Budapesta a stabilit la sfârșitul săptămânii trecute toate detaliile privind rambursarea impozitului pe venit în cazul familiilor cu copii. Anunțul a fost făcut de  ministrul finanțelor, Mihály Varga, vineri dimineață, într-o înregistrare video publicată pe pagina sa de socializare.

Potrivit ministrului, rambursarea îi priveşte pe toți părinții cu copii aflați la vârsta la care au dreptul la alocație familială. Dacă ambii părinți din familie au un loc de muncă declarat, impozitul pe venit li se va restitui amândurora. Conform datelor transmise de oficial, inclusiv antreprenorii vor beneficia de această rambursare a impozitului, dacă au copii. 

Astfel, cercul persoanelor eligibile este completat cu persoanele fizice autorizate, micii producători agricoli, cei care închiriază imobile, precum și contribuabilii care plătesc taxa specifică pentru întreprinzătorii mici (KATA) sau contribuția simplificată la obligațiile publice (EKHO). Prin urmare, antreprenorii KATA care cresc copii pot recupera un sfert din impozitul specific pentru anul 2021, în timp ce contribuabilii care plătesc EKHO pot primi înapoi două treimi din impozitul de 15% plătit. 

Ministrul a subliniat că rambursarea impozitului către familii se va face numai în condițiile unei creșteri  economice de 5,5% în acest an. Conform calculelor valabile în acest moment, obiectivul pare că poate fi atins. „Dacă vom continua măsurile care ajută redresarea, avansul economiei ungare va fi de 7% sau chiar mai mult”, a spus ministrul. 

Aceasta înseamnă că 1 900 000 de părinți vor primi înapoi în total 600 de miliarde de forinți (1,7 miliarde de euro), ceea ce reprezintă cel mai mare beneficiu fiscal acordat vreodată familiilor, a adăugat Mihály Varga. 

in spatele unei măsuri care se declară pro-natalitate, este evidenta intentia coalitiei de guvernare de la Budapesta de a capta bunăvoința grupului populațional de vârstă activă, adica exact cei care fac si cresc copii. Eforturile de “cumparare” a voturilor poate sa vină ca urmare a semnalelor privind aderența sporită a coaliției de opoziție în rândul tinerilor.

Categoria tinerilor devine și mai importantă în condițiile în care sondajele de opinie arată un parcurs cap la cap al celor doi poli politici importanți din Ungaria. Site-ul Politico poll of polls estimeaza intentiile de vot la 48% in favoarea FIDESZ și 47% pentru coaliția de opoziție.

Administrație Națională a Impozitelor și Vămilor va efectua rambursarea încă în luna februarie a anului viitor. „Ungaria funcționează, economia maghiară funcționează. Ungaria a realizat una dintre cele mai rapide relansări economice din Uniunea Europeană, ceea ce este un succes comun al familiilor, al întrehttps://www.facebook.com/orbanviktorprinderilor și al politicii economice corecte. Acest succes ne va permite să continuăm consolidarea familiilor prin rambursarea impozitului”, a declarat ministrul finanțelor.

Sursa: hirado.hu

Foto: mtalverina.sg 

Categories
Locale Stiri

Sfântu Gheorghe se va înscrie pe lista primelor orașe din țară cu transport public ecologic 

Primăria Municipiului Sfântu Gheorghe (Covasna) a transmis luni informația că va îmbunătăți calitatea transportului public și va reduce emisiile de dioxid de carbon prin investițiile din cadrul Planului de Mobilitate Urbană Durabilă. Proiectul conține o serie de intervenții care privesc modernizarea transportului public urban, cum ar fi achiziționarea de autobuze electrice, construirea de stații de autobuz moderne, dar și de piste pentru biciclete ori de trotuare. 

Lucrările de modernizare și investițiile planificate vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2023. Proiectele tehnice sunt în curs de elaborare, iar procedurile de licitație pentru lucrări sunt așteptate să înceapă la sfârșitul acestui an.

Pentru a moderniza sistemul de transport public, municipalitatea va achiziționa 12 autobuze ecologice cu propulsie electrică. Acestea vor fi vehicule silențioase, prietenoase cu mediul și vor dispune de o podea joasă pentru a permite accesul ușor al celor în scaun cu rotile și al celor cu cărucioare. De asemenea, noile autobuze vor fi dotate cu încălzire și aer condiționat, dar și cu panouri electronice de informare. 

O parte importantă a strategiei generale a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă este relocarea garajelor și atelierelor companiei locale de transport public, Multi-Trans S.A.

Conform strategiei planului de mobilitate, va fi construită și o nouă autogară, unde autobuzele interjudețene vor lăsa pasagerii, care vor putea apoi să ia autobuze urbane ecologice spre diferite părți ale orașului.

Proiectul include, de asemenea, modernizarea a peste 60 de stații de transport public și construirea unui capăt de linie pe Strada Berzei. Stațiile vor fi dotate cu panouri de informare LCD, sistem de supraveghere video, WiFi, dar vor fi amplasate și automate de bilete. 

Achiziționarea biletelor se va putea face și online, acestea putând fi prezentate apoi cu ajutorul telefonului mobil.

Tot în vederea dezvoltării transportului public urban va fi implementat și un sistem de management al traficului, cu multe intersecții semaforizate, cu sistem de supraveghere video și de colectare a datelor, care va permite monitorizarea în timp real a traficului și flotei de autobuze, respectiv informarea instantanee a călătorilor.

Sursă și Foto: sfantugheorgheinfo.ro

Categories
Magyar típusú találkozás

Mire számíthatunk a népszámlálás után?

Népszámlálásra kerül sor Romániában. Ahogyan egyelőre körvonalazódik, a miért több okból is érthető: az ország munkaképes lakói tolvajtempóban lépnek le.

2019-ben 19,41 millió román állampolgárt vettek leltárba. Az utolsó feltételezések szerint is legalább 1 millió embert ehhez az ingújból húztak elő, mint a bűvész, ugyanis az EU-s pénzek elosztásában is számít a lakók száma. Az utolsó hivatalos statisztikák szerint 754.000 állampolgár hagyta el az országot, ami nagyon messze van a valóságtól, tekintettel arra, hogy Olaszország 1,15 millió román állampolgárról tud, Spanyolországban 1 millió körüli a román állampolgárok száma, Anglia 900.000 és Németország olyan 750.000 román állampolgárt tart számon. És vannak romániaiak másutt is, hiszen a skandináv államok is népszerűek a kivándorlók közt.

Érdekes kérdés lenne, hogy hány erdélyi magyar telepedett ki Magyarországra. Ahogy a Moldovai Köztársaság polgárai, úgy a magyarok is vonzódnak az anyaországhoz: a számokat inkább saccolni szokás, olyan 200.000-300.000-re téve. Túlzottnak tűnik, de ki tudja: a romániai statisztikák épp olyan megbízhatatlanok, mint a magyarországiak.

Vannak érdekes becslések a lakoság számára vonatkozóan is: az ErdélyStat szerint 2031-re Románia népessége 16,7 millióra csökken. Ez hozzávetőlegesen Buenos Aires népessége, ha a város metropolisz övezetét is figyelembe vesszük. A magyarság számaránya az összetett számításokban arányosan csökken, 6,64%-ról 6,52%-ra megy vissza a következő 10 év során.

Az Erdélystat szerint 1.074.000 magyar él majd akkor az országban, úgy, hogy véleményük szerint a magyarság számaránya úgy Partiumban, mint Székelyföldön az országos átlagnál kevésbé csökken.

Ami 100%, hogy 2019-től 2021-ig egyik kormány sem hozott létre népességszaporulatot stimuláló döntéseket. Nem is lett volna egyszerű a dolog, az utóbbi 2 év Covid 19 szövegkörnyezetében, de a helyzet ennél is bonyolultabb. Romániának elemi érdeke fűződik a munkaképes lakók számarányának növeléséhez. A gazdaság ugyanis vagy a születések növelésével, vagy a roma lakosság integrálásával, vagy import munkaerővel képzelhető el – esetleg ezek egyvelegével. A tét a nyugdíjrendszer fenntarthatósága és ami ezt is megelőzi, a gazdasági versenyképesség. Ez érvényes a magyarlakta vidékekre is – még ha erről alkalmanként meg is feledkezik az erdélyi magyar sajtó.

17% népességcsökkenés érezhető lesz. Nehéz megsaccolni, hogy a tendencia megfordul-e, de az ország éppen felnövő generációjának 67%-a egy nemrégiben készített felmérés szerint emigrálna. Az adat valószínűleg csalóka, kis számú közegben és rossz módszerrel készült – de akkor is, nem ad optimizmusra okot.

Az emigráció mögött leginkább a megélhetés prózai oka van – a minimálbér, amiből a pályakezdőknek rendszerint kijut, nem elég a lakás-autó-család vélhető kiadásainak fedezésére. A külföldre költözés/menekülés a gazdasági kilátástalanságból, amit megállítani nem lehet, de javítani a közmunka programokkal, állami tőkéjű kedvezményes lakhatással és munkaerőképzéssel lehetne. Hogy ez 2021-ben mennyire tűnik scifi-nek, sokat elmond a helyzetről.

A magyarságnak lényegében minden népszámlálás pofon. Mindig lekerül egy-két településről a magyar felirat, mert a számarányunk csökkent. Igaz ez fokozottan tömbmagyarságban, ahol a percepció nem terjed ki a lakósságcsökkenésre. Az elvándorlás és a beolvadás az erdélyi magyarság számcsökkenésének az oka – de egyik problémára sem hozott létre a vezető politikai réteg megoldást. Kérdéses, hogy mennyire tudna ez ellen fellépni: a beolvadás ellen tiltakozni nagyjából ultranacionalista felhang mellett képzelhető el, az elvándorlást pedig országos szinten nem tudja kezelni Románia.

De maradnak a hunok. Igen, a közösségi médiából jött szembe, hogy 2021-ben vallja magát mindenki Székelyföldön hunnak. Nyilván a forrást nem lehet komolyan venni, még akkor sem, ha a népszámlálás felmérőbiztosainak listáján külön szerepel majd a magyar, a székely és a hun. És az a szomorú, hogy ez nem is lesz vicc.

Nagy Kálmán